Banca Sloveniei
| Banca Sloveniei slovenă Banka Slovenije | |
 | |
 Sediul central al băncii | |
| Sediul central |  Ljubljana, Slovenia |
|---|---|
| Înființare | |
| Președinte | Primož Dolenc |
| Banca Centrală din | Slovenia |
| Monedă | Euro |
| Cod ISO 4217 | EUR |
| Rezerve | 1398 milioane de Dolar[1] |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
Modifică date / text  | |
Banca Sloveniei (in slovenă Banka Slovenije) este banca centrală națională a Sloveniei în cadrul Eurosistemului. A fost banca centrală a Sloveniei din 1991 până în 2006, emitentă a tolarului. Începând din 2014 este autoritatea națională competentă a Sloveniei în cadrul Supravegherii Bancare Europene.[2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Banca Națională a Sloveniei a fost înființată în perioada 1973-1976 ca parte a campaniei de descentralizare inițiate la acea vreme de Josip Broz Tito.[3] Din 1976 până în 1991, aceasta a funcționat în cadrul sistemului bancar central federal, în care Banca Națională a Iugoslaviei (BNI) acționa ca instituție centrală.
La începutul anului 1991, în faza incipientă a destrămării Iugoslaviei, Banca Națională a Sloveniei a început pregătirile pentru introducerea unei monede separate care să înlocuiască dinarul, în urma dezvăluirilor privind capturarea BNI de către politicienii sârbi.[4] Legislația slovenă de reorganizare și redenumire a Băncii Naționale în Banca Sloveniei a intrat în vigoare la 25 iunie 1991, în aceeași zi cu declarația de independență a Sloveniei, care a declanșat Războiul de Zece Zile. Tolarul sloven a fost introdus ulterior ca monedă națională la 7 octombrie 1991.[5]
Banca Sloveniei este o instituție independentă, neguvernamentală, obligată să prezinte periodic Adunării Naționale a Sloveniei un raport privind funcționarea sa. Sarcina sa principală este de a asigura stabilitatea monedei naționale și de a asigura lichiditatea plăților în interiorul țării și cu țările străine. De asemenea, acționează ca supraveghetor al sistemului bancar.
Sediul central al băncii este într-o clădire proeminentă din centrul orașului Ljubljana, construită între 1920-1923 pentru Banca de Credit din Ljubljana.[6]
Lista președinților
[modificare | modificare sursă]În ianuarie 2025, mandatul de șase ani al lui Boštjan Vasle a expirat. De atunci, viceguvernatorul Primož Dolenc a ocupat funcția de guvernator interimar, deși fără drept de vot, în Consiliul Guvernatorilor Banca Centrală Europeană.[7][8]
În mai 2025, președinta slovenă Nataša Pirc Mušar l-a propus pe Simon Savšek, șeful biroului Băncii Europene de Investiții din Slovenia, ca următor guvernator, în așteptarea aprobării parlamentare.[9]
| Rang | Nume | Mandat |
|---|---|---|
| 1 | France Arhar | (1991–2001) |
| 2 | Mitja Gaspari | (2001–2007) |
| 3 | Marko Kranjec | (2007–2013) |
| 4 | Boštjan Jazbec | (2013–2018) |
| 5 | Boštjan Vasle | (2019-2025) |
| 6 | Primož Dolenc | (din 2025) |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Slovenia Foreign Exchange Reserves, 1997 – 2025 | CEIC Data” (în engleză). www.ceicdata.com. Accesat în .
- ^ Bank, European Central (), National supervisors (în engleză), accesat în
- ^ „Chapter 10: Monetary System and Monetary Policy” (PDF). The World Bank.
- ^ „SLOVENIA TAKES STEPS TO QUIT YUGOSLAVIA”, The Washington Post (în engleză), , ISSN 0190-8286, accesat în
- ^ „Banka Slovenije Annual Report - Year 1991” (PDF).
- ^ „History of the Banka Slovenije building | Banka Slovenije” (în engleză). www.bsi.si. Accesat în .
- ^ „Bank of Slovenia Acting Governor: Further Steps to Depend on the Current Situation” (în engleză). Econostream Media. Accesat în .
- ^ „Slovenia Restarts Search Process for New Central-Bank Governor”, Bloomberg.com (în engleză), accesat în
- ^ Petrushevska, Dragana (). „Slovenia's president proposes new c-bank governor | Slovenia Politics News | SeeNews” (în engleză). seenews.com. Accesat în .
