Biserica de lemn din Boroaia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica de lemn din Boroaia
Biserica de lemn din Boroaia15.jpg
Biserica de lemn din Boroaia, județul Suceava
Informații generale
Confesiune Ortodoxă
Hram Adormirea Maicii Domnului și Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Localizare
Țara Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Localitate Boroaia (comuna Boroaia)
comună Boroaia
Coordonate 47°21′17″N 26°20′13″E / 47.35472°N 26.33694°E / 47.35472; 26.33694
Materiale lemn
Istoric
Data începerii Secolul al XIX-lea (1808)
Biserica de lemn din Boroaia se află în România
Biserica de lemn din Boroaia
Monument istoric
Clasificare
Cod LMI SV-II-m-B-05499

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Boroaia este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1808 în satul Boroaia din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului, sărbătorit la data de 15 august, și Sfinții Apostoli Petru și Pavel, sărbătorit la data de 29 iunie.

Biserica de lemn din Boroaia a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 208, având codul de clasificare cod LMI SV-II-m-B-05499.[1]

Istoricul localității[modificare | modificare sursă]

Satul Boroaia (numit și Doroșcani) se află în sud-estul județului Suceava, la limita cu județul Neamț, într-o zonă de șes de pe valea râului Moldova. Teritoriul actual al localității se afla în stăpânirea mănăstirilor Râșca și Neamț, actualul sat fiind împărțit în două părți: Boroaia Neamțului și Boroaia Râștii.[2]

Deoarece în catastiful sămilor tuturor mănăstirilor din țară din 1742 satul nu apare, el figurând de abia în cartografia rusească din 1774, se poate deduce că satul Boroaia a fost fondat în perioada 1742-1774 de către locuitori refugiați din Transilvania care au lucrat ca panțâri în slujba isprăvniciei.[3] Transilvănenii s-au stabilit pe moșiile mănăstirești de aici cu învoiala stareților, probabil după răscoala grănicerilor din Năsăud din 1762. Ei au avut o căpetenie cu numele de Bour (sau Bora, după alte surse), după moartea căruia a rămas ca birnică soția sa, Bouroaia (femininul lui Bour). De la ea și-a luat numele satul Boroaia.Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref> Din această inscripție, istoricul de artă Nicolae Stoicescu a dedus că preoții Petru și Ioan ar fi ctitorii bisericii[4], în timp ce Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor.Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref>

Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: „Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”.Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref> Biserica a suferit o reparație radicală în anul 1925, când i s-a refăcut acoperișul din draniță. În anul 1927 a fost vopsită în interior, păstrându-se intactă pictura altarului.Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref>

În interior, biserica are patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea se face printr-o ușă din lemn de brad aflată pe partea sudică a bisericii. Ușa are două canaturi și dimensiunile de 1.90 x 1.09 metri.

Pridvorul are lungimea de 2.60 metri, lățimea de 2 metri și înălțimea de 2.70 metri. Are podeaua și plafonul din scânduri și este luminat printr-o fereastră dreptunghiulară simplă, cu gratii de fier. Din pridvor, se urcă printr-o scară în cafas, printr-o ușă. Din cafas se urcă în clopotnița octogonală aflată în una dintre cele trei turle ale bisericii.<ref name="Maxim_2010/"> În clopotniță se află patru clopote, unul dintre ele având inscripționat pe el anul 1806.

În pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad. Pronaosul are partea vestică de formă poligonală, fiind luminat printr-o fereastră simplă. El are o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe.

Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre.

Între catapeteasmă și absida altarului se află două decroșuri simetrice pe laturile de nord și de sud, unde sunt dispuse proscomidiarul și diaconiconul. Bolta altarului este octogonală, cu laturile inegale. Absida altarului are o formă semipoligonală, cu dimensiunile de 4.70 metri x 4.80 metri. Altarul este luminat printr-o fereastră, aflată în partea de est și având dimensiunile de 1.10 metri x 0.80 metri.

Pictura altarului bisericii a fost realizată în anul 1808 de către Kiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn, iar bolțile sunt zugrăvite în culori simple.<ref name="Maxim_2010/">

Obiecte de patrimoniu[modificare | modificare sursă]

Biserica are în patrimoniul său patru evanghelii, trei icoane de valoare artistică, precum și două epitafuri mai vechi fără an și fără numele donatorului sau al pictorului.<ref name="Argatu_1967/">

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Boroaia
  1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
  2. ^ Preot Gheorghe Maxim - „Scurt istoric” (text tehnoredactat și expus în biserică, 2010)
  3. ^ Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 115
  4. ^ Nicolae Stoicescu - „Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova” (Direcția Patrimoniului Cultural Național, București, 1974), p. 101

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Preot-paroh Ioan Argatu - „Istoricul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Parohia Boroaia” (text scris la mașină și expus în biserică, februarie 1967)
  • Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 115-116
  • Preot Gheorghe Maxim - „Scurt istoric” (text tehnoredactat și expus în biserică, 2010)

Legături externe[modificare | modificare sursă]