Bătălia de la Bicocca

45°31′05″N 9°12′36″E / 45.518°N 9.210°E (Bătălia de la Bicocca)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bătălia de la Bicocca
Parte din Războiul italian din 1521–1526 Modificați la Wikidata

Lombardy in 1522. The location of the battle is marked.
Informații generale
Perioadă27 April 1522
LocBicocca, Ducatul de Milano)
45°31′05″N 9°12′36″E / 45.518°N 9.210°E ({{PAGENAME}})
RezultatVictorie imperial–spaniolă și papală
Beligeranți
Conducători
Efective
19,000–31,000+[1]18,000+[2]
Pierderi
3.000+ ucișiLight

Bătălia de la Bicocca a fost o bătălie între trupele franceze ale regelui Francisc I și cele ale împăratului Carol Quintul, desfășurată în Bicocca, la nord de Milano, la 27 aprilie 1522.

Trupele franceze și venețiene, sub comanda lui Odet de Foix, au fost învinse de către o armată formată din trupe spaniole, ale Sfântului Imperiului Roman și pontificale sub comanda lui Prospero Colonna. Cu această ocazie, Odet de Foix a fost nevoit să se retragă din Lombardia, iar Ducatul de Milano a intrat sub stăpânirea Împăratului.

Un rol important l-au jucat trupele Confederației Vechi a Elveției aflate sub comanda lui Albrecht vom Stein din Berna, Arnold Winkelried din Unterwalden și Ulrich von Sax, din St. Gallen, care au luptat  de partea armatei franceze, învinse fiind însă de către forțele imperiale conduse de Prospero Colonna. Această înfrângere s-a datorat în principal superiorității archebuzierilor și a artileriei spaniole față de halebardierii elvețieni.

Secretarul regimentului trupelor elvețiene a fost Niklaus Manuel, cel care mai târziu va deveni dramaturg, grafician, pictor, reformator și om de stat.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Oman, Art of War, 176. Lautrec had nearly 12,000 men when he retreated from Milan, and was reinforced by 16,000 Swiss, 3,000 Italians (the Black Bands), and a number of French and Venetian contingents of unknown size; but how many of these remained by the time of the battle is unclear.
  2. ^ Mallet, The Italian Wars, 143. Colonna had "10,000 Landsknechts, 4,000 Spanish, 4,000 Italian infantry and a few hundred men-at arms". Referred here from Pacheco y de Leyva (ed.), 251-2: Charles V to Najera.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Hans Delbrück: Geschichte der Kriegskunst. Die Neuzeit. Nachdruck der ersten Auflage von 1920. Nikol, Hamburg 2003, ISBN 3-933203-76-7.
  • Michael Mallett, Christine Shaw: The Italian Wars 1494–1559: War, State and Society in Early Modern Europe. Pearson, Harlow 2012, ISBN 978-0-582-05758-6

Legături externe[modificare | modificare sursă]