Troian neptunian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Asteroid troian al lui Neptun)
Sari la navigare Sari la căutare
Troienii neptunieni din L4 cu plutine pentru referință.
      Troienii neptunieni (selecție)
  · 2001 QR322
  · 2005 TN53
  · 2007 VL305
      Plutine
  · Format:Dp
  · Format:Dp
  · Format:Dp

Troienii neptunieni sunt corpurile care orbitează Soarele lângă unul din punctele Lagrange stabile a lui Neptun, similar cu troienii altor planete.

Descoperirea lui 2005 TN53 într-o orbită cu o înclinație mare (>25°) a fost semnificativă, deoarece a sugerat un nor de troieni "dens" [1] (troienii lui Jupiter au înclinații până la 40°[2]), ceia ce indică captura cu înghețare înlocul formării in situ sau colizionale.[1] Se suspectă că troieni Neptunieni mari (rază ≈ 100 km) pot depăși numeric troienii lui Jupiter cu un ordin de mărime.[3][4]

În 2010, descoperirea primului din troieni L5 al lui Neptun, 2008 LC18, a fost anunțată.[5] Regiunea L5 din spatele Neptunului la moment e foarte dificil de observat deoarece este de-a lungul liniei de vedere a centrului Căii Lactee, o arie a cerului aglomerată cu stele.

Dinamica și originea[modificare | modificare sursă]

O animație care arată calea a șase din troienii Neptunului L4 în cadrul de rotație cu o perioadă egală cu perioada orbitală a Neptunului. Neptun este ținut staționar. (Apasă pentru a vedea.)

Orbitele troienilor Neptunului sunt foarte stabile; Neptun posibil a reținut până la 50% din populația originală de după migrație a troienilor în timpul de existență a Sistemului Solar.[1] L5 Neptunului poate adăposti troieni stabili la fel de bine ca L4 său.[6] Troienii Neptunului pot libra până la 30° de la punctele Lagrangiene asociate lora cu o perioadă de 10,000 ani.[7] Troienii Neptunului care scapă intră orbite similare centaurilor.[6] Deși Neptun nu poate în prezent captura troieni stabili,[1] aproximativ 2.8% din centauri în 34 UA sunt prezise să fie coorbitali Neptunului. Din acestea, 54% ar fi în orbită în potcoavă, 10% ar fi cvasisateliți, și 36% ar fi troieni (împărțiți uniform între grupurile L4 și L5).[8]

Troiani neașteptați cu înclinație mare sunt cheia înțelegerii originii și evoluției populației ca un întreg.[6]

Membri[modificare | modificare sursă]

La data de Februarie 2020, 29 troiani Neptunieni sunt cunoscuți, din care 24 orbitează lângă punctul Lagrange SoareNeptun L4 60° înainte de Neptun,[9] patru orbitează lângă regiunea L5 Neptunului 60° după Neptun, și unul orbitează în partea opusă a Neptunului (L3) dar frecvent șchimbă locația relativ cu Neptun către L4 și L5.[9] Acestea sunt listate în următorul tabel. Acesta e construit din list troianilor Neptunului menținută de Minor Planet Center a UAI[9] și cu diametre din lucrarea lui Sheppard șo Trujillo' pe 2008 LC18,[7] decât dacă e menționat altfel.

Note[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Sheppard, Scott S.; Trujillo, Chadwick A. (iunie 2006). „A Thick Cloud of Neptune Trojans and Their Colors” (PDF). Science. 313 (5786): 511–514. Bibcode:2006Sci...313..511S. doi:10.1126/science.1127173. PMID 16778021. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Jewitt, David C.; Trujillo, Chadwick A.; Luu, Jane X. (). „Population and size distribution of small Jovian Trojan asteroids”. The Astronomical Journal. 120 (2): 1140–7. arXiv:astro-ph/0004117Accesibil gratuit. Bibcode:2000AJ....120.1140J. doi:10.1086/301453. 
  3. ^ E. I. Chiang and Y. Lithwick Neptune Trojans as a Testbed for Planet Formation, The Astrophysical Journal, 628, pp. 520–532 Preprint
  4. ^ David Powell (). „Neptune May Have Thousands of Escorts”. Space.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Scott S. Sheppard (). „Trojan Asteroid Found in Neptune's Trailing Gravitational Stability Zone”. Carnegie Institution of Washington. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c Horner, J., Lykawka, P. S., Bannister, M. T., & Francis, P. 2008 LC18: a potentially unstable Neptune Trojan Accepted to appear in Monthly Notices of the Royal Astronomical Society
  7. ^ a b Sheppard, Scott S.; Trujillo, Chadwick A. (). „Detection of a Trailing (L5) Neptune Trojan”. Science. AAAS. 329 (5997): 1304. Bibcode:2010Sci...329.1304S. doi:10.1126/science.1189666. PMID 20705814. 
  8. ^ Alexandersen, M.; Gladman, B.; Greenstreet, S.; Kavelaars, J. J.; Petit, J. -M.; Gwyn, S. (). „A Uranian Trojan and the Frequency of Temporary Giant-Planet Co-Orbitals”. Science. 341 (6149): 994–997. arXiv:1303.5774Accesibil gratuit. Bibcode:2013Sci...341..994A. doi:10.1126/science.1238072. PMID 23990557. 
  9. ^ a b c „List Of Neptune Trojans”. Minor Planet Center. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]