Rețeaua rutieră din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rețeaua rutieră a României (25 octombrie 2007)
Calitatea drumurilor rutiere din Romania (2020)

Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.

Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secții de Drumuri Naționale (SDN), acestea fiind organizate la rândul lor în 316 districte de drumuri care administrează sectoare de drumuri în lungime medie de 50 km.[1]

Statistici[modificare | modificare sursă]

Cele șapte Direcții Regionale de Drumuri și Poduri sunt: Iași, București, Cluj, Timișoara, Craiova, Brașov și Constanța.

DRDP Lungimea drumurilor (km) Nr. poduri DRDP Lungimea drumurilor (km) Nr. poduri
Iași 3.402 804 Craiova 1.953 495
București 2.735 516 Brașov 1.823 445
Cluj 2.395 489 Constanța 1.758 179
Timișoara 1.996 446 Total 16.062 3.374

Autostrăzi[modificare | modificare sursă]

Definite cu A, urmat de un număr. Din 28 iulie 2022, România avea aproximativ 981 km de autostradă.[2]

Nr. Traseu În folosință Planificat Operațional
A1 BucureștiPiteștiSibiuDevaTimișoaraAradNădlac 428 km 573 km BucureștiPitești (Bascov); Sibiu (Șelimbăr)–Holdea; Traian VuiaNădlac
A2 BucureștiConstanța (Valu lui Traian) 203 km 203 km BucureștiConstanța (Valu lui Traian)
A3 București-Ploiesti si Brașov-Tg. Mures-Cluj West (Gilau)–Oradea (Borș) 136,4 km 477 Km București (Crețuleasca)–Ploiești (Bărcănești); Câmpia TurziiCluj-Napoca (Nădășelu)
A4 OvidiuAgigea (ocolire Constanța) 22 km 22 km OvidiuAgigea (ocolire Constanța)
A6 Lugoj (Balinț)–Calafat 11 km 260 km BalințLugoj
A10 SebeșTurda 70km 70 km SebesTurda
A11 AradOradea 3 km 118 km Arad (A1, centura)–DN7
Autostrăzi propuse în România (17 noiembrie 2010)
Starea autostrăzilor în România (februarie 2022)

Tarife de utilizare[modificare | modificare sursă]

Pentru autostrăzile și drumurile naționale din România, dreptul de circulație se plătește în orice subunitate CNADNR, la Poșta Română sau în mai multe benzinării și firme distribuitoare.[3]

Tarifele în euro de utilizare a drumurilor naționale din România[4]
Tip autovehicul 1 zi 7 zile 30 zile 90 zile 1 an
Autoturisme 3 7 13 28
Transport persoane între 9 – 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) 4 20 52 120 320
Transport persoane peste 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) 7 35 91 210 560
Transport marfă cu MTMA între 0 – 3,5 tone 6 16 36 96
Transport marfă cu MTMA între 3,51 – 7,5 tone 4 20 52 120 320
Transport marfă cu MTMA între 7,51 – 12 tone 7 35 91 210 560
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – până la 3 axe inclusiv 9 45 117 270 720
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – minim 4 axe 11 55 143 374 1210

Sumele provenite din despagubiri se fac venituri extra bugetare ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și reprezintă o sumă egală cu tariful pe un an, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă. Amenzile vor fi între 250 lei și 500 de lei pentru autoturisme, între 750 lei și 1.200 lei pentru vehiculele cu masa maximă de 3,5 tone și poate merge până la 4.500 de lei pentru camioanele cu masa de minim 12 tone și patru axe.

Drumuri europene[modificare | modificare sursă]

În România unele din drumurile naționale fac parte din Drumurile Europene. Drumurile Europene care trec prin România sunt: E58; E60; E68; E70; E79; E81; E85; E87 (Clasa A); E574; E576; E577; E578; E581; E583; E584; E671; E673; E675; E771 (clasa B).

În anul 1985 media zilnică anuală a autovehiculelor care circulau pe drumurile naționale era de 2.421, iar în anul 2010 numărul acestora s-a dublat la 4.957. Prognozele arată că până în anul 2025 numărul autovehiculelor care se vor deplasa pe drumurile României ar putea crește până la 8.974.[5]

În anul 2010 înregistrarea circulației pe rețeaua de drumuri publice s-a realizat prin 943 de posturi de înregistrare pe drumurile naționale, 2.202 pe drumurile județene și 184 pe drumurile comunale.[6]

Drumuri naționale[modificare | modificare sursă]

Șapte Drumuri Naționale cu un număr care pornesc din București într-o distribuție radială. Totuși, datorită poziției Bucureștiului în partea de Sud-Est a țării, sistemul de numerotare al drumurilor nu este reprezentativ după importanța acestora.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Întreținere drumuri” (PDF). CNADNR. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Codașii Europei. România are in prezent 668,4 kilometri de autostradă”. zf.ro. . Accesat în . 
  3. ^ „Puncte de distribuție”. CNADNR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Tarifele de utilizare a rețelei drumurilor naționale din România”. CNADNR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Trafic dublu pe DN-uri in 2025”. Wall-Street.ro. . Accesat în . 
  6. ^ „Recensamant al traficului auto: Astazi se da startul!”. Wall-Street.ro. . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]