Sari la conținut

Benzilamină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Benzilamină
Identificare
Număr CAS100-46-9
ChEMBLCHEMBL522
PubChem CID7504
Formulă chimicăC₇H₉N[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară107,073 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata
Punct de topire−43 °C[3]  Modificați la Wikidata
Punct de fierbere185 °C[4]  Modificați la Wikidata la 101,325 kPa
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Benzilamina este un compus organic cu formula C6H5CH2NH2, fiind format dintr-o grupă aminică atașată unui rest benzil.

Există diverse metode de obținere a benzilaminei, metoda principală industrială fiind bazată pe reacția clorurii de benzil cu amoniac. Alte metode sunt reducerea benzonitrilului și aminarea reductivă a benzaldehidei, ambele realizându-se cu nichel Raney.[5]

Proprietăți

[modificare | modificare sursă]

Dă reacția Schotten-Baumann, prin reacția cu clorura de acetil:[6]

  1. 1 2 „Benzilamină” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
  2. ↑ „Benzilamină” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
  3. ↑ Jean-Claude Bradley; Antony John Williams; Andrew S.I.D. Lang (). „Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset”. Figshare. doi:10.6084/M9.FIGSHARE.1031637.V2. Wikidata Q69644056.
  4. ↑ David R. Lide, Jr. (). Basic Laboratory and Industrial Chemicals: A CRC Quick Reference Handbook (în engleză). CRC Press. ISBN 0-8493-4498-0. LCCN 93025269. OL 1415774M. Wikidata Q22236188.
  5. ↑ Heuer, L. (). „Benzylamines”. Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry. Wiley-VCH. doi:10.1002/14356007.a04_009.pub2. ISBN 3527306730.
  6. ↑ Li, J. J. (). „Schotten–Baumann reaction”. Name Reactions: A Collection of Detailed Mechanisms and Synthetic Applications (ed. 5th). Springer. p. 362. ISBN 9783319039794.