Asigurare de locuință
Asigurarea locuinței este un tip de asigurare care oferă protecție financiară proprietarilor de locuințe în cazul unor daune aduse imobilului, bunurilor personale din interior sau în situații de răspundere civilă față de terți. Ea acoperă, de regulă, evenimente precum incendii, furturi, fenomene naturale, acte de vandalism sau inundații accidentale, în funcție de tipul poliței. Unele polițe includ și costurile de relocare temporară, dacă locuința devine nelocuibilă. Este una dintre formele de asigurare esențiale în managementul riscurilor personale, fiind adesea solicitată de bănci în cazul contractării unui credit ipotecar. Există două tipuri principale de asigurare a locuinței: obligatorie (PAD) și facultativă.
Asigurare PAD în România
[modificare | modificare sursă]În România, asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale este reglementată prin Legea nr. 260/2008. Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAD) acoperă trei riscuri produse ca fenomene naturale: cutremurul, inundația și alunecarea de teren. Sistemul este administrat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).[1]
Contractul PAD distinge între două categorii de locuințe:[2]
- Tip A – locuințe cu structura de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic. Suma asigurată este de 100.000 de lei, iar prima anuală este de 130 de lei.
- Tip B – locuințe cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic, precum chirpiciul. Suma asigurată este de 50.000 de lei, iar prima anuală este de 50 de lei.
Valorile actuale au intrat în vigoare în noiembrie 2023, în urma modificării Legii nr. 260/2008 prin Legea nr. 115/2023.[3]
Tot din 2023, pentru înregistrarea sau modificarea înregistrării unei locuințe în cartea funciară, proprietarul trebuie să prezinte un contract de asigurare obligatorie în vigoare.[2]
Gradul de acoperire
[modificare | modificare sursă]La 31 iulie 2026 erau în vigoare 2.520.643 de polițe PAD, corespunzând unui grad de cuprindere de 24,90% din fondul locativ național.[4]
O analiză realizată asupra datelor pentru toate cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale a evidențiat diferențe importante între localități. Localitatea aflată la mijlocul clasamentului avea un grad de acoperire de 10,93%, iar 2.893 dintre cele 3.181 de localități se situau sub media națională. În 1.404 localități, mai puțin de 10% dintre locuințe aveau o poliță PAD în vigoare.[5]
Asigurarea facultativă a locuinței
[modificare | modificare sursă]Asigurarea facultativă poate completa protecția oferită prin PAD, atât prin sume asigurate mai mari, cât și prin acoperirea altor riscuri, precum incendiul, furtul sau anumite avarii, precum și, în funcție de contract, a bunurilor din interiorul locuinței. PAD nu acoperă bunurile din locuință și nici anexele sau dependințele care nu sunt legate structural de clădire.[2]
În principiu, societățile de asigurare nu pot încheia o asigurare facultativă pentru o locuință pentru care nu există în prealabil o asigurare obligatorie PAD, legea prevăzând anumite excepții.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor”. Portal Legislativ. Accesat în .
- 1 2 3 4 „Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor”. Portal Legislativ. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 115 din 10 mai 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008”. Portal Legislativ. . Accesat în .
- ↑ „Harta PAD”. Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Accesat în .
- ↑ „Trei sferturi dintre locuințele din România nu au asigurare obligatorie. Unde devine PAD o condiție legală”. Ziare.com. . Accesat în .
