Sari la conținut

Atenuarea schimbărilor climatice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diverse aspecte ale atenuării schimbărilor climatice: energie regenerabilă (solară și eoliană) în Anglia, transport public electrificat în Franța, reîmpădurire în Haiti pentru eliminarea dioxidului de carbon⁠(d)din atmosferă și un meniu vegetarian

Atenuarea schimbărilor climatice (sau decarbonizarea) este o acțiune de limitare a gazelor cu efect de seră din atmosferă, gaze care provoacă schimbările climatice. Acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice sunt conservarea energiei și înlocuirea combustibililor fosili⁠(d) cu surse de energie curată. Strategiile secundare de atenuare sunt modificări ale utilizării terenurilor și eliminarea CO2⁠(d) din atmosferă.[1][2] Politicile actuale de atenuare a schimbărilor climatice sunt insuficiente, deoarece ar avea ca rezultat o încălzire globală de aproximativ 2,7 °C până în 2100,[3] semnificativ peste Acordul de la Paris din 2015[4] pentru a limita încălzirea globală la sub 2 °C.[5][6]

Energiile solară și eoliană pot înlocui combustibilii fosili la cel mai mic cost în comparație cu alte tipuri de energie regenerabilă.[7] Disponibilitatea însoririi și a vântului este variabilă și poate necesita îmbunătățiri ale rețelei electrice, cum ar fi utilizarea transportului electricității pe distanțe lungi⁠(d) pentru a grupa o serie de surse de energie.[8] Stocarea energiei poate fi folosită și pentru a uniformiza puterea furnizată, iar gestionarea cererii⁠(d) poate limita consumul de energie atunci când producția de energie este scăzută. De obicei electricitatea produsă în mod curat poate înlocui combustibilii fosili pentru acționarea vehiculelor, încălzirea clădirilor și derularea proceselor industriale. Anumite domenii sunt mai greu de decarbonizat, cum ar fi transportul aerian și producerea cimentului. În aceste circumstanțe captarea și stocarea dioxidului de carbon (CCS) poate fi o posibilitate de reducere a emisiilor nete, deși pentru atenuarea schimbărilor climatice centralele electrice pe bază de combustibili fosili cu tehnologie CCS sunt în prezent o strategie cu costuri ridicate.[9]

Schimbările utilizării terenurilor, cum ar fi în agricultură și defrișările cauzează aproximativ 1/4 din schimbările climatice. Aceste modificări influențează cât de mult CO2 este absorbit de materia vegetală și cât CO2 este eliberat de materia organică care se descompune sau este arsă. Aceste schimbări fac parte din ciclul rapid al carbonului, în timp ce combustibilii fosili eliberează CO2 care a fost îngropat sub pământ ca parte a ciclului lent al carbonului. Metanul este un gaz cu efect de seră de scurtă durată care este produs prin descompunerea materiei organice și de către animale, precum și prin extracția combustibililor fosili. Schimbările în utilizarea terenurilor pot afecta, de asemenea, modelele de precipitații și reflectivitatea suprafeței Pământului. Este posibil să se reducă emisiile din agricultură prin reducerea risipei alimentare⁠(d), trecerea la o dietă bazată mai mult pe plante⁠(d) și prin îmbunătățirea metodelor agricole.[10]:xvi

Diverse politici pot încuraja atenuarea schimbărilor climatice. Au fost înființate sisteme de tip prețul carbonului care fie taxează emisiile de CO2, fie fac comerț cu emisiile totale și certificatele verzi⁠(d). Subvenționarea combustibililor fosili poate fi eliminată în favoarea subvenționării energiei⁠(d) curate și a stimulentelor oferite pentru aplicarea de măsuri privind eficiența energetică sau trecerea la surse de energie electrică.[11] O altă problemă este depășirea obiecțiilor de mediu atunci când se construiesc noi surse de energie curată și se efectuează modificări ale rețelei. Limitarea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau eliminarea gazelor cu efect de seră din atmosferă ar putea fi completată de tehnologii climatice precum reducerea absorbției radiației solare⁠(d).

