Biserica Valea Danului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii cu hramurile "Sf. Filofteia" și Sf. Nicolae", sat Valea Danului; comuna Valea Danului, județul Argeș, foto: august 2013.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Valea Danului

Biserica parohială Valea Danului cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Sfânta Muceniță Filofteia„ este monument istoric din secolul al XIX-lea și se află în Comuna Valea Danului, Județul Argeș, pe drumul Curtea de Argeș – Câineni – Sibiu. Lăcașul este ctitoria primului Episcop al Argeșului, Iosif și a iconomului Mânăstirii Curtea de Argeș, Meletie la data de 1 octombrie 1811. Demn de menționat este că s-a ridicat această biserică pe cheltuiala celor doi evlavioși călugări. Biserica are un plan trilobat, cu turla pe naos și pridvor, sprijinit pe patru stâlpi de cărămidă în fața pronaosului.

Trei lucruri atrag atenția asupra acestei biserici: tâmpla de lemn, care a aparținut odinioară Mânăstirii Argeșului, rânduielile sau poruncile arhierești de pe pisania lăcașului, biserica însăși cu clopotnița-turn, pe care cercetătorul o consideră o „comoară pe lângă celelalte lucruri menționate”. Catapeteasma a fost făcută pe vremea lui Șerban Cantacuzino, la 1682, când a fost renovată Biserica Episcopală de la Argeș. După cutremurul din1802, Episcopul Iosif, repară mânăstirea, iar în 1912, când se face o nouă tâmplă, vechea tâmplă o aduce la ctitoria sa din Valea Danului. Pentru noi, astăzi, deosebit de valoroase sunt inscripțiile de pe pisania bisericii, steaguri, clopote, icoane, relicvarii, cărămizi. Croită în chip de mânăstire, ctitorirea acestor doi evlavioși călugări este așezată în mijlocul unei curți mari, înconjurată cu ziduri de piatră și având la intrare un puternic turn clopotniță. Solul intrării în curte este subliniat de o arcadă în plin centru, în mijlocul căreia se deschide poarta. Două aripi triunghiulare de zid, ca doi contraforți, acoperite ca și clopotnița cu șindrilă, proptesc fără nevoie, de o parte și de alta, zidul din fața turnului. La Valea Danului în clopotniță a funcționat o școală de grămătici, o „filială” a mânăstirii, unde își făceau ucenicia într-ale scrisului caligrafi, copiști, miniaturiști dar și citeți, dieci, preoți și călugări pentru nevoile satelor.

Primul care cercetează biserica, în 1915, și depune asupra acesteia un raport la Comisia monumentelor istorice este însuși secretarul comisiei, istoricul Virgil Drăghiceanu care face propunerea ca aceasta să devină monument istoric. La 23 aprilie 1922, istoricul Nicolae Iorga, vizitează Comuna Valea Danului, atras fiind de monumentul istoric medieval. Bătrânii vorbesc despre trecerea Reginei Elisabeta prin zonă sau despre faptul că Regele Ferdinand I, urmașul său, Carol al II-lea sau Nicolae Iorga s-au închinat cândva la biserica de la Valea Danului. Valea Danului e pentru Curtea de Argeș ceea ce este Valea Voievozilor pentru Târgoviște, o localitate legată de familiile primilor domnitori ai Țărilor Românești. Comuna Valea Danului, însăși, n-a atras atenția istoricilor, cercetătorilor, cât a făcut-o Biserica ctitorită în anul 1811, care este valoroasă nu numai pentru originalitatea arhitectonică și prin catapeteasma adusa aici de la Mânăstirea Curtea de Argeș, dar și prin faptul că, în clopotnița bisericii, copiii de aici au învățat primele buchii.