Artemis 1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Artemis 1
Lansare Artemis I
NumeArtemis I
Exploration Mission-1 (EM-1)
Tipul misiuniiZbor de test pe orbita lunară fără echipaj
OperatorNASA
Websitewww.nasa.gov/artemis-1
Durata misiunii25 zile, 10 ore, 55 minute, 50 secunde (neoficial)[1][2]
25 zile, 10 ore și 53 minute (realizat)
Distanta traversată2,1 milioane kilometeri
Proprietățile navei spațiale
Navă spațialăOrion CM-002
Tipul navei spațialeOrion MPCV
Producător
Puterewați
Începutul misiunii
Dată lansare16 noiembrie 2022 06:47:44 UTC[3]
LansatorSpace Launch System, Block 1
Loc lansareKennedy Space Center, LC-39B
ContractorNASA
Sfârșitul misiunii
Recuperat deUSS Portland (LPD-27)
Dată aterizare11 decembrie 2022, 17:40:30 UTC [2]
Loc aterizareOceanul Pacific
Parametri orbitali
Sistem de referințăSelenocentric
RegimOrbită retrogradă alungită
Perioadă14 zile
Orbitator Lună
ComponentăOrion
Intrare orbită21 noiembrie 2022, 12:57 UTC[4]
Orbitator Lună
ComponentăOrion
Intrare orbită25 noiembrie 2022, 21:52 UTC[5]
Plecare orbită1 decembrie 2022, 21:53 UTC[6]
Survol al Lună
ComponentăOrion
Apropiere maximă5 decembrie 2022, 16:43 UTC[7]
 

Artemis 1 (oficial Artemis I)[8] a fost un zbor de test fără echipaj pentru Programul Artemis al NASA. A fost primul zbor al vehiculului de lansare supergreu al Space Launch System (SLS) al agenției și primul zbor al Orion MPCV (Orion Multi-Purpose Crew Vehicle).[a][9] Artemis 1 a fost lansată cu succes de la Centrul Spațial Kennedy la 16 noiembrie 2022 la 1:47:44 am EST (6:47:44 UTC).[10][2][11][12] Obiectivul său principal este de a testa nava spațială Orion, în special scutul său termic,[13] pentru a fi folosită în misiunile ulterioare Artemis. Aceste misiuni urmăresc să restabilească prezența umană pe Lună și să continue studii științifice, inclusiv explorarea planetei Marte.[14]

Data inițială de lansare a lui Artemis 1 a fost planificată în decembrie 2016, dar a fost amânată de cel puțin cincisprezece ori din cauza unor probleme tehnice cu SLS și nava spațială Orion.[15] Alți factori care au contribuit la întârzieri sunt depășirile de costuri (care este principala critică la adresa SLS) și limitele bugetare impuse de guvernul federal.

Racheta SLS a fost lansată de la Complexul de Lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy cu nava spațială Orion la bord pentru o misiune spațială planificată de 25 de zile.[16] După ce a ajuns rapid pe orbita Pământului, treapta superioară s-a separat și a efectuat o injecție translunară[17] înainte de a lansa zece mini-sateliți CubeSat. Nava spațială Orion a finalizat un zbor al Lunii la 21 noiembrie, a intrat pe o orbită retrogradă alungită timp de șase zile și a finalizat un al doilea zbor al Lunii la 25 noiembrie.[18] Nava spațială Orion s-a întors apoi și a reintrat în atmosfera Pământului, protejată de scutul său termic, și a amerizat cu succes în Oceanul Pacific la 11 decembrie.[19] Misiunea își propune să certifice Orion și Space Launch System pentru zborurile cu echipaj începând cu Artemis 2,[20] care este programată să efectueze un survol lunar cu echipaj. Artemis 3 va implica o aterizare lunară cu echipaj la cinci decenii după Apollo 17, ultima misiune lunară cu echipaj.[21]

Planul misiunii[modificare | modificare sursă]

Obiectivul principal al lui Artemis 1 este de a testa capsula Orion în mai multe etape: intrare în atmosferă, coborâre, aterizare în ocean și recuperare.[22]

Artemis 1 va fi lansat pe varianta Block 1 a Space Launch System (SLS). Prima treaptă a Block 1 constă dintr-o treaptă centrală și două boostere cu combustibil solid cu cinci segmente. Treapta centrală folosește patru motoare RS-25D, acest tip de motor zburând anterior cu Space Shuttle. Împreună cu boosterele, treapta centrală produce 39.000 kN forță la decolare.[23][24] Treapta superioară Interim Cryogenic Propulsion Stage (ICPS) este alimentată de un singur motor RL-10B-2.