Beneficii suplimentare

[modificare | modificare sursă]

Pentru a atenua efectele schimbărilor climatice⁠(d), este necesară o tranziție energetică rapidă către surse cu emisii de carbon foarte scăzute sau zero.[12]:66[13]:11 Arderea cărbunelui, petrolului și gazelor reprezintă 89 % din emisiile de CO2[14]:20 și încă sunt sursa a 78 % din consumul de energie primară⁠(d).[15]:12

În ciuda cunoștințelor despre riscurile schimbărilor climatice și a numărului tot mai mare de politici climatice adoptate începând cu anii 1980, totuși, tranzițiile energetice nu s-au accelerat către decarbonizare dincolo de tendințele istorice și rămân departe de a atinge obiectivele climatice.[16]

Implementarea energiei regenerabile poate genera beneficii: efecte socio-economice pozitive asupra ocupării forței de muncă, dezvoltării industriale, sănătății și accesului la energie. În funcție de țară și de scenariul de desfășurare, înlocuirea termocentralelor pe cărbune poate dubla numărul de locuri de muncă per MW.[17] Tranziția energetică ar putea crea multe locuri de muncă verzi⁠(d),[18] de exemplu în Africa.[19][20] Costurile pentru recalificarea lucrătorilor pentru industria energiei regenerabile s-au dovedit a fi reduse atât pentru cărbune în SUA,[21] cât și la nisipurile petrolifere din Canada.[22] Acestea din urmă ar solicita doar realocarea a 2–6 % din subvențiile federale, provinciale și teritoriale pentru petrol și gaze pentru un singur an pentru a asigura lucrătorilor din petrol și gaze o nouă carieră cu un salariu aproximativ echivalent.[22][23] În zonele rurale neelectrificate, implementarea minirețelelor solare poate îmbunătăți semnificativ accesul la energie electrică.[24]

