Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac

46°10′06″N 20°45′08″E (Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac) / 46.1682°N 20.7522°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica evanghelică luterană slovacă
Informații generale
ConfesiuneLuteranism
Tipbiserică
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateNădlac, Arad Modificați la Wikidata
Coordonate46°10′06″N 20°45′08″E ({{PAGENAME}}) / 46.1682°N 20.7522°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicbaroc  Modificați la Wikidata
Istoric
Localizare
Monument istoric
AdresaPiața Unirii nr. 5[1]
Edificare
Data începerii construcției1812[2][3]
Data finalizării1822[2][3]
Stare de conservarebună
Înălțime54 m[2]
Materialecărămidă arsă
ProprietarBiserica Evanghelică-Luterană din România
Clasificare
Cod LMI[4]AR-II-m-B-00635

Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac (slovacă Slovenský evanjelický luteránsky cirkevný zbor v Nadlaku) este o biserică monument istoric, cod LMI AR-II-m-B-00635, aflată în Nădlac, Piața Unirii, nr. 5.[4]
Str. Nicolae Bălcescu, nr. 68[2]. Biserica servește comunitatea luterană slovacă din parohia Nădlac.

Biserica are circa 3000 de credincioși,[3] preot fiind protopopul Ľudovít Bobcsok.[5]

Placa monument istoric

Istoric[modificare | modificare sursă]

Conform Tratatului de la Belgrad din 1739 granița Imperiului Otoman s-a mutat pe râul Sava și pe Dunăre. Ca urmare, în 1741 formațiile de grăniceri sârbi de pe Mureș au fost desființate și sârbilor li s-a propus să devină lucrători agricoli la moșierii maghiari. Sârbilor nu le-a convenit și majoritatea au emigrat în Rusia ca soldați sau s-au întors în Serbia ca grăniceri pe Dunăre.[6][7][8] În urma plecării sârbilor moșiile duceau lipsă de mână de lucru, care însă prisosea la Totcomloș. Prin ordonanța nr. 14158/27 august 1800 s-a aprobat colonizarea slovacilor de acolo la Nădlac. Aceștia au început să se stabilească în Nădlac în 1803 și, fiind evanghelici, între 18121822 și-au construit o biserică impunătoare, asemănătoare cu cea din Totcomloș.[6][9][10] Construcția bisericii a început prin punerea la 3 mai 1812 a pietrei de temelie și a fost terminată în 1822. Sfințirea ei s-a făcut la sărbătoarea Înălțării Domnului (16 mai) din același an. Biserica este dotată cu o orgă adusă din localitatea Kutná Hora.[3]

Turnul bisericii a fost modificat în 1882, la înălțimea actuală, de 54 m, ajungând în 1895.[2][3]

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Aniversarea a 500 de ani de la Reformă[modificare | modificare sursă]

La 56 mai 2017 a fost sărbătorită aniversarea a 500 de ani de la Reforma Protestantă. La eveniment au participat toți cei trei episcopi ai Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din Slovacia (sk): episcopul general Miloš Klátik (sk) și episcopii districtelor de vest Milan Krivda respectiv de est Slavomír Sabol. De asemenea, au participat episcopul Bisericii Evanghelice-Luterane din România Dezső Zoltán Adorjáni, vicarul general al Diecezei Romano Catolice de Timișoara Johann Dirschl, protopopul ortodox Axente-Flavius Petcuț din Arad și alți reprezentanți ai bisericilor din localitate și localitățile vecine. Între invitați au fost Peter Prochacka, vicepreședintele Oficiului pentru slovacii care trăiesc în străinătate și primarii orașelor partenere Nădlacului: Spišská Nová Ves, Jelšava și Pukanec din Slovacia și Bački Petrovac (en) din Serbia, prefectul Aradului Cosmin Pribac, președintele Consiliului Județean Arad Iustin-Marinel Cionca-Arghir, președintele UDSCR Adrian Merka și reprezentanții locali: primarul Ioan Radu Mărginean, viceprimarul Dušan Šomrák și Alexandru Gros.[11][12]