Odată ajuns pe orbită, ICPS va efectua o manevră orbitală prin injecție translunară, care va poziționa capsula Orion și zece CubeSat pe o traiectorie către Lună. Dacă manevra va avea succes, Orion se va separa de ICPS pentru a se îndrepta către destinație, iar cele 10 CubeSat vor efectua cercetări științifice și demonstrații tehnologice.[25]

Inițial, misiunea a fost planificată să urmeze o traiectorie circumlunară fără a intra pe orbită în jurul Lunii.[26][27] Conform planurilor actuale este de așteptat ca nava spațială Orion să petreacă aproximativ trei săptămâni în spațiu, inclusiv șase zile pe o orbită alungită retrogradă în jurul Lunii.[28]

Misiune[modificare | modificare sursă]

Lansare[modificare | modificare sursă]

Lansare Artemis 1

La 16 noiembrie 2022, la 1:47:44 AM EST (6:47:44 UTC), Artemis 1 a fost lansat cu succes de la Complexul de Lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy. Pentru prima dată în peste 50 de ani, NASA a lansat o rachetă destinată să călătorească pe Lună de la Apollo 17.[3] Această lansare marchează, de asemenea, prima dată de la Ares I-X când o rachetă este lansată de la Launch Complex 39B. Nava spațială Orion și ICPS au fost ambele plasate pe o orbită nominală, după ce s-au separat de Space Launch System, ajungând pe orbită la aproximativ 8 minute după lansare.[29]

Orbita lunară[modificare | modificare sursă]

La optzeci și nouă de minute după decolare, treapta superioară (ICPS) a turat la maxim motoarele timp de 18 minute, efectuând o manevră orbitală prin injecție translunară, care a poziționat capsula Orion pe o traiectorie către Lună. După aceea, Orion s-a separat și și-a declanșat propulsoarele auxiliare pentru a se îndepărta în siguranță, în timp ce și-a început călătoria către Lună.[30] ICPS a lansat cei 10 mini-sateliți.[31] O ardere finală a fost realizată la trei ore și jumătate după lansare pentru a se dispune pe o orbită heliocentrică.[32]

În a cincea zi de zbor, la 20 noiembrie 2022 la 13:09 CST, nava spațială Orion a intrat în sfera de influență lunară, astfel încât forța gravitațională a Lunii a devenit mai puternică decât cea a Pământului în raport cu nava spațială.[33]

La 21 noiembrie 2022, Orion a pierdut comunicarea cu NASA când a trecut în spatele Lunii de la 12:25 până la 12:59 UTC. Prima manevră automată pentru a plasa Orion pe o orbită alungită retrogradă a început la 12:44 UTC. Motoarele au pornit cu succes timp de două minute și treizeci de secunde iar Orion s-a apropiat la aproximativ 130 km de suprafața Lunii la 12:57 UTC.[34][35] Nava spațială a efectuat cea de-a doua și ultima ardere la 25 noiembrie, pornind motoarele timp de un minut și douăzeci și opt de secunde, propulsând Orion la o viteză de 398 km/h.[36] La 26 noiembrie, la ora 13:42 UTC, Orion a doborât recordul pentru cea mai îndepărtată distanță de Pământ parcursă de o navă spațială care se va întoarce pe Pământ, aflându-se la aproximativ 430.000 km distanță. Recordul a fost deținut anterior de misiunea Apollo 13.[36][37][5]

La 28 noiembrie 2022, Orion a atins distanța maximă față de Pământ în timpul misiunii Artemis 1, când s-a aflat la 432.210 km distanță de Pământ.[38][39] La 1 decembrie a avut loc o nouă manevră pentru părăsirea orbitei alungite retrograde în jurul Lunii, începându-și călătoria înapoi către Pământ..[40]

