Birislav
| Birislav | |
| Περίκλεια | |
| — sat — | |
 | |
 Birislav (Grecia) Poziția geografică în Grecia | |
| Coordonate: 41°06′04″N 22°15′45″E / 41.101111111111°N 22.2625°E | |
|---|---|
| Țară |  Grecia |
| dimotiki enόtita[*] | Dimotiki Enόtita EXAPLATANOU[*] |
| dimotiki koinόtita (Ellada)[*] | Topiki Koinόtita Perikleias[*] |
| Administrație descentralizată[*] | Macedonia și Tracia[*] |
| Periferie[*] |  Macedonia Centrală |
| Prefectură[*] | Prefectura Pella |
| Comună[*] | Dimos Almopias[*] |
| Populație (2011) | |
| - Total | 341 locuitori |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Birislav (în greacă Περίκλεια Periklija, până în 1925: Μπερίσλαφ, Berislav; [1] în meglenoromână: Birislắv, în macedoneană Бериславци, Berislavți) este un sat în Meglen în regiunea Macedonia Centrală din Grecia.
Geografie și locație[modificare | modificare sursă]
Satul este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Cosuf, la o altitudine de 570 de metri. [2]
Este situat în partea de nord-est a regiunii istorice Meglen, într-o mică vale între Munții Cosuf în est, Paic la sud-est și Nidze la nord-vest, la aproximativ 23 km nord-est de satul Exaplamanos. 2 km nord este satul Lugunța , la 5 km vest Nânta și la 4 km este Oșani. Frontiera cu Macedonia este la 8 km spre nord. [3] [4]
La sud de sat există o peșteră, care în trecut a fost folosită de către locuitori ca adăpost. [3]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Populația sa a fost întotdeauna meglenoromână, s-au stabilit aici în timpul țarului Ioniță Caloian, la începutul secolului al XIII-lea. [2]
În sat în perioada 1895-1896 a fost fondat comitetul ВМОРО.[5]
Satul a suferit în timpul primului război mondial, iar din pricina activităților sale militare, locuitorii săi au fost deportați de autoritățile bulgare în interiorul Bulgariei. Ei s-au întors până la sfârșitul războiului, dar nu toți. [2]
În 1925, numele satului a fost schimbat în Perikleia (Περίκλεια).
În 1935 a fost construită o nouă clădire pentru școală, deoarece cea veche a fost arsă în 1916 în timpul primului război mondial. [3]
Brăzlăveții au suferit mult în cel de- al doilea război mondial, în special din cauza forțelor de ocupație bulgare din ofensiva din ianuarie 1944, precum și în războiul civil grec, care a dus la prăbușirea întregii lumi, iar mai multe familii au căutat adăpost în Macedonia. După încheierea războaielor, satul a fost reînnoit. [2]
La 7 aprilie 1944, în apropierea satului, a avut loc o bătălie majoră între forțele de ocupație germane și forțele comuniștilor greci ELAS, care au ucis 30 de germani.[4]
Economie[modificare | modificare sursă]
Ca un sat de munte, este destul de pasiv și sărac, iar populația se ocupă în principal cu agricultura și creșterea animalelor.[2]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Potrivit statisticilor lui Vasil Kănciov (" Macedonia Etnografie și Statistică "), în 1900, în Birislav trăiau 380 de vlahi creștini. [2] [6] Potrivit datelor diplomatului bulgar al exarhatului Dimitar Mișev (" La Macédoine et sa Population Chrétienne "), în 1905 au fost 360 de macedoneni și o școală meglenoromână în Birislav.[7]
În 1920 an, Birislav a fost înregistrat cu 50 de case meglenoromâne.[2][8]
În recensământul din 1913 au fost 340 de locuitori. În timpul primului război mondial, datorită proximității acțiunilor militare, satul a fost distrus și locuitorii săi au fost deportați forțat în interiorul Bulgariei de autoritățile bulgare. Unii dintre locuitori nu au revenit nici după încheierea războiului, astfel încât în 1920 satul a fost înregistrat doar cu 200 de locuitori. În 1925, au plecat opt familii pentru România, care au fost adăpostite într-un sat din Dobrogea. Numărul locuitorilor din Birislav în 1928 a crescut la 281, iar în 1940 deja erau 413 de locuitori. Satul a fost grav avariat și a fost complet abandonat în timpul celui de- al doilea război mondial și al războiului civil. După încheierea războiului, a fost reînnoit. În 1951, existau deja 178 de locuitori, în 3761 erau 372, în 1971 393, în 1981 373, iar în 1991 354 de locuitori. [2]
Conform datelor din 1993, satul a continuat să fie pur meglenoromân, iar limba meglenoromână în acest sat este bine conservată. [9]
În recensământul efectuat în 2001, satul a fost înregistrat cu 382 de locuitori. În ultimul recensământ efectuat în 2011 în Grecia, satul a fost înregistrat cu 341 de locuitori. Format:Пописи-ЕМ
| Година | 1940 | 1951 | 1961 | 1971 | 1981 | 1991 | 2001 | 2011 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Население | 413 | 178 | 372 | 393 | 373 | 354 | 382 | 341 |
Instituții[modificare | modificare sursă]
- Școala primară
Repere culturale și naturale[modificare | modificare sursă]
- biserici
- Biserica "Sf. Atanasie " - situat pe locul vechiului sat, construit în 1969; [3]
- Biserica "Sf. Parascheva " - construit în 1850, fresce în 1862; [3]
- Biserica "Sf. Maica Domnului " - o biserică mică, situată la intrarea în sat, restaurată în anii 1990; [3]
- Biserica "Sf. Iovan Pretecea " - capela, pe drumul spre Lugunța. [3]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Μετονομασίες των Οικισμών της Ελλάδας. Μπερίσλαφ -- Περίκλεια
- ^ a b c d e f g h Format:НМЕМ
- ^ a b c d e f g „Διαδικτυακές Πύλες - Δήμος Αλμωπίας - Τοπική Κοινότητα Περίκλειας” (în грчки јазик). Δήμος Αλμωπίας. Accesat în 19 март 2016. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ a b „Η Περίκλεια” (în грчки јазик). Δήμος Εξαπλατάνου. Accesat în 19 март 2016. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ „Борбите во Македонија - Спомени на отец Герасим, Георги Рајков, Дељо Марковски, Илија Докторов, Васил Драгомиров“, Борис Јорданов Николов, ИК „Звезди“, 2005 г., стр. 52, ISBN 9549514560
- ^ Васил К’нчов. Македонија. Етнографија и статистика, Софија, 1900, стр. 153.
- ^ Brancoff, D.M. La Macédoine et sa Population Chrétienne, Paris, 1905, pp. 194-195.
- ^ Милојевић, Боровоје. Јужна Македонја - Антропогеографска, Београд 1920. Цитирано по: Λιθοξόου, Δημήτρης. Πληθυσμός και οικισμοί της περιοχής Γιανιτσών 1886 – 1927 (διοικητικά όρια 1911)
- ^ Riki Van Boeschoten. "Usage des langues minoritaires dans les départements de Florina et d’Aridea (Macédoine)"