Programul manifestărilor a cuprins slujbele divine, în cadrul cărora au cântat corurile „Clubului inimilor Tinere” și „Cantate” ale bisericii evanghelice luterane din Nădlac și corul bisericii ortodoxe din Nădlac, o expoziție despre cei 500 de ani ai Reformei, o conferință unde au fost prezentate comunicări științifice între care expunerea „Influența Reformei asupra Nădlacului și a Ținuturilor de Jos” susținută de Juraj Dušan Vanko, înmânare de medalii comemorative și diplome de excelență. La eveniment au participat cu programe culturale, fanfarele „Mostárenka” și cea a Liceului de Artă din Brezno, fanfara „Nadlačanka” și ansamblul folcloric „Salašan” din Nadlac, iar Janko Siroma din Vârșeț a susținut un concert de orgă. În încheierea programului a fost dezvelită o placă comemorativă în amintirea acestei manifestări, amplasată lângă intrarea de la nord a bisericii.[11][12]

Ceremonia a fost salutată prin scrisori de președintele României Klaus Iohannis, președintele Republicii Slovace Andrej Kiska, Casa Regală a României și de alte instituții de cultură și de stat din România și Slovacia.[11][12]

Varia[modificare | modificare sursă]

Trompete cu care se anunţă sferturile de oră

Turnul era și este folosit și pentru alarmarea în caz de incendiu, dispunând aproape de vârf de o cameră de observare înconjurată de o pasarelă. În caz că paznicul observa fum, se dădea alarma prin tragerea unui clopot în mod specific, iar pe pasarela turnului, la mijlocul laturii, sau în colțul corespunzător, se arbora ziua un steag negru, iar noaptea un felinar. Vechiul obicei slovac cerea ca paznicul să facă un rond pe pasarelă la fiecare sfert de oră. În cursul rondului, cu excepția orelor întregi, bătute de clopot, sferturile de oră erau semnalate de paznic cu ajutorul unei trompete de aramă.[2][3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b c d e f Biserica Slovacă Nădlac, biserici.org, accesat 2017-10-22
  3. ^ a b c d e f Biserica slovacă evanghelică, Nădlac, aradcityguide.ro, accesat 2017-10-22
  4. ^ a b Ministerul Culturii, Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice 2015, județul Arad
  5. ^ sk Adresár zborov a cirkví, ecav.sk, accesat 2018-04-23
  6. ^ a b Gabriela Adina Marco, Biserica Ortodoxă Română din Nădlac - Protopopiatul Arad: 190 de ani de la punerea pietrei de temelie (1822-2012), Altarul Banatului, anul XXIII (LXII), nr. 10–12, octombrie–decembrie 2012, ISSN 1220-8388, pp. 107–119
  7. ^ Țiucra, „Pietre…”, p. 383
  8. ^ Ljubivoje Cerović, Sârbii din România: Din evul mediu timpuriu până în zilele noastre Arhivat în , la Wayback Machine., Uniunea Sârbilor din România, 2005, ISBN: 973-98657-9-2, pp. 59–62
  9. ^ Țiucra, „Pietre…”, p. 384
  10. ^ Nădlac, țara slovacilor și a salamului tradițional Arhivat în , la Wayback Machine., evz.ro, 6 octombrie 2007, accesat 2017-10-22
  11. ^ a b c sk Juraj Dušan Vanko, Ľudovít Bobčok, Oslavy 500. výročia reformácie v Nadlaku, ecav.sk, 19 mai 2017, accesat 2017-11-01
  12. ^ a b c Comunitatea evanghelică lutherană din Nădlac, în sărbătoare, aradon.ro, 9 mai 2017, accesat 2017-11-01

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petru Țiucra, Pribeagul, Pietre rămase: contribuție la monografia județului Arad, Arad: Editura Ramira 2008, ISBN 978-973-88641-7-7, reeditare a ediției din 1936

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons