Atentatele din Copenhaga din 2015

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Atentatele din Copenhaga din februarie 2015
Scena atacului

Atentatele din Copenhaga din 2015 sunt două atacuri teroriste islamiste petrecute în capitala Danemarcei, la 14 și 15 februarie 2015.

Context[modificare | modificare sursă]

Pe 14–15 februarie 2015, două atentate teroriste au avut loc în două locații: un centru cultural din Copenhaga, Danemarca unde se discuta despre libertatea de exprimare, și un al doilea la Marea Sinagogă din Krystalgade, unde a fost ucis un paznic voluntar din comunitatea evreiască. Bilanțul final arată că două victime plus suspectul au murit, iar cinci polițiști au fost răniți în urma atentatului.

Suspectul a fost identificat ca fiind Omar Abdel Hamid El-Hussein, născut în Danemarca, cu părinți palestinieni. Serviciile secrete daneze îl aveau în vizor pe Hamid de câțiva ani. [1][2]

El-Hussein a crescut în Mjølnerparken și în Nørrebro. Când acesta era în școala primară, părinții acestuia au divorțat iar el a rămas în grija mamei. La vârsta de 12 ani acesta a fost trimis în Iordania unde a stat 3 ani. S-a înscris la una dintre cele mai bune facultăți în Hvidovre devenind astfel membru al grupării infracționale numite "Brothas" în Mjølnerparken, iar apoi fiind acuzat de două ori pentru violențe, port ilegal de armă, și posesie de droguri (hașiș).

În noiembrie 2013 El-Hussein a fost acuzat pentru port ilegal de armă albă. A fost arestat în februarie 2014, și trimis după gratii. Arestul sau a făcut Serviciul de Informații Danez sa se îngrijoreze în septembrie 2014, când au descoperit ca a devenit "extrem de religios".[3] CNN a raportat o înverșunată apropiere față de liderul SI, Abu Bakr al-Baghdadi într-o postare pe contul sau de Facebook chiar înaintea atentatului din week-end. [4]

Reacții internaționale[modificare | modificare sursă]

Atacurile au fost condamnate de unii lideri ai altor țări, printre care se numără prim-ministrul Australiei Tony Abbott,[5] președintele Franței François Hollande,[6][7] prim-ministrul Olandei Mark Rutte,[8] prim-ministrul Norvegiei Erna Solberg,[9] președintele României Klaus Iohannis,[10] și prim-ministrul Regatului Unit David Cameron.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Richardt, Mette (). „Gerningsmanden skød med gevær som bruges i forsvaret” [Perpetrator shot with rifle used by the Defence Forces] (în Danish). Danmarks Radio. Accesat în . 
  2. ^ „Politi: Forsvarets automat-riffel brugt ved terror-angreb” [Police: Assault-rifle of the Defence Forces used in terrorist attack]. Ekstrabladet (în Danish). . Accesat în . 
  3. ^ „Seneste nyt om skudattentaterne i København” [Latest news regarding the shooting attacks in Copenhagen] (Press release) (în Danish). Police of Denmark. . Accesat în – via mynewsdesk.com. 
  4. ^ Ralph Ellis, Holly Yan and Susanne Gargiulo, CNN (). „Denmark terror suspect swore fidelity to ISIS leader on Facebook page”. CNN. 
  5. ^ Sheridan, Greg (). „Tony Abbott signals crackdown on borders amid terror threat”. The Australian. Australian Associated Press. Accesat în . 
  6. ^ „Copenhagen shootings: Police kill man close to scene of deadly synagogue and cafe attacks”. ABC Online. . Accesat în . 
  7. ^ „Danemark: ce que l'on sait de l'attentat de Copenhague” [Denmark: what is known about the attack in Copenhagen]. L'Express (în French). . Accesat în . 
  8. ^ Redactie. „Rutte: Laffe aanslagen op vrije mening in Kopenhagen” [Rutte: Cowardly attacks on freedom of opinion in Copenhagen]. AD. 
  9. ^ „Solberg: – Et avskyelig voldsangrep” [Solberg: – an abominable attack of violence]. Dagen (în Norwegian). . Accesat în . 
  10. ^ „Ref.: Președintele României, domnul Klaus Iohannis, condamnă cu fermitate atacurile teroriste de la Copenhaga”. presidency.ro (în Romanian). . Accesat în . 
  11. ^ „I condemn the shootings in #Copenhagen. #Freespeech must always be protected. My thoughts are with the Danish people”. . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]