Barbu Alinescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Barbu Alinescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1952–1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral de brigadă  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata

Barbu E. Alinescu (n. , București, România – d. ,[1] București, România) a fost un general român, care a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.[2]

Studii[modificare | modificare sursă]

Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu 1908 - 1910, Școala Specială de Geniu, Școala de Tragere a Infanteriei, Școala Superioară de Război 1919 - 1921, curs de organizarea transmisiunilor Școala Versailles 1925

Grade militare[modificare | modificare sursă]

  • iulie 1910 - sublocotenent,
  • octombrie 1913 - locotenent,
  • noiembrie 1916 - căpitan,
  • septembrie 1917 - maior,
  • iulie 1927 - locotenent colonel,
  • ianuarie 1934 - colonel,
  • octombrie 1939 - general de brigadă,
  • octombrie 1942 - rezervă

Funcții[modificare | modificare sursă]

  • 1932 - Comandant provizoriu al Regimentului 2 Căi Ferate, a luat parte la Manevrele Regale;
  • 1934 - Comandantul Școlii de Aplicații pentru Geniu;
  • 1936 - Comandantul Regimentului 5 Pionieri;
  • 1936 - Comandant la Centrul de Instrucție al Geniului;
  • 1939 - Comandantul Brigăzii 1 Pionieri;
  • 15 iulie 1942 - Comandantul Transmisiunilor;
  • 1 august 1942 - Comandant al Diviziei 4 Infanterie.
  • 1944 - Director al Inspectoratului General al Pregătirii Premilitare și Educației Extrașcolare; Secretar General al Subsecretariatului de Stat al Educației Extrașcolare

Pe 27 noiembrie 1942 a fost trecut în rezervă, alături de alți generali, de Mareșalul Antonescu pentru incapacitate, corupție sau vinovați de retragerea haotică din Basarabia,

A participat la Campania din 1913 (Bulgaria – la Bicla Slatina – comandant de pluton în Compania 2 Pionieri);

Campania 1916 – 1918 la Turtucaia apoi lucrări Fluviale la Zimnicea (Petroșani).

A decedat la 30 noiembrie 1952, la București.

Decorații[modificare | modificare sursă]

  • Medalia "Avântul Țărei” din 1913;
  • Medalia "Crucea Comemorativă” a războiului 1916 – 1918 cu bretea Turtucaia;
  • Medalia "Victoria”;
  • "Semnul Onorific de Aur pentru 25 ani Serviciu”;
  • 1 - Ordinul Coroana Romaniei - mini.png Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor cu însemne militare (9 mai 1941)[3]
  • Ordinul "Steaua României” clasa a IV-a de Pace.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b E. Barbu Alinescu 
  2. ^ http://www.generals.dk/general/Alinescu/E._Barbu/Romania.html
  3. ^ Decretul regal nr. 1.300 din 9 mai 1941 pentru acordări de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2.486.