La 5 decembrie 2022, la ora 16:43 UTC, nava spațială a ajuns la 128 km de suprafața lunară, chiar înainte de o nouă manevră pentru a părăsi zona de influență gravitațională lunară. Nava spațială a trecut din nou în spatele Lunii pierzând comunicațiile cu controlul misiunii timp de aproximativ o jumătate de oră.[41] La 6 decembrie 2022, la 7:29 UTC, Orion a ieșit din sfera de influență lunară. Apoi a efectuat o manevră minoră de corectare a cursului și o inspecție a sistemului de protecție termică al modulului echipajului și a ESM (European Service Module).[42] În următoarele câteva zile, echipa de control al misiunii a continuat să efectueze verificări ale sistemului și s-a pregătit pentru reintrare și amerizare. La 10 decembrie 2022, planificatorii misiunii au anunțat că locul final de aterizare va fi lângă Insula Guadeloupe din Peninsula Baja din Mexic.[43] Corectarea finală a traiectoriei de șase secunde a avut loc a doua zi cu cinci ore înainte de reintrare.[44]

Reintrare și amerizare[modificare | modificare sursă]

Orion coborând sub parașute la 11 decembrie 2022.

Nava spațială s-a separat de modulul său de serviciu în jurul orei 17:00 UTC la 11 decembrie 2022 și apoi a reintrat în atmosfera Pământului la ora 17:20 UTC, călătorind aproape cu 40.000 km/h.[45] A fost prima utilizare în Statele Unite ale Americii a unui „skip entry”, o formă de intrare atmosferică non-balistică, lansată de Zond 7, în care două faze de decelerare ar expune ocupanții umani la forțe-G relativ mai puțin intense decât ar fi experimentate în timpul unei reintrari în stilul Apollo.[46] Amerizarea capsulei Orion a avut loc la 17:40 UTC la vest de Baja California, lângă Insula Guadalupe.[19] Personalul NASA și echipajul USS Portland au recuperat nava spațială după două ore de testare oceanică planificată.[47]

Încărcătura utilă[modificare | modificare sursă]

Nava spațială Orion poartă trei manechine asemănătoare astronauților, echipate cu senzori pentru a furniza date despre ceea ce membrii echipajului pot experimenta în timpul unei călătorii spre Lună.[48] Primul manechin, numit „căpitanul Moonikin Campos” (numit după Arturo Campos, un inginer NASA în timpul programului Apollo),[49] ocupă scaunul de comandant în interiorul Orion și este echipat cu doi senzori de radiații în costumul său Orion Crew Survival System, pe care astronauții îl vor purta în timpul lansării, intrării și altor faze dinamice ale misiunilor lor. Scaunul său are, de asemenea, senzori pentru a înregistra date privind accelerația și vibrațiile în timpul misiunii.[50]

Sarcina utilă secundară este formată din 10 CubeSat atașați adaptorului, situat între a doua treaptă a lansatorului și nava spațială Orion.

Alături de Moonikin sunt două busturi manechin: Helga și Zohar, care vor lua parte la experimentul Matroshka AstroRad Radiation, în care NASA, împreună cu Centrul Aerospațial German și Agenția Spațială Israel, vor măsura expunerea la radiații în timpul misiunii. Zohar este protejat cu vesta de radiații Astrorad și echipat cu senzori pentru a determina riscurile de radiații. Helga nu poartă vestă. Testul este de a furniza date despre nivelurile de radiații în timpul misiunilor pe Lună în timp ce se testează eficacitatea vestei.[51] Pe lângă cele trei manechine, Orion poartă pe Snoopy de la NASA[52] și Mielul Shaun de la ESA.[53]

Zece misiuni CubeSat low-cost zboară ca încărcături utile secundare, montate pe adaptorul lui Orion.[54] Fiecare este într-o configurație de șase unități[55] și se află în adaptorul de treaptă, deasupra celei de-a doua trepte. Din cele zece CubeSat, două au fost selectate prin intermediul parteneriatelor de explorare Next Space Technologies de la NASA, trei prin intermediul Direcției de misiune de explorare și operațiuni umane, două prin Direcția de misiune științifică și trei trimise de parteneri internaționali ai NASA.[56]

