Balanță hidrofil-lipofilă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Variația valorilor HLB în care se observă tipurile de surfactanți corespunzătoare fiecărei valori

Balanța hidrofil-lipofilă (prescurtată HLB, din engleză Hydrophilic-lipophilic balance) pentru un surfactant indică gradul în care acesta este hidrofil sau lipofil. Metodele de calcul ale HLB au fost descrise de Griffin în 1949[1] și în 1954.[2] O altă metodă de calcul a fost sugerată de către Davies în 1957.[3]

Metoda Griffin[modificare | modificare sursă]

Metoda Griffin pentru surfactanți neionici a fost descrisă în 1954, iar formula de calcul este:

unde este masa moleculară a părții hidrofile a moleculei, iar este masa moleculară a moleculei. Valorile se încadrează între 0 și 20. O valoare HLB egală cu 0 corespunde unei molecule total lipofile/hidrofobe, iar o valoare egală cu 20 corespunde unei molecule total hidrofile/lipofobe.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Griffin, William C. (), „Classification of Surface-Active Agents by 'HLB' (PDF), Journal of the Society of Cosmetic Chemists, 1 (5): 311–26 
  2. ^ Griffin, William C. (), „Calculation of HLB Values of Non-Ionic Surfactants” (PDF), Journal of the Society of Cosmetic Chemists, 5 (4): 249–56 
  3. ^ Davies JT (), „A quantitative kinetic theory of emulsion type, I. Physical chemistry of the emulsifying agent” (PDF), Gas/Liquid and Liquid/Liquid Interface, Proceedings of the International Congress of Surface Activity, pp. 426–38 

Vezi și[modificare | modificare sursă]