Aspect

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gramatică
Morfologie
Categorie gramaticală
Aspect
Caz
Gen
Grad de comparație
Număr
Parte de vorbire
Flexibilă
Neflexibilă
Locuțiune
Sintaxă
Cazuri
Sintaxa propoziției
Parte de propoziție
Complement
Sintaxa frazei
Propoziție subordonată
Propoziție circumstanțială

Aspectul este o categorie gramaticală a verbului, care arată felul în care este privită de către vorbitor acțiunea sau starea exprimată de acesta din punctul de vedere al duratei, al desfășurării sau al gradului de realizare, adică începutul, continuarea, sfârșitul, caracterul ei îndeplinit sau neîndeplinit, repetarea ei etc.[1][2]

Principalele aspecte sunt:

  • aspectul perfectiv – acțiunea este privită ca momentană și/sau îndeplinită;
  • aspectul incoativ – acțiunea este privită ca în curs de a începe;
  • aspectul imperfectiv (continuu, durativ) – acțiunea este privită ca fiind în curs de desfășurare, neîndeplinită;
  • aspectul iterativ – acțiunea este privită ca repetându-se.

Exprimarea aspectelor este mai mult sau mai puțin sistematizată de la limbă la limbă. În limbile slave, bunăoară, sunt foarte sistematic exprimate aspectele perfectiv și imperfectiv. În alte limbi categoria aspectului nu este luată în seamă de gramatici, pentru că aspectele sunt mai puțin sistematic exprimate. Este cazul limbii române, de exemplu.

Procedee de exprimare a aspectelor[modificare | modificare sursă]

Pentru limbile slave este caracteristică exprimarea aspectelor prin prefixe și sufixe, sau lipsa acestora, de exemplu în limba sârbă:

  • imperfectiv fără prefix (Čitam knjigu „(Eu) citesc o carte/cartea” – subînțeles „sunt în curs de a o face”) vs. perfectiv cu un prefix specific: Oni traže da pročitam knjigu „Ei cer să citesc cartea” – subînțeles „până la capăt”[3];
  • perfectiv fără sufix (uspeti „a reuși” – subînțeles „o dată”) vs. imperfectiv sau iterativ cu un sufix specific: uspevati „a reuși” – subînțeles „a fi în curs de a o face” sau „de obicei” ori „în mod repetat”[4];
  • perfectiv cu un sufix specific (spremiti „a pregăti” – subînțeles „o dată și complet”) vs. imperfectiv sau iterativ cu un sufix specific: spremati „a pregăti” – subînțeles „de obicei” sau „în mod repetat”[5];
  • imperfectiv sau iterativ cu un sufix specific (spavati „a dormi” – subînțeles „a fi în curs de a fi în această stare” sau „a fi în această stare în mod repetat”) vs. incoativ cu un sufix specific: zaspati „a adormi”[6].

În unele limbi, unele forme verbale temporale exprimă implicit și aspectele perfectiv și imperfectiv, ca de exemplu în limba română. Exemple:

  • În fraza În timp ce mânca, a sunat telefonul, forma de imperfect indicativ a primului verb exprimă și aspectul imperfectiv, caracterul durativ al acțiunii, iar forma de perfect compus al celui de-al doilea – și caracterul aspectul perfectiv, momentan al acțiunii[7];
  • În Terminasem de scris când ai venit tu, perfectul compus și mai mult ca perfectul exprimă și aspectul perfectiv, caracterul săvârșit al acțiunii[8].

Aspectele pot fi exprimate și prin construcții specifice, realizate cu verbe auxiliare de aspect, care își păstrează autonomia lexico-gramaticală, adică sensul lexical deplin și funcția de predicat când sunt la un mod personal, sau de complement când sunt la un mod nepersonal. Asemenea verbe sunt în română a începe, a continua, a sfârși, a termina etc.[9]

Când într-o asemenea construcție verbul auxiliar de aspect (care poate fi și o expresie verbală) își pierde cel puțin parțial sensul lexical și se gramaticalizează într-o măsură mai mică sau mai mare[10], el formează împreună cu un verb cu sens lexical deplin o perifrază verbală care exprimă aspectul. Exemple:

  • fr Pierre est en train de chanter it Pietro sta cantando „Petre tocmai cântă” – aspect imperfectiv, caracterul durativ al acțiunii[11];
  • fr Et Pierre se mit à / partit à raconter ses histoires d’adolescence „Și Petre se puse să povestească / se porni pe povestit întâmplări din adolescență” – aspect incoativ[12].

Însuși sensul unor verbe implică aspectul acestora[13]:

  • La bombe éclate „Bomba explodează” – aspect perfectiv, caracterul momentan al acțiunii;
  • Elle s’endort „Ea adoarme” – aspect incoativ.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dubois 2002, p. 53.
  2. ^ Constantinescu-Dobridor 1980, p. 45.
  3. ^ Klajn 2005, p. 106.
  4. ^ Klajn 2005, p. 108.
  5. ^ Moldovan 1996, p. 71.
  6. ^ Klajn 2005, p. 105.
  7. ^ Avram 1997, p. 223.
  8. ^ Avram 1997, p. 229.
  9. ^ Constantinescu-Dobridor 1980, p. 54.
  10. ^ Liere 2011, p. 337, despre gradul de gramaticalizare a perifrazei cu être en train de, pe care îl consideră mai redus decât, de exemplu, cel al perifrazei verbale cu verbul aller + verb la infitiniv care exprimă în franceză o acțiune viitoare.
  11. ^ Laca 2005, p. 51.
  12. ^ Pauly 2005, p. 416.
  13. ^ Grevisse p. 243.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Albatros, 1980
  • fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
  • fr Grevisse, Maurice; Goosse, André, Nouvelle grammaire française, ediția a III-a, Bruxelles, De Boeck, 1995, ISBN 2-8011-1098-1 (accesat la 7 noiembrie 2015)
  • sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 7 noiembrie 2015) (accesat la 7 noiembrie 2015)
  • fr Laca, Brenda, „Périphrases aspectuelles et temps grammatical dans les langues romanes” (Perifraze aspectuale și timp gramatical în limbile romanice), în Bat-Zeev Shyldkrot, Hava; Le Querler, Nicole (coord.), Les périphrases verbales (Perifrazele verbale), Lingvisticae investigationes, Supplementa 25, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, 2005, ISBN 90 272 3135 4, pp. 47-66 (accesat la 7 noiembrie 2015)
  • fr Liere, Audrey, Entre lexique et grammaire : les périphrases verbales du français (Între lexic și gramatică: perifrazele verbale din franceză), teză de doctorat, Université du Littoral – Côte d’Opale, 2011 (accesat la 7 noiembrie 2015)
  • Moldovan, Valentin; Radan, Milja N., Gramatika srpskog jezika (Morfologija), Gramatica limbii sârbe, Timișoara, Sedona, 1996
  • fr Pauly, Émilie, „Des emplois spatiaux de partir à ses emplois périphrastiques” (De la valorile spațiale ale verbului partir la valorile sale perifrastice), în Bat-Zeev Shyldkrot, Hava; Le Querler, Nicole (coord.), Les périphrases verbales (Perifrazele verbale), Lingvisticae investigationes, Supplementa 25, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, 2005, ISBN 90 272 3135 4, pp. 407-430 (accesat la 7 noiembrie 2015)

Vezi și[modificare | modificare sursă]