Oportunitățile de angajare în tranziția ecologică sunt în domeniul utilizării surselor de energie regenerabilă sau în construcții pentru îmbunătățirea și renovarea infrastructurii.[25][26]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ en Fawzy, Samer; Osman, Ahmed I.; Doran, John; Rooney, David W. (). „Strategies for mitigation of climate change: a review”. Environmental Chemistry Letters. 18 (6): 2069–2094. Bibcode:2020EnvCL..18.2069F. doi:10.1007/s10311-020-01059-w Accesibil gratuit.
  2. ↑ en Abbass, Kashif; Qasim, Muhammad Zeeshan; Song, Huaming; Murshed, Muntasir; Mahmood, Haider; Younis, Ijaz (). „A review of the global climate change impacts, adaptation, and sustainable mitigation measures”. Environmental Science and Pollution Research. 29: 42539–42559. doi:10.1007/s11356-022-19718-6. PMC 8978769 Accesibil gratuit.
  3. ↑ en Ritchie, Hannah; Roser, Max; Rosado, Pablo (). „CO2 and Greenhouse Gas Emissions”. Our World in Data. Accesat în .
  4. ↑ en Rogelj, J.; Shindell, D.; Jiang, K.; Fifta, S.; et al. (). „Chapter 2: Mitigation Pathways Compatible with 1.5 °C in the Context of Sustainable Development” (PDF). Global Warming of 1.5 °C. An IPCC Special Report on the impacts of global warming of 1.5 °C above pre-industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global response to the threat of climate change, sustainable development, and efforts to eradicate poverty (PDF).
  5. ↑ en Harvey, Fiona (). „UN calls for push to cut greenhouse gas levels to avoid climate chaos”. The Guardian. Accesat în .
  6. ↑ en „Cut Global Emissions by 7.6 Percent Every Year for Next Decade to Meet 1.5°C Paris Target – UN Report”. United Nations Framework Convention on Climate Change. United Nations. Accesat în .
  7. ↑ en IPCC (2022) Summary for policy makers in Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change. Contribution of Working Group III to the Sixth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom and New York, NY, United States
  8. ↑ en Ram M., Bogdanov D., Aghahosseini A., Gulagi A., Oyewo A.S., Child M., Caldera U., Sadovskaia K., Farfan J., Barbosa LSNS., Fasihi M., Khalili S., Dalheimer B., Gruber G., Traber T., De Caluwe F., Fell H.-J., Breyer C. Global Energy System based on 100% Renewable Energy – Power, Heat, Transport and Desalination Sectors Arhivat în , la Wayback Machine.. Study by Lappeenranta University of Technology and Energy Watch Group, Lappeenranta, Berlin, March 2019.
  9. ↑ en „Cement – Analysis”. IEA (în engleză). Accesat în .
  10. ↑ en United Nations Environment Programme (2022). Emissions Gap Report 2022: The Closing Window — Climate crisis calls for rapid transformation of societies. Nairobi.
  11. ↑ en „Climate Change Performance Index” (PDF). noiembrie 2022. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  12. ↑ en M. Pathak, R. Slade, P.R. Shukla, J. Skea, R. Pichs-Madruga, D. Ürge-Vorsatz,2022: Technical Summary. In: Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change. Contribution of Working Group III to the Sixth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [P.R. Shukla, J. Skea, R. Slade, A. Al Khourdajie, R. van Diemen, D. McCollum, M. Pathak, S. Some, P. Vyas, R. Fradera, M. Belkacemi, A. Hasija, G. Lisboa, S. Luz, J. Malley, (eds.)]. Cambridge University Press, Cambridge, UK and New York, NY, USA. doi: 10.1017/9781009157926.002.
  13. ↑ en UN Energy (2021) Theme Report on Energy Transition towards the Achievement of SDG 7 and Net-Zero Emissions
  14. ↑ en Olivier, J.G.J.; Peters, J.A.H.W. (). „Trends in global CO2 and total greenhouse gas emissions (2020)” (PDF). The Hague: PBL Netherlands Environmental Assessment Agency.
  15. ↑ en „Statistical Review of World Energy 2021” (PDF). BP. Accesat în .
  16. ↑ en Suzuki, Masahiro; Jewell, Jessica; Cherp, Aleh (). „Have climate policies accelerated energy transitions? Historical evolution of electricity mix in the G7 and the EU compared to net-zero targets”. Energy Research & Social Science. 106: 103281. Bibcode:2023ERSS..10603281S. doi:10.1016/j.erss.2023.103281. hdl:20.500.14018/14250 Accesibil gratuit.
  17. ↑ en IASS/Green ID (). „Future skills and job creation through renewable energy in Vietnam. Assessing the co-benefits of decarbonising the power sector” (PDF).
  18. ↑ en „Realizing the Green Jobs Promise”. RMI. Accesat în .
  19. ↑ en „Renewables set to energize Africa's growth”. UNEP. . Accesat în .
  20. ↑ en „Renewable energy offers Africa's best opportunity to achieve the Sustainable Development Goals, experts say”.
  21. ↑ en Louie, Edward P.; Pearce, Joshua M. (). „Retraining investment for U.S. transition from coal to solar photovoltaic employment”. Energy Economics. 57: 295–302. Bibcode:2016EneEc..57..295L. doi:10.1016/j.eneco.2016.05.016. ISSN 0140-9883.
  22. 1 2 en Meyer, Theresa K.; Hunsberger, Carol; Pearce, Joshua M. (). „Retraining investment for Alberta's oil and gas workers for green jobs in the solar industry”. Carbon Neutrality. 2 (1): 28. Bibcode:2023CarNe...2...28M. doi:10.1007/s43979-023-00067-3 Accesibil gratuit. ISSN 2731-3948.
  23. ↑ en „How to ensure Alberta's oil and gas workers have jobs during the energy transition - Alberta News”. . Arhivat din original la . Accesat în .
  24. ↑ en IASS/TERI. „Secure and reliable electricity access with renewable energy mini-grids in rural India. Assessing the co-benefits of decarbonising the power sector” (PDF).
  25. ↑ en „Regional Cohesion in Europe 2021-2022”. EIB.org. Accesat în .
  26. ↑ en „Press corner”. European Commission - European Commission. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Atenuarea_schimbărilor_climatice&oldid=17611797