Pe lângă aceste încărcături funcționale, Artemis 1 poartă și autocolante comemorative, plasturi, semințe și steaguri de la contractori și agenții spațiale din întreaga lume.[57] O demonstrație tehnologică numită Callisto, numită după figura mitică asociată cu Artemis, dezvoltată de Lockheed Martin în colaborare cu Amazon și Cisco, se află și ea în zbor la bordul Orion pe Artemis 1. Callisto va folosi software de videoconferință pentru a transmite audio și video de la controlul misiunii și utilizează asistentul virtual Alexa pentru a răspunde la mesajele audio. În plus, publicul a putut trimite mesaje pentru a fi afișate pe Callisto în timpul misiunii Artemis 1.[58]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ O capsulă Orion a zburat în 2014, dar nu întreaga navă spațială Orion.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Artemis 1 Press Kit” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ a b c „NASA Prepares Rocket, Spacecraft Ahead of Tropical Storm Nicole, Re-targets Launch”. NASA. . Accesat în . 
  3. ^ a b Roulette, Joey; Gorman, Steve (). „NASA's next-generation Artemis mission heads to moon on debut test flight”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „Artemis I – Flight Day Five: Orion Enters Lunar Sphere of Influence Ahead of Lunar Flyby”. NASA. . The outbound powered flyby will begin at 7:44 am, with Orion's closest approach to the Moon targeted for 7:57 am,... 
  5. ^ a b „Artemis I – Flight Day 11: Orion Surpasses Apollo 13 Record Distance from Earth – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ „Artemis I Flight Day 16 – Orion Successfully Completes Distant Retrograde Departure Burn”. NASA. . 
  7. ^ „Artemis I – Flight Day 20: Orion Conducts Return Powered Flyby”. NASA. . 
  8. ^ Artemis: brand book (Raport). Washington, D.C.: NASA. . NP-2019-07-2735-HQ. MISSION NAMING CONVENTION: While Apollo mission patches used numbers and roman numerals throughout the program, Artemis mission names will use a roman numeral convention.  Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  9. ^ Grush, Loren (). „NASA Administrator on new Moon plan: "We're doing this in a way that's never been done before". The Verge. Accesat în . 
  10. ^ Artemis I Launch to the Moon (Official NASA Broadcast) - Nov. 16, 2022 (în engleză), accesat în  
  11. ^ Kraft, Rachel (). „Artemis I Mission Availability”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Kraft, Rachel (). „Managers Give "Go" to Proceed Toward Launch, Countdown Progressing – Artemis”. NASA Blogs. NASA. Accesat în . 
  13. ^ „NASA: Artemis I”. NASA. Accesat în . 
  14. ^ Dunbar, Brian (). „What is Artemis?”. NASA. Accesat în . 
  15. ^ William, Harwood (). „NASA unveils new super rocket for manned flights beyond Earth orbit | Space News, Exploration, SLS”. CBS News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Artemis 1 Presskit” (PDF). 
  17. ^ Manevră de propulsie folosită pentru a seta o navă spațială pe o traiectorie care o va determina să ajungă pe Lună.
  18. ^ Sloss, Philip (). „Inside Artemis 1's complex launch windows and constraints”. NASASpaceflight.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ a b „NASA's Artemis I moon mission ends as Orion capsule splashes down in Pacific Ocean”. Boston 25 News (în engleză). . Accesat în . 
  20. ^ Clark, Stephen (). „NASA will likely add a rendezvous test to the first piloted Orion space mission”. Spaceflight Now. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Latifiyan, Pouya (august 2022). „Artemis 1 and space communications”. Qoqnoos Scientific Magazine: 3. 
  22. ^ Hambleton, Kathryn (). „Artemis I Overview”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Clark, Stephen (). „NASA's hopes waning for SLS test flight this year”. Spaceflight Now. Accesat în . 
  24. ^ Sloss, Philip (). „EGS, Jacobs completing first round of Artemis 1 pre-launch integrated tests prior to Orion stacking”. NASASpaceFlight.com. Accesat în . 
