Bătălia de la Dandanaqan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bătălia de la Dandanaqan
Parte din Seljuk–Ghaznavid Wars[*][[Seljuk–Ghaznavid Wars |​]] Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă23 mai 1040
LocDandanaqan (la 80 km sud de Merv)
37°23′31″N 61°20′43″E ({{PAGENAME}}) / 37.391933°N 61.345353°E
RezultatVictorie a selgiucizilor
Beligeranți
SelgiucizilorImperiul Ghaznavid
Conducători
Chagri Beg
Tughril
Mas'ud I
Efective
20,000 de soldați50.000 de soldați și 12[1] sau 60[2] de elefanți de război
Pierderi
necunoscutenecunoscute, dar foarte mari

Bătălia de la Dandanaqan s-a dat între selgiucizi și Imperiul Ghaznavid în 1040. Bătălia s-a sfârșit cu o victorie selgiucă, distrugând dominația gaznavidă în Horasan.

Pregătirile[modificare | modificare sursă]

Când căpetenia Tughril și fratele său, Chaghri Beg, au recrutat o armată puternică, și au început să hărțuiască teritoriile gaznavizilor. După jafurile selgiuce din orașele de graniță, sultanul Mas'ud I (fiul lui Mahmud din Ghazni) i-a obligat să se retragă.

Bătălia[modificare | modificare sursă]

În timpul marșului armatei sultanului Mas'ud spre Sarakhs, selgiucizii au hărțuit trupele gaznavide cu tactici de genul lovește și fugi. Invadatorii au distrus, de asemenea și, drumurile de aprovizionare gaznavide. Disciplina și moralul trupelor gaznavidelor au scăzut drastic. În final, pe 23 mai 1040, în jur de 20,000 de soldați selgiuci s-au angajat într-o luptă împotriva unei armate de 50,000 de oameni în Dandanaqan, între orașele Merv și Sarakhs.

Urmări[modificare | modificare sursă]

Selgiucizii au ocupat Horasanul, însă orașele din regiune au opus o mică rezistență[3]. Succesul lui Tughril în asedierea Isfahanului[4] din 1050-1051, l-a condus să întemeieze un imperiu, care va fi cunoscut ma târziu ca „Marele Imperiu Selgiuc”. Mas'ud s-a retras în India, însă este detronat și ucis mai târziu în captivitate[5].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ C.E. Bosworth, The Ghaznavids:994-1040, (Edinburgh University Press, 1963), 115.
  2. ^ Christian, David, A history of Russia, Central Asia, and Mongolia , (Wiley-Blackwell, 1998), 373.
  3. ^ The Histories of Herat, Jürgen Paul, Iranian Studies, Vol. 33, No. 1/2 Winter - Spring, 2000, 106.
  4. ^ Tony Jaques, Dictionary of Battles and Sieges: F-O, (Greenwood Publishing Group, 2007), 476.
  5. ^ Ghaznawids, B. Spuler, The Encyclopedia of Islam, Vol. II, Ed. B.Lewis, C. Pellat and J. Schacht, (Brill, 1991), 1051.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bosworth, C.E., The Ghaznavids:994-1040, Edinburgh University Press, 1963.
  • Christian, David, A History of Russia, Central Asia, and Mongolia , Wiley-Blackwell, 1998.
  • Grousset, Rene, The Empire of the Steppes: A History of Central Asia , Rutgers University, 2002.