Bătălia de la Cartagina (238)

Pentru alte sensuri, vedeți Bătălia de la Cartagina.

Bătălia de la Cartagina
Parte a Anul celor șase împărați
Informații generale
Perioadă aprilie 238 Loc lângă Cartagina Rezultat victorie a lui Maximin
Beligeranți
Forțe numidiene loiale împăratului roman Maximin	Trupe ale lui Gordian I și Gordian al II-lea
Conducători
Cappelianus	† Gordian al II-lea
Efective
1 legiune (Augusta) Alte unități experimentate	o armată numeroasă formată din unități de miliția neantrenate

Imperiul Roman 238 AD
Anul celor șase împărați
Cronologie
Maximin Tracul		235 - aprilie 238
Gordian I		22 martie - 12 aprilie 238
Gordian al II-lea		22 martie - 12 aprilie 238 (împreună cu Gordian I)
Pupienus		22 aprilie - 29 iulie 238 (împreună cu Balbinus)
Balbinus		22 aprilie - 29 iulie 238 (împreună cu Pupienus)
Gordian al III-lea		22 aprilie 238 - 11 februarie 244 (singur din 29 iulie 238)
Succesiune
Precedat de Dinastia Severilor		Urmat de -

Bătălia de la Cartagina (aprilie 238) a fost o confruntare între trupele romane loiale împăratului Maximin Tracul și Gordian I și Gordian al II-lea, doi uzurpatori. Ea a fost una dintre multele bătălii de la Cartagina și a făcut parte din criza secolul III din Imperiul Roman, fiind un moment important din anul celor șase împărați.

Gordian I și Gordian al II-lea, tată și fiu, s-au declarat împărați romani în 238, în provincia Africa Proconsularis, fiind sprijiniți de Senat. Capelianus, guvernatorul provinciei învecinate Numidia, loial fostului împărat Maximin Tracul, a pornit spre Cartagina, reședința celor doi gordieni. El deținea singura legiune din Africa, Legiunea a III-a Augusta, precum și alte trupe de veterani. Gordian al II-lea, care comanda armata Cartaginei, avea sub comandă doar un grup de civili, prost echipați și strânși în grabă.

Capelianus l-a înfrânt și ucis pe Gordian II, iar Gordian I s-a sinucis când a aflat vestea. Cu toate acestea, în aceeași lună, Maximin Tracul a fost asasinat, iar tronul a revenit nepotului lui Gordian I, Gordian al III-lea.