Biblioteca Națională Széchényi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biblioteca Națională Széchényi
Országos Széchényi Könyvtár.jpg
ȚaraFlag of Hungary.svg Ungaria  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Coordonate47°29′42″N 19°02′21″E
Contact
site web oficial
facebook
Biblioteca Națională Széchényi

Biblioteca Națională Széchényi (în maghiară Országos Széchényi Könyvtár) (OSZK) este o bibliotecă națională din Budapesta, Ungaria. Este una dintre cele două biblioteci naționale maghiare, cealaltă fiind Biblioteca Universității din Debrețin.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biblioteca a fost fondată în 1802 de către aristocratul patriot maghiar contele Ferenc Széchényi. Széchényi a călătorit prin lume cumpărând cărți în limba maghiară, pe care le-a adunat și le-a donat națiunii maghiare. În anul următor, biblioteca publică a fost deschisă la Pesta. Exemplul lui Széchényi a determinat o mișcare la nivel național de donații de carte pentru bibliotecă.[1]

În 1808, Adunarea Națională a Ungariei („Dieta”) a creat Muzeul National al Ungariei pentru a adăposti colecția de materiale istorice, arheologice și naturale din Ungaria. Muzeul a fuzionat cu Biblioteca și în cei 200 de ani de când există a fost depozitarul național de materiale scrise și tipărite din istoria Ungariei.

În 1846 Muzeul Național al Ungariei s-a mutat în noua sa clădire, dar abia în 1949 Biblioteca a devenit din nou o instituție separată, cu numele actual. În 1985 biblioteca s-a mutat în noul său sediu din Castelul Buda. NSZL are un catalog indexat semantic.[2]

Directori[modificare | modificare sursă]

  • 1985-1993 Gyula Juhász

Colecții[modificare | modificare sursă]

  • Copii ale fiecărui material tipărit de editurile din Ungaria:
    • publicații și tipărituri de orice fel produse în Ungaria
    • lucrări publicate în străinătate în limba maghiară sau scrise de către autori maghiari.
    • materiale netipărite pe hârtie (înregistrări audio, materiale video, documente electronice etc.);
  • 8 milioane de obiecte cuprinzând:
    • 2,5 milioane de cărți
    • 385.000 volume de publicații (ziare și reviste)
    • 270.000 de documente muzicale scrise și înregistrate audio
    • 1 milion de manuscrise
    • 200.000 de hărți, inclusiv Tabula Hungariae, care a fost înscrisă în Registrul Memoria Lumii a UNESCO în 2007[3]
    • 320.000 de fotografii și gravuri
    • 3 milioane de afișe și tipărituri de mici dimensiuni.
    • copii pe microfilm a peste 272.000 documente.
  • Colecția de cărți vechi
    • prima carte tipărită în Ungaria, Chronica Hungarorum („Cronica ungurilor”), care a fost tipărită și publicată în 1473
    • 8.600 de copii ale lucrărilor publicate până în 1711
    • 1.814 incunabule, datând din primul secol al tiparului
    • cel mai vechi text existent în limba maghiară: Rugăciunea și slujba de înmormântare din secolul al XII-lea este primul text cunoscut în limba maghiară (și în familia limbilor uralice ca un întreg).
    • primul poem cunoscut în limba maghiară (Tânguirea Fecioare Maria în maghiara veche)
    • cel mai vechi manuscris supraviețuitor al primului cod de legi în limba maghiară (Decretum Sancti Stephani Regis, „Decretul regelui Ștefan cel Sfânt”)
    • 35 de codice Corvina din biblioteca regelui Matia Corvin.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „History of the Library”. National Széchényi Library. Accesat în . 
  2. ^ „Semantic web - NektarWiki”. 
  3. ^ „Tabula Hungariae”. UNESCO Memory of the World Programme. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]