Războiul Israel-Hamas din 2023

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Războiul Israel-Hamas din 2023
Parte a Conflictului israeliano-palestinian

      Fâșia Gaza

      Zone evacuate în interiorul Israelului
      Amploarea actuală a invaziei israeliene din Gaza

Informații generale
Perioadă 7 octombrie 2023 - prezent (1 lună și 27 zile)
Loc Israel, Palestina (cu conflicte de propagare în Liban și Siria)
Rezultat În desfășurare
Beligeranți
Hamas
Jihadul Islamic Palestinian
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei
Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei
 Israel
Pierderi
Fâșia Gaza:
  • 11,180 uciși[a]
  • 28,200 răniți[1]
  • 3,250 dispăruți[1]
Israel:
  • 1,280 uciși[2]
  • 7,266 răniți[3]
  • 239 capturați sau răpiți[4]
  • 28 dispăruți[5]

La 7 octombrie 2023, a izbucnit un conflict armat între Israel și militanții palestinieni conduși de Hamas din Fâșia Gaza,[b] după ce acesta din urmă a lansat o invazie multiplă în sudul Israelului. După ce au eliminat militanții Hamas, armata israeliană a răspuns prin desfășurarea unei campanii extinse de bombardamente aeriene asupra țintelor din Gaza, urmată de o invazie terestră pe scară largă a Gaza. Peste 1.200 de israelieni, în majoritate civili, și peste 11.000 de palestinieni, în majoritate femei și copii,[6] au fost uciși în lupte.[7] Ostilitățile actuale constituie al cincilea război al conflictului Gaza-Israel, care face parte din conflictul israeliano–Palestinian mai larg.[8]

În dimineața zilei de 7 octombrie, grupurile militante palestiniene au lansat un baraj de rachete împotriva Israelului, în timp ce aproximativ 3.000 de militanți au încălcat bariera Gaza–Israel atacând bazele militare israeliene și civilii în mai mult de o duzină de masacre, inclusiv unul la un festival de muzică. Peste 200 de civili și soldați israelieni, precum și câțiva cetățeni străini, au fost luați prizonieri în Fâșia Gaza.[9] Hamas a declarat că atacul său a fost un răspuns la blocada asupra Gaza, continuarea coloniilor, violența coloniștilor israelieni și restricțiile privind circulația între Israel și Gaza.[10][11][12]

Declararea stării de război de către Israel a doua zi a marcat începutul celei mai semnificative escaladări militare din regiune de la Războiul de Iom Kipur; bombardamentul său aerian îndelungat asupra Gaza a aruncat 6.000 de bombe în primele șase zile ale conflictului.[13] Atacurile aeriene au fost coordonate cu o blocadă totală a Fâșiei Gaza, pe lângă tăierea apei, combustibilului, alimentelor și electricității.[14][15] Israelul a cerut celor 1,1 milioane de locuitori din Gaza să evacueze nordul Gaza, în timp ce Hamas a cerut locuitorilor să rămână în casele lor.[16][17] La 27 octombrie, Israelul a lansat o invazie terestră a Fâșiei Gaza, care rămâne în curs de desfășurare.

Moartea pe scară largă a civililor a dus la acuzarea atât a Israelului, cât și a Hamas de crime de război.[18][16] Organizația Națiunilor Unite a raportat că aproximativ 1,5 milioane de palestinieni, peste 70% din populația din Gaza,[19] precum și peste 200.000 de israelieni au fost strămutați intern.[20] Există o penurie acută de apă potabilă, alimente și combustibil în Gaza.[21] Sistemul de sănătate din Gaza eșuează; mai mult de jumătate din toate spitalele sunt în afara serviciului din cauza lipsei de combustibil și energie, iar operațiile medicale, cum ar fi secțiunile C și amputările, sunt efectuate fără anestezic din cauza lipsei de provizii medicale.[22][23] Războiul a dus la proteste globale pe scară largă care s-au concentrat pe o varietate de probleme, inclusiv cereri de încetare a focului și eliberarea ostaticilor. Protestele anti-război Pro-Palestiniene în special au fost descrise ca fiind cele mai mari de la cele împotriva războiului din Irak.[24] O rezoluție fără caracter obligatoriu adoptată cu o majoritate covârșitoare în Adunarea Generală a Națiunilor Unite a cerut încetarea ostilităților.[25]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Incluzând 4,609 de copii și 3,100 femei.[1]
  2. ^ Pe lista grupurilor se aflau Hamas, Jihadul Islamic, Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei și Lions' Den.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „محرقة غزة .. 11180 شهيدًا منهم 4609 أطفال و3100 سيدة اقرأ المزيد عبر المركز الفلسطيني للإعلام” (în Arabic). The Palestinian Information Center. . Accesat în . 
  2. ^ Chacar, Henriette (). „Israel Revises Hamas Attack Death Toll To "around 1,200". Reuters. Accesat în . 
  3. ^ Ghert-Zand, Renee (). „342 currently hospitalized in Israel due to war, 7,262 since Oct. 7 — Health Ministry”. The Times of Israel. Accesat în . 
  4. ^ Boxerman, Aaron (). „Israel-Hamas War: Israel Lowers Oct. 7 Death Toll Estimate to 1,200”. The New York Times. Accesat în . 
  5. ^ Cherki, Yair. „נתונים מעודכנים של מימדי האסון”. X (în hebrew). Accesat în . 
  6. ^ Al-Mughrabi, Pamuk, Nidal, Humeyra. „US voices concern over killing of Palestinians as Gaza death toll tops 11,000”. Reuters.com. Accesat în . 
  7. ^ „More than 10,000 people killed in Gaza, Hamas-controlled health ministry says, as condemnation of Israel's campaign grows”. CNN (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ „What is Hamas? The group that rules the Gaza Strip has fought several rounds of war with Israel”. Associated Press. . Accesat în . 
  9. ^ Waldo, Cleary; Epstein, Gabriel; Hilbush, Sydney (). „International Reactions to the Hamas Attack on Israel”. PolicyWatch 3793. The Washington Institute. Accesat în . 
  10. ^ McKernan, Bethan; Michaelson, Ruth; Graham-Harrison, Emma; Kierszenbaum, Quique; Balousha, Hazem; Taha, Sufian; Sherwood, Harriet; Beaumont, Peter (). „Seven days of terror that shook the world and changed the Middle East”. The Observer. Accesat în . 
  11. ^ „Hamas leader says operation 'heroic epic' in response to aggression against Al-Aqsa”. Anadolu Agency. Accesat în . 
  12. ^ Pacchiani, Luca (). „Hamas deputy chief anticipates hostages will be swapped for Palestinian prisoners”. The Times of Israel. Accesat în . 
  13. ^ Ganguly, Manisha; Graham-Harrison, Emma; Burke, Jason; Morresi, Elena; Kirk, Ashley; Swan, Lucy (). „Al-Ahli Arab hospital: piecing together what happened as Israel insists militant rocket to blame”. The Guardian (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ Abu Alouf, Rushdi; Slow, Oliver (). „Gaza 'soon without fuel, medicine and food' – Israel authorities”. BBC News. Accesat în . 
  15. ^ „Israel calls for evacuation of 1.1 million Palestinians in Gaza; at least 27 Americans killed”. CNBC. Accesat în . 
  16. ^ a b Corder, Mike; Frankel, Julia (). „Experts say Hamas and Israel are committing war crimes in their fight”. Associated Press. Accesat în . 
  17. ^ „Hamas tells Gaza residents to stay put as Israel ground offensive looms”. Reuters. . Accesat în . 
  18. ^ „Israel/occupied Palestinian territory: UN experts deplore attacks on civilians, call for truce and urge international community to address root causes of violence”. Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights. Accesat în . 
  19. ^ Joabin, Najib; Shurafa, Wafaa; Chehayeb, Kareem (). „Gaza has lost telecom contact again, while Israel's military says it has surrounded Gaza City”. AP News. Accesat în . 
  20. ^ „About 200,000 Israelis internally displaced amid ongoing Gaza war, tensions in north”. The Times of Israel (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ Al-Mughrabi, Nidal (). „Besieged Gaza residents face bombardment and hardship”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  22. ^ Andrew, Sadie (). „In Gaza, being a mother is a matter of life and death”. CNN (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ Ackerman, Daniel; Chakrabarti, Meghna (). „Gaza's widening humanitarian crisis”. www.wbur.org (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ Arria, Michael (). „We are witnessing the largest U.S. anti-war protests in 20 years”. Mondoweiss. Accesat în . 
  25. ^ John, Tara; Regan, Helen; Edwards, Christian; Kourdi, Eyad; Frater, James (27 October 2023). "Nations overwhelmingly vote for humanitarian truce at the UN, as Gazans say they have been 'left in the dark'". CNN. Retrieved 29 October 2023.