Biserica fortificată din Cristian, Brașov

45°37′32″N 25°28′49″E (Biserica fortificată din Cristian, Brașov) / 45.6256°N 25.4804°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Poziționare
Coordonate45°37′32″N 25°28′49″E ({{PAGENAME}}) / 45.6256°N 25.4804°E
Localitatesat Cristian; comuna Cristian
Țara România
AdresaStr. Libertății 8
Edificare
Data finalizăriisec. XIII-XIX
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11652
Cod RAN40919.12
Portalul romanic al laturii de vest
Altarul bisericii evanghelice din Cristian
Amvonul
Candelabrul imens, din fier bătut, în memoria celor ce au murit sau au dispărut în Primul Război Mondial.
Orga bisericii
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica fortificată din Cristian, Brașov

Biserica fortificată din Cristian, Brașov este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Cristian, comuna Cristian.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40919.12.[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Cristian (în germană Neustadt im Burzenland, în maghiară Keresztényfalva) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință. Satul a fost fondat în secolul al XIII-lea, când Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit mai multe cetăți în regiune și a recrutat coloniști sași.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica din Cristian, cu zidul său dublu de apărare și cu cele opt turnuri defensive bine conservate, este un exemplu impresionant de arhitectură militară medievală. Basilica gotică fusese construită între anii 1250–1270. Din secolul al XIII-lea și până în zilele noastre, construcția a suferit numeroase modificări datorate mai ales cutremurelor care i-au afectat structura de rezistență. Actuala biserică sală clasicizată a fost construită între anii 1839-1841, pe ruinele vechii construcții din secolul XIII.

Interiorul bisericii este segmentat de perechile de piloni ce susțin arcele dublouri și calotele a vela. Altarul și amvonul au fost construite odată cu biserica.

Biserica este înconjurată de un zid dublu de incintă, care timp de trei secole a fost construit, extins și prevăzut cu nouă turnuri de apărare, din care s-au păstrat doar opt. Turnul de poartă a fost transformat în casă parohială.

În anul 1792, ]n locul unor fortificații, a fost amenajat cimitirul. Până în anul 1899, pe partea interioară a zidului din prima incintă se aflau cămările cu provizii, identice constructiv cu cele din Prejmer.

Intrarea în biserică este străjuită de panouri unde sunt consemnate numele celor decedați în Primul Război Mondial și a celor deportați.

Altarul este dominat de Christos binecuvântând. Apostolii Petru și Pavel veghează din vitraliile ferestrelor. Corifeii reformei religioase, Martin Luther și Johannes Honterus, se regăsesc în lăcaș. În spatele altarului este piatra funerară a mormântului preotesei Ana May, decedată la 22 aprilie 1631[3].

Orga bisericii, cu două claviaturi și 23 de registre pe sistem pneumatic, a fost reconstruită de Karl Einschenk în anul 1909, după vechea orgă a lui Heinrich Maywald din 1842[4].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ Neustadt im Burzenland • Sehenswürdigkreiten: Kirche und Wehrburg, www.neustadt-kr.de 
  4. ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Neustadt bei Kronstadt / Cristian / Keresztényfalva, Kronstadt / Braşov - Carl EINSCHENK, orgeldatei.evang.ro 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Micul muzeu amenajat la intrarea în biserică[modificare | modificare sursă]