Biserica Greacă din București

Poziționare
Biserica Greacă din București

Coordonate	44°26′19″N 26°07′03″E ({{PAGENAME}}) / 44.438514°N 26.117625°E
Localitate	București
Țara	România^[1]^[2]
Adresa	Bd. Protopopescu Pache 1-3 sector 2, municipiul București^[1]^[2]
Edificare
Arhitect	A. Lardel^[3]
Stil	Neoclasic
Data începerii construcției	1899^[4]
Data finalizării	1901^[5]
Clasificare
Cod LMI	B-II-m-A-19472
Modifică date / text

Biserica Greacă din București, cu hramul „Buna Vestire”, este situată pe Bulevardul Pache Protopopescu nr. 1, în vecinătatea Ambasadei Republicii Elene. Clădirea este un exemplu de arhitectură neoclasică, cu elementele specifice Greciei.

Coloanele sale aduc mai mult cu monumentele din Atena, iar interiorul său este tipic ortodox, cu un altar situat în partea anterioară a bisericii, restul spațiului fiind ocupat de enoriași.

Biserica a fost construită între anii 1893-1900 de guvernul grec prin reprezentanța diplomatică a Greciei în România. Din punct de vedere canonic depindea de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol și a fost încadrată cu preoți greci. Ultimul slujitor al ei a fost Constantin Moraitakis^[6], licențiat al facultății de teologie de la Chișinău, preot la Biserica Greacă din Chișinău până în 1936, apoi, până în 1948 la București, când a fost expulzat și biserica închisă.

Oficierea primului serviciu divin în biserică grecească din București după 1948 a avut loc la 6 ianuarie 1966, după tratative îndelungate între Grecia și România.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Porticul în hexastil cu coloane ionice al bisericii
Intrarea, cu trei festoane în relief deasupra
Clanța ușii
Interiorul bisericii, cu coloane corintice și un altar neobizantin
Tavanul bisericii
Mobilă neobizantină înauntru

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Monuments database, 6 noiembrie 2017
^ ^a ^b Monuments database, 6 noiembrie 2017
^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 128. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ Filitti, Georgeta (2022). Bucureștiul Grecesc. Omonia. p. 141. ISBN 9786068916293.
^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 128. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ Constantin Moraitakis - un ambasador al Ortodoxiei grecești în mijlocul românilor Arhivat în 25 octombrie 2013, la Wayback Machine., 1 aprilie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 14 iulie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Restabilirea relațiilor româno-elene, între interes național și politică de bloc
Memoria Bisericii în imagini: Biserica greacă din Capitală^{[nefuncțională]}, 28 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
Harta Monumentelor Istorice din București

[15b52ad9e8ac84443017d95c69641d6c-1] Monuments database, 6 noiembrie 2017

[a88f10a023ac8f957a22f705d91e6d85-2] Monuments database, 6 noiembrie 2017

[3] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 128. ISBN 978-973-0-23884-6.

[4] Filitti, Georgeta (2022). Bucureștiul Grecesc. Omonia. p. 141. ISBN 9786068916293.

[5] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 128. ISBN 978-973-0-23884-6.

[ziarullumina.ro_2013-07-14-6] Constantin Moraitakis - un ambasador al Ortodoxiei grecești în mijlocul românilor Arhivat în 25 octombrie 2013, la Wayback Machine., 1 aprilie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 14 iulie 2013

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]