Ascensorul Poelaert
| Ascensorul Poelaert | |
| în franceză Ascenseurs Poelaert în neerlandeză Poelaert liften | |
 Vedere a ascensorului din Piața Breughel l’Ancien | |
| Clădire | |
|---|---|
| Nume alternative | în franceză Ascenseur des Marolles în neerlandeză Lift Marollen |
| Tip | Ascensor |
| Loc | Marolles / Marollen |
| Oraș | Bruxelles |
| Țară | Belgia |
| Adresă | Rue de l'Epée / Zwaardstraat nr.1, respectiv Piața Poelaert |
| Proprietar |  MIVB-STIB[1] |
| Coordonate | 50°50′16.9″N 4°21′04″E / 50.838028°N 4.35111°E |
| Construcție | |
| Inaugurată | iunie 2002[2] |
| Renovată | 2021[3] |
| Înălțime | 27,7 m |
| Alte dimensiuni | 35,5 m lungimea pasarelei |
| Număr de ascensoare | 2 |
| Contractor principal | CFE |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | Patrice Neirinck[4] |
| Firma de arhitectură | AVA Architects[5] |
| Inginer structural | Van Eycken Metal Construction[5] |
Modifică date / text  | |
Ascensorul Poelaert (în franceză Ascenseurs Poelaert, în neerlandeză Poelaert liften)[5][6], în limbaj popular Ascensorul din Marolles (în franceză Ascenseur(s) des Marolles[7][3], în neerlandeză Liften van de Marollen[8]) este un ascensor pentru persoane în cartierul Marolles / Marollen din orașul Bruxelles, capitala Belgiei. Ascensorul conectează piața Place de l'Épée[4] (anterior Breughel l'Ancien)[5] din orașul de jos cu Piața Poelaert[5] din orașul de sus, în imediata apropiere a Palatului de Justiție.
Ascensorul este compus din două lifturi independente[3], de unde și pluralul folosit uneori pentru denumirea lui, „ascensoarele” (în franceză ascenseurs, în neerlandeză liften).
Construcție și exploatare[modificare | modificare sursă]
Ideea construirii unui mijloc de transport care să conecteze cartierul Marolles / Marollen și Piața Poelaert este mult mai veche, în secolul al XIX-lea fiind propusă realizarea în acest scop a unui funicular.[7] La începutul anilor 1990, arhitectul Patrice Neirinck de la biroul de arhitectură AVA Architects a promovat conceptul construirii unui ascensor care să permită transportul de persoane pe verticală.[2] Prin propunerea respectivă se urmărea „dezenclavizarea cartierului Marolles”[4] și „readucerea la viață a Pieței de l'Épée”[4], situată la partea inferioară, transformând-o într-un loc de trecere[2].
Antreprenorul general al lucrării a fost desemnat compania CFE, iar furnitura celor două ascensoare și sistemul electromecanic au fost asigurate de compania Schindler.[5][7] Proiectul arhitectonic a fost executat de biroul AVA Architects, sub coordonarea arhitectului Patrice Neirinck, în timp ce biroul Verdeyen & Moenaert s-a ocupat de studiul de stabilitate.[7]
Lucrarea a costat aproximativ 78 milioane de franci belgieni (circa 2 milioane de euro de la acea dată)[2], din care 51 milioane de franci (circa 1,25 milioane de euro) grosul investiției, iar 27 milioane de franci (circa 676.000 de euro) costul ascensoarelor[7]. Finanțarea a fost asigurată de Regiunea Capitalei Bruxelles și de guvernul federal, în cadrul unui acord de cooperare. Ministerul Comunicațiilor și Infrastructurii a fost însărcinat cu managementul de proiect, primind asistență tehnică de la Regia de Construcții Electromecanice.[7]
