Azania
Azania (în greacă veche Ἀζανία) este un nume care a fost folosit pentru diverse părți din sud-estul Africii.[1]
În perioada romană, a apărut ipoteza că toponimul se referea la o porțiune a coastei sud-est-africane care se întindea din sudul Somaliei până la granița dintre Mozambic și Africa de Sud.[2] În timpul antichității clasice, Azania era locuită în mare parte de popoare sud-cușitice, ale căror triburi aveau să conducă zona până la marea migrație bantu.[3][4]
În 1933, istoricul englez G.W.B Huntingford a teroretizat existența unei civilizații azaniene care a existat în Kenya și în nordul Tanzaniei, între epoca de piatră și epoca islamică. În istoria contemporană, termenul ”azanian” este folosit la modul general, neexistând un consens în legătură cu originile, cultura, sau limitele geografice și etnolingvistice ale acestui popor.
Se presupunea că aceștia proveneau din Somalia, zonă din care ar fi și dispărut, în cele din urmă, în jurul secolelor al XIV-lea și al XV-lea d.Hr.[5]

Azania antică
[modificare | modificare sursă]Originea termenului
[modificare | modificare sursă]Azania a fost o regiune din Arcadia antică, care, conform lui Pausania, a fost numită după regele mitic Azan. După spusele lui Herodot, în această regiune se regăsea orașul antic Paus. Utilizarea acestui nume coincide cu o referință în care Pliniu cel Bătrân menționează o „Mare Azaniană” (Istoria Naturală, 6.34) care începea de la emporiul Adulis și se întindea spre coasta de sud a Africii.
Este foarte posibil ca toponimul Azania să fi rezonat cu un termen deja folosit în jurul Cornului Africii, având în vedere faptul că acesta, cu un sens diferit de cel grecesc, era folosit și în Asia de Sud, de Sud-Est și în China.
Localizare și caracteristici
[modificare | modificare sursă]Jurnalul de călătorie grecesc din secolul I d.Hr., Periplul Mării Eritreene, descrie pentru prima dată Azania pe baza cunoștințelor autorului său despre zonă, care par să fie aprofundate. Conform lucrării, printre obiectele comercializate se numărau sulele, cuțitele, sticla și uneltele din fier.
Capitolul 15 din Periplu sugerează că Azania ar putea fi zona litorală de la sud de Somalia actuală. Capitolul șaisprezece descrie emporiul Rapta, situat la sud de Insulele Puraleene, ca fiind cel mai sudic târg comercial al Azaniei. Periplul nu menționează etiopieni printre locuitorii zonei, aceștia apărând mai târziu, în Geografia lui Ptolemeu, într-o regiune și mai sudică, în nordul Mozambicului.
Conform istoricului britanic J.D Fage, respectivele documente grecești din antichitate sugerează că, „azanienii” își împărțeau originea ancestrală cu populațiile afro-asiatice de la nord de aceștia, aflate de-a lungul Mării Roșii. Descrierea „azanienilor” din Periplu este scurtă, caracterizându-i doar ca fiind „cu pielea închisă la culoare” și „de statură mare”.[6]
Ulterior, până în secolul al X-lea d.Hr., acești „azanieni” originali au fost înlocuiți de primele valuri de coloniști bantu.[7]
Printre scriitorii occidentali care menționează Azania după elaborarea Periplului Mării Eritreene se numără Ptolemeu (sec. II d.Hr.) și Cozma Indicopleuste (sec. al VI-lea d.Hr.)
Azania contemporană
[modificare | modificare sursă]Termenul a reintrat în uz pentru scurt timp în a doua jumătate a sec. XX ca o alternativă toponimică pentru Africa de Sud. Acesta avea o valență politică, fiind folosit de partidul marxist Congresul Panafricanist al Azaniei (CPA, în engleză PAC). În 2025, Mișcarea Transformării Africane (MTA, în engleză ATM) a propus schimbarea numelui Republicii Africa de Sud în Republica Azania[8][9], dar ideea a fost respinsă și criticată de sud-africani.[10]
Denumirea de Azania a fost aplicată și statului regional Jubaland din Somalia.[11][12]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Earth-Science Reviews. 71: 229–270. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Ascensiunea Azaniei. Snippet: David Dube. . p. 17.
- ↑ Hilton, John (). Popoarele Azaniei, în jurnalul Antichitate Electronică: Comunicându-i pe Clasici.
- ↑ Comitetul de Susținere a Eliberării Azaniei (). Frontul Azania.
- ↑ G.W.B, Huntingford (). „Civilizația Azaniană și Cușiții Megalitici”.
- ↑ Electronic Antiquity. 1. ISSN 1320-3606. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Fage, John (). O Istorie a Africii. Routledge. pp. 25–26. ISBN 978-1317797272.
- ↑ „'Republic of Azania': ATM proposes SA name change”. ECR (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Proposal to change the name of South Africa” (în engleză). Accesat în .
- ↑ Kenneth Mokgatlhe (). „Azania has no link to South Africa; it's to do with slavery in East Africa”. The Mail & Guardian (în engleză). Accesat în .
- ↑ Whittaker, Hannah (). Insurgență și Contrainsurgență în Kenya: O Istorie Socială a Conflictului Shifta între 1963 și 1968 (în engleză). Brill. p. 153.
- ↑ Warah, Rasna (). Crime de Război; Cum Căpetenii, Politicieni, Guverne Străine și Organizații de Ajutor Umanitar au Conspirat pentru a Crea un Stat Eșuat în Somalia (în engleză). Author House. p. 91.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Casson, Lionel (1989). Periplus Maris Erythraei. (Traducere de H. Frisk, 1927, cu actualizări, îmbunătățiri și note detaliate). Princeton, Princeton University Press.
- Chami, F.A. (1999). Epoca Timpurie a Fierului pe Insula Mafia și Relația Sa cu Continentul. Azania Vol. XXXIV 1999, pp. 1–10.
- Chami, F. A. (2002). Egipto-greco-romanii și Pancheia/Azania: Navigarea în Marea Eritreei. Din: Red Sea Trade and Travel. British Museum.
- Huntingford, G.W.B (1980, trad. și ed.) Periplul Mării Eritreene. Societatea Hakluyt. Londra.
- Yu Huan, „Wilue” în „Popoarele Occidentului”, traducere de John E. Hill
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Jurnalul Electronic de Antichități: Comunicându-i pe Clasici, vol. 1 nr. 5. Cercetare realizată de John Hilton la Universitatea din Natal, Durban.
- Azania, Jurnalul Institutului Britanic din Africa de Est[nefuncțională – arhivă]