  25. ^ Harbaugh, Jennifer (). „All Artemis I Secondary Payloads Installed in Rocket's Orion Stage Adapter”. NASA. Accesat în .  Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  26. ^ Hill, Bill (martie 2012). „Exploration Systems Development Status”. NASA Advisory Council. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .  Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  27. ^ Singer, Jody (). „Status of NASA's Space Launch System” (PDF). University of Texas. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  28. ^ „The Ins and Outs of NASA's First Launch of SLS and Orion”. NASA. . Accesat în .  Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  29. ^ Artemis I Launch to the Moon (Official NASA Broadcast) - Nov. 16, 2022 (în engleză), accesat în  
  30. ^ „Orion on Its Way to the Moon – Artemis”. blogs.nasa.gov. 
  31. ^ Davenport, Justin (). „Artemis I releases 10 cubesats, including a Moon lander, for technology and research”. NASASpaceFlight.com (în engleză). Accesat în . 
  32. ^ Gebhardt, Chris; Burghardt, Thomas (). „SLS makes successful debut flight, sending Artemis I to the Moon”. NASASpaceFlight.com (în engleză). Accesat în . 
  33. ^ „Artemis I – Flight Day Five: Orion Enters Lunar Sphere of Influence Ahead of Lunar Flyby – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  34. ^ Cheshier, Leah (). „Artemis I – Flight Day Four: Testing WiFi Signals, Radiator System, GO for Outbound Powered Flyby”. nasa.gov. Accesat în . 
  35. ^ Cheshier, Leah (). „Orion Successfully Completes Lunar Flyby, Re-acquires Signal with Earth”. nasa.gov. Accesat în . 
  36. ^ a b „Flight Day 10: Orion Enters Distant Retrograde Orbit – Artemis”. blogs.nasa.gov. Accesat în . 
  37. ^ Dodson, Gerelle (). „NASA to Share Artemis I Update with Orion at Farthest Point from Earth”. NASA. Accesat în . 
  38. ^ title (în engleză), images.nasa.gov 
  39. ^ Cheshier, Leah (). „Artemis I — Flight Day 13: Orion Goes the (Max) Distance”. NASA. Accesat în . 
  40. ^ „Artemis I Flight Day 15 – Team Polls "Go" For Distant Retrograde Orbit Departure – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  41. ^ Wall, Mike (). „NASA's Artemis 1 Orion spacecraft completes crucial moon flyby maneuver for trip home”. Space.com (în engleză). Accesat în . 
  42. ^ „Artemis I – Flight Day 21: Orion Leaves Lunar Sphere of Influence, Heads for Home – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  43. ^ „Artemis I Flight Day 24: Orion Heads Home – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  44. ^ „Artemis I – Flight Day 25: Orion in Home Stretch of Journey – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). Accesat în . 
  45. ^ Elizabeth Howell (). „Here's how NASA's Artemis 1 Orion spacecraft will splash down to end its moon mission in 8 not-so-easy steps”. Space.com (în engleză). Accesat în . 
  46. ^ Roulette, Joey; Gorman, Steve (). „NASA's Orion capsule heads for splashdown after Artemis I flight around moon”. Reuters. Accesat în . 
  47. ^ „Nasa's Orion capsule on target for splashdown”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  48. ^ Pasztor, Andy (). „U.S., Israeli Space Agencies Join Forces to Protect Astronauts From Radiation”. The Wall Street Journal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Artemis I launch guide: What to expect”. The Planetary Society. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Purposeful Passengers Hitch a Ride on NASA's Artemis I Mission”. NASA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Orion "Passengers" on Artemis I to Test Radiation Vest for Deep Space Missions”. NASA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ Warner, Cheryl (). „Snoopy to Fly on NASA's Artemis I Moon Mission”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Shaun the Sheep to fly on Artemis I lunar mission”. aardman.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ Clark, Stephen (). „Adapter structure with 10 CubeSats installed on top of Artemis moon rocket”. Spaceflight Now (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ Foust, Jeff (). „NASA seeking proposals for cubesats on second SLS launch”. SpaceNews. Arhivat din original la . Accesat în . Unlike Artemis 1, which will fly six-unit cubesats only... 
  56. ^ Latifiyan, Pouya (august 2022). „Artemis 1 and space communications”. Qoqnoos Scientific Magazine: 3. 
  57. ^ „Artemis I Official Flight Kit” (PDF). NASA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  58. ^ „How to send a message into space aboard Artemis I”. KUSA.com (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Artemis 1 la Wikimedia Commons