După construcția turnului ascensorului a fost montată viitoarea pasarelă metalică între partea superioară și Piața Poelaert. În lungime de 36 de metri, pasarela a fost confecționată la Geel și transportată la Bruxelles cu ajutorul unui convoi special, sosind pe esplanada Palatului Justiției în jurul orei 10:00, pe data de 13 octombrie 2001.[7] Întregul ascensor a fost inaugurat în iunie 2002[2] și a devenit una din atracțiile zonei[9]. Administrarea și exploatarea lui a fost încredințată de municipalitate companiei de transport în comun MIVB / STIB.[3][7]
În aprilie 2018, de structura ascensorului au fost atârnate 1.300 de tricouri colorate, în cadrul lucrării intitulate „If I Had Wings”, un experiment cultural al artistei finlandeze Kaarina Kaikkonen.[8]
Funcționarea noului ascensor a fost însă marcată de numeroase probleme tehnice[1], prima fiind semnalată la doar o lună de la inaugurare, pe 21 iulie 2002[10]. În 2019 spre exemplu, compania MIVB / STIB a trebuit să intervină în total de 131 de ori pentru a remedia penele apărute la cele două lifturi: 43 de pene la unul din ele, 88 de pene la celălalt. Principalele motive care au dus la oprirea funcționării lifturilor au fost condițiile meteorologice nefavorabile și vandalismul.[3]
În iulie 2020, ministrul Mobilității și Lucrărilor Publice din Regiunea Capitalei Bruxelles, Elke Van den Brandt, a confirmat că ascensorul va fi supus unor lucrări de reabilitare în primul trimestru al anului 2021.[3]
Circa un milion de oameni folosesc ascensorul în fiecare an.[2]
Caracteristici tehnice și dimensionale[modificare | modificare sursă]
Ascensorul din Marolles are următoarele caracteristici tehnice și dimensionale principale:[7]
| Date tehnice | ||
|---|---|---|
| Caracteristică | Valoare | |
| Număr lifturi | 2 | |
| Înălțime | 27,70 m | |
| Lungimea pasarelei | 35,50 m | |
| Masă totală | 100 t | |
| Sarcină utilă | 1.250 kg (16 persoane pe cabină) | |
| Viteza cursei | 1 m/s | |
Program[modificare | modificare sursă]
Ascensorul Poelaert funcționează șapte zile din șapte, între orele 06:00 și 23:00.[2] Funcționarea sa este automatizată, iar instalația este adaptată să transporte și biciclete sau persoane în scaune cu rotile.
Utilizarea ascensorului este gratuită.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Lift tussen Marollen en het Poelaertplein in panne” (în neerlandeză). bruzz.be. . Accesat în .
- ^ a b c d e f g François Schreuer (decembrie 2013). „Un ascenseur pour faire revivre la gare de Jonfosse ?” (în franceză). schreuer.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f „Les ascenseurs des Marolles seront rénovés en 2021” (în franceză). bx1.be. . Accesat în .
- ^ a b c d „ARCHI URBAIN (02/26) : AVA / Ascenseur Place Poelaert” (în franceză). infosteel.be. . Accesat în .
- ^ a b c d e f „Poelaert liften / Ascenseurs Poelaert” (PDF) (în franceză și neerlandeză). infosteel.be. Accesat în .
- ^ „Construction des Ascenseurs Poelaert” (în franceză). Beliris. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i Martine Duprez, Pierre-Yves Thienpont (). „Bruxelles La passerelle de l'ascenseur des Marolles est arrivée samedi Réconcilier le haut et le bas de la ville” (în franceză). Le Soir. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Lift Marollen in nieuw kleedje” (în neerlandeză). bruzz.be. . Accesat în .
- ^ „LE FUTUR DES MAROLLES... LA SABLONISATION?” (în franceză). Les Marolles – RÉGION DE BRUXELLES - CAPITALE. Regiunea Capitalei Bruxelles pe patrimoine.brussels.be. p. 47. Accesat în .
- ^ Karim Fadoul (). „Les premiers ratés de l'ascenseur des Marolles” (în franceză). dhnet.be. Accesat în .
