Axente Sever, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Axente Sever
Frâua
—  sat și reședință de comună  —

Axente Sever se află în România
Axente Sever
Axente Sever
Axente Sever (România)
Localizarea satului pe harta României
Axente Sever se află în Județul Sibiu
Axente Sever
Axente Sever
Axente Sever (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 46°5′35″N 24°12′58″E ({{PAGENAME}}) / 46.09306°N 24.21611°E

Țară România
Județ Sibiu
ComunăAxente Sever

Atestare documentară1305

Altitudine[2]300 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.878 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557025
Prefix telefonic+40 x69 [1]

Prezență online

Axente Sever, mai demult Frâua, (în dialectul săsesc Franderf, Frândref, Frandref, în germană Frauendorf, în maghiară Asszonyfalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor.

În 1931, cu ocazia sau sub pretextul comemorării a 25 de ani de la moartea revoluționarului pașoptist Ioan Axente Sever, numele localității Frâua a fost schimbat în Axente Sever. Frâua a fost comună liberă în Scaunul Mediașului, ulterior în plasa Mediaș din cadrul județului Târnava Mare.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Frâua a fost o comună liberă în Scaunul Mediașului, ulterior în plasa Mediaș din cadrul județului Târnava Mare. Cu ocazia restaurării bisericii, s-au descoperit în turn o serie de documente în care regăsește mențiunea că în anul 1819, în localitatea Frâua erau 132 de gospodării.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.742 locuitori, dintre care 933 germani, 790 români și 19 maghiari.[3] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 935 luterani, 506 ortodocși, 282 greco-catolici, 15 reformați și 3 romano-catolici.[4]

În 2004 mai trăiau în localitate mai doar trei sași. Îngrijitori ai bisericii fortificate și ca ghizi pentru turiști erau un maghiar și o româncă.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată evanghelică[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată din Frâua este menționată pentru întâia dată în 1322. Lăcașul, cu hramul Tuturor Sfinților, este o biserică-sală cu nava pătrată și cu cor pentagonal. Este una din puținele biserici din Transilvania care au turnul clopotniță deasupra corului (exemple similare găsindu-se la Agârbiciu, Ocna Sibiului și Turnișor).

Incinta, construită simultan cu lucrările de fortificare ale bisericii, are un traseu oval, curtinele, înalte de 6–8 m, fiind prevăzute cu metereze și contraforți. La interior, zidurile par mai scunde, din cauza nivelului ridicat al curții.

Biserica ortodoxă română[modificare | modificare sursă]

Biserica ortodoxă are hramul Învierea Domnului.

Biserica română unită (greco-catolică)[modificare | modificare sursă]

Biserica greco-catolică are hramul Sf. Imp. Constantin si Elena. În anul 1948 a fost trecută în folosința parohiei ortodoxe Învierea Domnului. După 1989 a fost retrocedată comunității greco-catolice.

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul este amplasat în centrul comunei, în fața primăriei. Monumentul a fost ridicat în anul 1960, în memoria eroilor romăni din 1944-1945. Are forma unui obelisc din piatră și ciment, fiind împrejmuit cu un gard de fier. Pe placa din bronz, amplasată frontal, este următorul înscris: ,,EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1944-1945“.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Ioan Axente Sever instalat în fața primăriei comunei Axente Sever
  • Ioan Axente Sever, revoluționar pașoptist.
  • Barbu Nicolae, prof.univ.
  • Ioan Paul, prof.univ. dr.h.c., membru corespondent al Academiei de Științe Agricole a României, somitate de nivel internațional în domeniul morfopatologiei veterinare.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 438.
  4. ^ Idem, pag. 740.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]