Sari la conținut

Big Eyes

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Big Eyes
Titlu originarBig Eyes
RegizorTim Burton
ProducătorTim Burton
Scott Alexander
Larry Karaszewski
Lynette Howell
DistribuțieAmy Adams
Christoph Waltz
Danny Huston
Jon Polito
Krysten Ritter
Jason Schwartzman
Terence Stamp
Premiera25 decembrie 2014
Durata106 minute[1]
ȚaraStatele Unite
Filmat înSan Francisco
Vancouver
Bristol  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiSan Francisco  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
Disponibil în românădublat sau subtitrat
Buget$10 milioane[2]
Încasări$18,6 milioane[3]
Prezență online

Big Eyes este un film biografic american din anul 2014, regizat de Tim Burton, având în rolurile principale pe Amy Adams și Christoph Waltz. Filmul se bazează pe viața artistei americane Margaret Keane, ale cărei lucrări plastice au fost pretinse în mod fraudulos de către soțul său de atunci, Walter Keane, între anii 1950 și 1960.[4]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În 1958, Margaret Ulbrich își părăsește soțul și pleacă împreună cu fiica sa, Jane, la San Francisco, hotărâtă să înceapă o viață nouă. Pentru a se întreține, lucrează ca ilustratoare într-o fabrică de mobilă și, în timpul liber, realizează portrete în cadrul expozițiilor de artă în aer liber. Picturile sale se remarcă prin reprezentarea unor copii cu ochi neobișnuit de mari și expresivi.

La una dintre aceste expoziții îl cunoaște pe Walter Keane, un bărbat carismatic care pretinde că este pictor și expune peisaje stradale inspirate de Paris. Walter o încurajează pe Margaret și începe să o curteze. Atunci când fostul soț al acesteia încearcă să obțină custodia lui Jane, Walter îi propune să se căsătorească. Cei doi devin soț și soție, iar Margaret își păstrează fiica.

Walter încearcă fără succes să convingă galeriile de artă să le expună lucrările. În cele din urmă, obține permisiunea proprietarului unui club de jazz, Enrico Banducci, de a expune tablourile pe pereții localului. După o altercație între cei doi, relatată de presă, publicul devine curios, iar picturile încep să atragă cumpărători. Walter observă că lucrările lui Margaret sunt mult mai apreciate decât propriile sale tablouri și începe să lase impresia că el este autorul copiilor cu ochi mari.

Când Margaret descoperă înșelătoria, Walter o convinge să păstreze secretul, susținând că lucrările realizate de o femeie s-ar vinde mai greu și că succesul financiar este în beneficiul întregii familii. Margaret acceptă cu reticență. Walter își asumă astfel public identitatea de creator al picturilor, în timp ce Margaret lucrează în secret.

Popularitatea tablourilor crește rapid. Walter deschide o galerie proprie și începe să comercializeze reproduceri ieftine ale picturilor, transformând imaginile copiilor cu ochi mari într-un fenomen comercial. Familia devine bogată, iar Walter se bucură de celebritate și de atenția presei. Margaret, în schimb, este obligată să picteze izolată și să ascundă adevărul chiar și față de propria fiică.

Îndoielile sale în privința lui Walter se intensifică atunci când descoperă mai multe peisaje pariziene semnate inițial de un alt artist. Margaret își dă seama că Walter a modificat semnăturile și că nici măcar lucrările pe care le prezenta drept creațiile sale nu îi aparțineau. Confruntat de soție, Walter recunoaște că și-a dorit întotdeauna să fie pictor, dar că nu avea talentul necesar.

Relația dintre cei doi devine tot mai tensionată. Walter îi cere lui Margaret să realizeze o lucrare monumentală, intitulată Tomorrow Forever, destinată Expoziției Universale de la New York. Pictura este însă atacată dur de criticul de artă John Canaday. Furios din cauza eșecului, Walter devine violent și o amenință pe Margaret. În timpul unei confruntări, încearcă să provoace un incendiu în timp ce Margaret și Jane se ascund în atelier. Cele două reușesc să fugă din casă.

Margaret se stabilește ulterior împreună cu Jane în Honolulu, Hawaii. Walter acceptă divorțul numai cu condiția ca Margaret să îi cedeze drepturile asupra picturilor și să continue să producă lucrări pentru el. Pentru o vreme, ea acceptă înțelegerea, însă, pe măsură ce capătă mai multă încredere în sine, hotărăște să pună capăt minciunii.

În timpul unei emisiuni radiofonice din Hawaii, Margaret dezvăluie public că ea este adevărata autoare a celebrelor tablouri atribuite lui Walter Keane. Acesta respinge acuzațiile și continuă să susțină că el a realizat lucrările. Disputa ajunge în cele din urmă în instanță.

