Baia de Aramă

— oraș —

Mănăstirea Baia de Aramă

Stemă

Baia de Aramă

Baia de Aramă (România)

Localizarea satului pe harta României

Baia de Aramă

Baia de Aramă (Județul Mehedinți)

Localizarea satului pe harta județului

Coordonate: 45°0′0″N 22°48′41″E / 45.00000°N 22.81139°E

Atestare documentară

Reședință

Componență

Guvernare

- primar al orașului Baia de Aramă[*]

Ilie-Ion Tudorescu[*]^[1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

91,11 km²

Altitudine

275 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

4.478 locuitori

Fus orar

UTC+2

Prezență online

site web oficial

Poziția localității Baia de Aramă

Baia de Aramă este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă Baia de Aramă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Are o populație de 5.617 locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La Baia de Aramă din zonă, de la Bratilov, Mircea cel Bătrân a adus meșteri sași, precum Ciop Hanoș. Roțile pe care acesta le amenajase aici, înainte de 1392, sunt pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Țara Românească.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți.

Paralela 45 nord trece prin această localitate.

Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna.

Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopârle.

Râul Bulba[modificare | modificare sursă]

Alături de păduri și pășuni, apele sunt o bogăție deosebită. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care izvorul țășnește bolborosind într-o limbă rece și cristalină a frumuseții nealterate de trecerea timpului. Aici, la Bolboros, se organizau mai ales în zilele călduroase de vară ieșiri la iarbă verde și petreceri cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi așteaptă pe cei setoși de frumusețe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat și adus până în fața bisericii și a școlii, unde țâșnește într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăție.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Baia de Aramă

Români (80,13%)

Romi (7,26%)

Alte etnii (0,04%)

Necunoscută (12,57%)

Componența confesională a orașului Baia de Aramă

Ortodocși (81,67%)

Baptiști (4,02%)

Alte religii (1,47%)

Necunoscută (12,84%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Baia de Aramă se ridică la 4.478 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.349 de locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,13%), cu o minoritate de romi (7,26%), iar pentru 12,57% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,67%), cu o minoritate de baptiști (4,02%), iar pentru 12,84% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Baia de Aramă - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Baia de Aramă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ilie-Ion Tudorescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul PRO România	2
	Partidul Mișcarea Populară	2
	Partidul Puterii Umaniste	1

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

State Baloșin (1885 - 1953), arhitect, diplomat;
Doru Buzducea (n. 1972), profesor universitar.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Baia de Aramă

Portalul orașului Baia de Aramă
Ghidul primăriilor: Baia de Aramă
Pagina web personala a artistei Olguta Berbec originara din Marasesti Baia de Arama Arhivat în 8 ianuarie 2012, la Wayback Machine.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Monumentul lui Tudor Vladimirescu (monument istoric)
Monumentul lui Tudor Vladimirescu (detaliu)
Biserica de lemn din satul aparţinător Brebina (monument istoric)
Biserica cu hramurile „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din satul aparţinător Brebina
Biserica din satul aparţinător Titerlești (monument istoric)
Monumentul eroilor
Casă, str.Republicii nr.3 (monument istoric)
Casă, str.Republicii nr.5 (monument istoric)
Casă, str.Republicii nr.7 (monument istoric)
Casă pe Calea Victoriei (monument istoric)
Casă pe Calea Victoriei (monument istoric)
Biserica din satul aparţinător Mărășești
Biserica de lemn din satul aparţinător Pistrița (monument istoric)
Drumul spre satul Pistrița
Clădirea fostei şcoli

[491d2a5c825208626ab134a1e861d81b-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_nat-2] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-3] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[5] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]