Biserica Albă, Rahău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica Albă
Біла Церква
—  Comună  —
Biserica Albă se află în Regiunea Transcarpatia
Biserica Albă
Biserica Albă
Biserica Albă (Regiunea Transcarpatia)
Poziția geografică
Biserica Albă se află în Ucraina
Biserica Albă
Biserica Albă
Biserica Albă (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 47°57′3″N 23°55′35″E / 47.95083°N 23.92639°E47°57′3″N 23°55′35″E / 47.95083°N 23.92639°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneTranscarpatia
RaionRahău

Cod KOATUU2123681001

ReședințăBiserica Albă
ComponențăBiserica Albă

Suprafață
 - Total11,10 km²
Altitudine281 m.d.m.

Populație (2003)
 - Total3024 locuitori
 - Densitate272 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal90614
Prefix telefonic3132

Prezență online
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Biserica Albă (în ucraineană Біла Церква, în maghiară Fejéregyháza sau, mai recent, Tiszafejéregyháza) este o localitate din Maramureșul de Nord, raionul Rahău, regiunea Transcarpatia, Ucraina. Este situată în apropierea localității Slatina. Are o populație de 3.056 de locuitori (potrivit recensământului din 2003)

Istoricul localității[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară despre Biserica Albă datează din 11 august 1373. Regele Ludovic cel Mare a dat poruncă ca Balc, Drag și Ioan, fiii voevodului Sas, să ia în stăpânire domeniul moșiei Cuhea cu aparținătoarele ei și a moșiilor Biserica Albă și altele.

Prima legendă despre originea denumirii de „Biserica Albă” pornește de la o bisericuță de pe malul râului Tisa care era vopsită în culoarea albă, unde era locul de popas al trecătoriilor care mergeau după sare la Ocna-Slatina.

A doua legendă spune că localitatea își datorează numele bisericii mănăstirii, care avea pereții albi și, aflându-se pe malul mai ridicat al Tisei, se vedea de departe, atrăgâng numeroși credincioși. La nume, probabil, a contribuit și albul bărbilor și pletelor lungi ale călugărilor bătrâni.

Documentele expediției arheologice (un grup de arheologi ai Universității Naționale din Ujgorod în colaborare cu specialiști din București) ne arată că pe teritoriul satului a fost o așezare dacică.

Din secolul al XV-lea sunt date care menționează existența unei mănăstiri de la care provine numele locului - Coasta Mănăstirii. Acestei mănăstiri i-a dăruit domnitorul Munteniei, Constantin Brâncoveanu (1668-1714), un potir cu inscripția „dăruit de Vodă Brâncoveanu”. Tot în această mănăstire, cu hramul Înălțarea Domnului, a trăit episcopul Iosif Stoica și, tot aici a fost locul de înmormântare a episcopilor Maramureșului.[1]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a comunei Biserica Albă

     Română (97,16%)

     Ucraineană (1,26%)

     Alte limbi (1,15%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Biserica Albă era vorbitoare de română (97,16%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (1,26%).[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Biserica Albă 1373-2013, 2013
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Transcarpatia pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Albă, Rahău