Biserica de lemn din Răstolțu Deșert

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Răstolţu Deşert
Prispa bisericii de lemn din Răstolţu Deşert, 2008
Piciorul mesei altarului
Sfântul Ierarh Sava
Uşile împărăteşti: Evangheliştii
Bolta naosului: Cina cea de Taină
Bolta naosului: Punerea pe cruce (detaliu)
Uşă diaconească
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Răstolțu Deșert

Biserica de lemn din Răstolțu Deșert se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în pragul secolului 19, fiind antedatată de pictura murală de la 1810. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05103.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Localitatea Răstolțu Deșert, ce face parte din comuna sălăjeană Agrij, este mentionată documentar pentru prima dată în anul 1600, sub numele Also Rajtocz[1]. Biserica de lemn din Răstolțu Deșert a fost ridicată la începutul secolului XIX[2]. Inițial de dimensiuni mai mult decât modeste, biserica a fost extinsă în anul 1848. Are absida altarului poligonală, decroșată, cu cinci laturi, turnul impunător, cu fleșă zveltă, ascuțită. Se mai remarcă pridvorul de pe latura sudică, susținut de stâlpi din lemn bogat ornamentați. În anii 60 ai secolului trecut, acoperișul original din șiță a fost schimbat cu unul din tablă. Deși inestetică, ea a contribuit la păstrarea, măcar în parte, a picturii murale, distrusă la atâtea biserici de lemn din Sălaj datorită stării proaste a acoperișului. Pictura a fost realizată de cunoscutul zugrav itinerant de biserici Ioan Pop din Românași, cel care a mai pictat, pe aceeași vale, și alte biserici cum sunt cele din Păușa, Bozna, Chichișa sau Creaca. Anul realizării picturii murale este 1810, menționat în pisania păstrată fragmentar pe iconostas. Pictura s–a păstrat în altar (chipuri de prooroci, Sfinții Părinți), pe bolta naosului, acolo unde se afla inițial biserica bărbaților (teme din ciclul hristologic: Punerea pe cruce, Cina cea de Taină, Evangheliștii) și în pronaos (Pilda celor 10 fecioare). Din păcate, odată cu construirea, la mică distanță, mai la vale, a bisericii noi de zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, această bijuterie sălăjeană a fost dată uitării. Există dorința, rămasă deocamdată la stadiul de intenție, întocmirii unui proiect de restaurare, biserica având nevoie de reparații urgente.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Adormirea Maicii Domnului din Răstolțu Deșert”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 387, Oradea. 
  • Istoricul bisericii de lemn din Răstolțu Deșert – preot paroh Liviu Nerțan
Studii regionale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40. 
  • Ghergariu, Leontin (). „Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj”. AMET. 1971-73: 255–273, Cluj. 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]