În timpul procesului, judecătorul găsește o modalitate simplă de a stabili cine spune adevărul: le cere celor doi să realizeze câte o pictură în sala de judecată. Margaret începe imediat să picteze, în timp ce Walter refuză să o facă, pretinzând că are dureri la braț. Margaret își termină lucrarea, demonstrând astfel că ea este artista din spatele celebrelor personaje cu ochi mari, iar instanța îi dă câștig de cauză.

Filmul se încheie precizând că Walter Keane a continuat să susțină până la moarte că el ar fi fost adevăratul autor al picturilor, fără să mai realizeze însă vreodată o lucrare care să demonstreze acest lucru. Margaret își recapătă recunoașterea asupra propriei opere, revine în zona San Francisco și continuă să picteze sub propriul nume.

Scenariul filmului Big Eyes a fost scris de Scott Alexander și Larry Karaszewski, cunoscuți pentru scenariile unor filme biografice precum Ed Wood. Proiectul a fost dezvoltat inițial cu intenția ca Alexander și Karaszewski să îl regizeze, în timp ce Tim Burton, care colaborase cu cei doi la Ed Wood, urma să participe în calitate de producător. Ulterior, Burton a preluat regia filmului. [5]

Filmările principale au avut loc în mare parte în Vancouver, Canada, orașul fiind folosit pentru a recrea San Francisco din anii 1950 și 1960. Au fost realizate filmări suplimentare în San Francisco și Hawaii.[6]

Designul de producție a fost realizat de Rick Heinrichs, colaborator frecvent al lui Burton, iar costumele au fost create de Colleen Atwood. Imaginea filmului a fost semnată de Bruno Delbonnel, iar montajul de J. C. Bond.[7]

Muzica originală a filmului Big Eyes a fost compusă de Danny Elfman, colaborator de lungă durată al regizorului Tim Burton. Cei doi lucraseră anterior împreună la numeroase producții, printre care Beetlejuice, Batman, Edward Mâini-de-foarfece, Ed Wood și Alice în Țara Minunilor.

Pe lângă muzica orchestrală compusă de Elfman, coloana sonoră include două cântece originale interpretate de Lana Del Rey: „Big Eyes” și „I Can Fly”. „Big Eyes”, care poate fi auzit în genericul final al filmului, a fost scris de Del Rey împreună cu Daniel Heath, în timp ce „I Can Fly” a fost compus de Del Rey și Rick Nowels.

„Big Eyes” a fost nominalizat la Globul de Aur pentru cea mai bună melodie originală, la cea de-a 72-a ediție a premiilor, desfășurată în 2015.[8]

Big Eyes a avut premiera în Statele Unite la 13 noiembrie 2014, în cadrul unui eveniment Film Independent at LACMA, urmată de o premieră la New York la 15 decembrie 2014. Filmul a fost lansat în cinematografele americane la 25 decembrie 2014, distribuția fiind realizată de The Weinstein Company.

În Statele Unite, filmul a fost lansat în 1.307 cinematografe și a obținut aproximativ 3 milioane de dolari în primul weekend. Încasările totale pe piața nord-americană au ajuns la aproximativ 14,5 milioane de dolari. La nivel mondial, filmul a obținut încasări de aproximativ 29 de milioane de dolari, la un buget de producție estimat la 10 milioane de dolari.[9]

În România, filmul a fost distribuit sub titlul Big Eyes. Ferestrele Sufletului de Forum Film România și a avut premiera în cinematografe la 20 februarie 2015.[10]

În weekendul premierei din România, filmul a fost vizionat de 2.498 de spectatori și a obținut încasări de 51.891 de lei. Pe parcursul rulării sale în cinematografele românești, ''Big Eyes. Ferestrele Sufletului'' a atras 7.499 de spectatori și a înregistrat încasări totale de 141.660 de lei.[11]

  1. BIG EYES (12A)”. British Board of Film Classification. . Accesat în .
  2. „Big Eyes”. The Numbers.
  3. „Big Eyes”. Box Office Mojo.
  4. „VIDEODOME | "BIG EYES" (2014, r: Tim Burton) • Film • Zile și Nopți”. zilesinopti.ro. Accesat în .
  5. „Big Eyes: "A Parable for the Role of Women" (în engleză). Creative Screenwriting. Accesat în .
  6. „Post Magazine - Zoic completes VFX for Tim Burton's 'Big Eyes'. www.postmagazine.com. Accesat în .
  7. „AFI|Catalog”. catalog.afi.com. Accesat în .
  8. „Big Eyes” (în engleză). Golden Globes. Accesat în .
  9. „Big Eyes (2014) - Box Office and Financial Information”. The Numbers. Accesat în .
  10. „Big Eyes/Ferestrele sufletului in premiera in Romania in cinematografe din 20 februarie - HotNews.ro”. . Accesat în .
  11. SA, Imedia Plus Group. „Box Office Premiere - CineMagia.ro”. Cinemagia. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]