Acest articol este scris parțial sau integral în limba engleză. Puteți contribui la Wikipedia prin traducerea lui sau chiar și a altora care v-ar putea interesa.
Părțile scrise în alte limbi (imagini) pot fi șterse dacă în termen de 7 zile nu se înregistrează progrese notabile în procesul de traducere.
Poziția clasică, ce este frecventă în aproximativ 70% dintre indivizi, iar o arteră cistică singulară provine din flexura geniculată a arterei hepatice drepte din porțiunea superioară a triunghiului hepatobiliar. [1] Un loc de origine dintr-o porțiune mai proximală sau distală a arterei hepatice drepte este, de asemenea, considerat relativ normal.
După separarea de artera hepatică dreaptă, artera cistică se deplasează superior către conductul cistic și distribuie două până la patru ramuri minore, cunoscute sub numele de artere Calot, care vascularizează o parte a canalului cistic și a colului vezicii biliare înainte de a se împărți în ramurile superficială și profundă la aspectul superior al gâtului vezicii biliare:
Ramura superficială (sau ramura anterioară) trece subseros peste aspectul stâng al vezicii biliare.
Ramura profundă (sau ramura posterioară) are traseul între vezica biliară și fosa vezicii biliare, terminându-se la peritoneul atașat la suprafața ficatului.
Atunci când ramurile superficiale și profunde ale arterei cistice nu au o origine comună, aceasta este definită ca o artă cistică dublă care apare cu o frecvență de 15% din cazuri.
Ramura profundă apare în mod constant din artera hepatică dreaptă, care este în general și sursa de origine a ramurii superficiale, totuși, în unele cazuri, s-a constatat că aceasta se desprinde din artera segmentară anterioară, artera hepatică medie, artera hepatică stângă, artera mezenterică superioară, artera gastroduodenală sau artera retroduodenală.
Aproximativ jumătate din arterele cistice superficiale pătrund prin triunghiul hepatobiliar, în timp ce arterele cistice profunde sunt adesea destul de mici ca lungime și diametru. Triplarea arterei cistice este foarte rară, având loc între 0-0,3% din cazuri.
Anatomia neobișnuită a arterei hepatice drepte poate afecta calea și forma arterei cistice, cea mai frecventă variație rezultând dintr-o origine aberantă a arterei hepatice drepte care este descrisă între 2-16% din cazuri.
În general această sursă anormală este artera mezenterică superioară sau mai rar aorta abdominală, producând ceea ce a fost descris ca o „înlocuire a arterei hepatice drepte”, trecând prin triunghiul hepatobiliar și alergând posterior și paralel cu canalul cistic. [2]
Datorită apropierii vezicii biliare de artera hepatică dreaptă (înlocuitoare) se poate forma o "omidă" sau cocoașa "Moynihan", iar această arteră produce, în general, mai multe ramuri cistice scurte, mai degrabă decât o singură arteră cistică. [3]
Artera cistică poate apărea din artera hepatică stângă și într-un astfel de caz se deplasează de obicei printr-un pasaj de parenchim hepatic, apropiindu-se de gâtul vezicii biliare, înainte de a se bifurca în ramuri ascendente (sau superioare) și descendente (sau inferioare). Această situație se regăsește în aproximativ 1% din cazuri.
Această formă a arterei cistice nu trece prin triunghiul hepatobiliar și este localizată atât anterior, cât și posterior canalului hepatic comun. [1]
La mai puțin de 1% dintre pacienți se găsește o formă cunoscută sub numele de arteră cistică recurentă - artera cistică apare din artera hepatică stângă și trece fie prin ligamentele colecistoduodenale, fie colecistocolice (care leagă vezica biliară de duoden și respectiv colonul transversal), marginea dreaptă a ligamentului hepatoduodenal și se conectează la fundul vezicii biliare înainte de a coborî pentru a alimenta corpul și gâtul. [1]
Când o singură arteră cistică apare din artera gastroduodenală, aceasta formează o configurație cunoscută sub numele de arteră cistică joasă, deoarece trece inferior canalului cistic prin ligamentul colecistoduodenal și, prin urmare, rămâne în afara triunghiului hepatobiliar. [1]
Această afecțiune a fost alternativ descrisă ca o arteră cistică inferioară și transpunere a arterei și canalului cistic cu o prevalență de aproximativ 5%.
La 25% dintre acești pacienți cu acest curs va exista o alimentare arterială secundară către vezica biliară, cu artera joasă acționând ca echivalentul ramurii posterioare. [3]
Artera cistică mărită
Uneori artera cistică mărită poate fi găsită în timpul colecistectomiei. [4]
^ abcdBalija, M; Huis, M; Nikolic, V; Stulhofer, M (). „Laparoscopic visualization of the cystic artery anatomy”. World Journal of Surgery. 23 (7): 703–7; discussion 707. doi:10.1007/pl00012372. PMID10390590.
^Mlakar, Boštjan; Gadžijev, Eldar M.; Ravnik, Dean; Hribernik, Marija (). „Anatomical Variations of the Cystic Artery”. European Journal of Morphology. 41 (1): 31–4. doi:10.1076/ejom.41.1.31.28103. PMID15121546.
^ abHugh, T. B.; Kelly, M. D.; Li, B (). „Laparoscopic anatomy of the cystic artery”. American Journal of Surgery. 163 (6): 593–5. doi:10.1016/0002-9610(92)90564-8. PMID1534464.
. PMID 33462065. Parametru necunoscut 
