Sari la conținut

Artem Ivanovici Mikoian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Artem Mikoian
Artem Mikoian
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Sanahin, uezdul Borcealî⁠(d), viceregatul Caucazului⁠(d), Imperiul Rus[1][2] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[4][5][1][2] Modificați la Wikidata
Moscova, URSS[1][2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevici[*]​ Modificați la Wikidata
PărințiOvanes Nersesovici Mikoian[*][[Ovanes Nersesovici Mikoian ((1856-1918))|​]]
Tamara Otarovna Mikoian[*][[Tamara Otarovna Mikoian ((1867-1960))|​]] Modificați la Wikidata
FamilieMikoianî[*][[Mikoianî (Soviet political family)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAnastas Mikoian Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Uniunea Sovietică Modificați la Wikidata
Ocupațieingineri de aviație militară[*]​
inventator
politician
personal militar
aviator Modificați la Wikidata
Limbi vorbiterusă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materAcademia de Inginerie a Forțelor Aeriene Jukovski[*]​[2]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUzina Dinam[*]​[2]
MiG[2]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist al Uniunii Sovietice[2]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul de Stat Stalin, cl. I[*]​ ()
Medalia „Pentru victoria asupra Japoniei”[*]​
Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]​
Ordinul Steagul Roșu ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Războiului Patriotic cl. I[*]​ ()
Ordinul Steaua Roșie ()
Medalia „Pentru Apărarea Moscovei”[*]​
Ordinul Revoluția din Octombrie[*]​ ()
Premiul Lenin ()
...încă 23  Modificați la Wikidata

Artem Ivanovici Mikoian (în armeană Արտյոմ Հովհաննեսի Միկոյան or Անուշավան Հովհաննեսի Միկոյան; în rusă Артём Ива́нович Микоя́н; n. , Sanahin, uezdul Borcealî⁠(d), viceregatul Caucazului⁠(d), Imperiul Rus – d. , Moscova, URSS) a fost un proiectant de avioane sovietic, de descendență armeană. În parteneriat cu Mihail Iosifovici Gurevici el a proiectat multe din faimoasele avioane militare MiG.

Viața timpurie și cariera

[modificare | modificare sursă]

Născut în Sanahin, atunci Imperiul Rus, astăzi Lori, Armenia, care este la 100 de kilometri de-a lungul Munților Caucaz de locul de naștere a lui Iosif Stalin.

El și-a terminat educația de bază și a luat o slujbă ca operator de mașină-unealtă în Rostov atunci în fabrica "Dinamo" în Moscova înainte de a fi recrutat în armată. După serviciul militar el s-a înscris la Academia Aviației Zukovski, unde a creat primul lui avion, absolvind în 1937.

A lucrat cu Polikarpov înainte să fie numit șeful unui nou birou de proiectare a avioanelor în decembrie 1939. Împreună cu Gurevici, Mikoian a format biroul de proiectare Mikoian-Gurevici, pentru a produce o serie de avioane de vânătoare.

În martie 1942, Biroul a fost renumit OKB MiG (Osoboie konstruktorskoe biuro), ANPK (Aviaționnîi nauchno-proizvodstvennîi kompleks - complex științifico-productiv de aviație) și OKO MiG. Avionul MiG-1 nu a fost un început bun, MiG-3 a fost folosit în alte scopuri față de cele pentru care era proiectat, aducând performanțe mediocre, și MiG-5, 7 și 8 au fost prototipuri de cercetare.

Proiectări de avioane cu reacție

[modificare | modificare sursă]

Proiectările postbelice timpurii erau bazate pe lucrări domestice ca și avioane de vânătoare cu reacție capturate și informații furnizate de Marea Britanie sau SUA. În 1946, proiectanții sovietici tot aveau probleme în perfecționarea motorului axial de proiecție germană și proiecțiile de structură mecanică nouă și proiecții de aripă aproape sonică amenințau să depășească dezvoltarea motoarelor cu reacție de care era nevoie să le propulseze. Ministrul aviației sovietice Mihail Krunicev și proiectantul de avioane Aleksandr Sergheevici Yakovlev au sugerat lui Iosif Stalin ca Uniunea Sovietică să cumpere motoare cu reacție avansate de la englezi. Se spune că Stalin ar fi răspuns: "Ce prost ne-ar vinde secretele lui?" Totuși, el a dat încuviințare acestei propuneri, și Artem Mikoian, proiectantul de motor Vladimir Klimov, și alți oficiali au călătorit spre Regatul Unit pentru a cere motoarele.

Spre surprinderea lui Stalin, guvernul laburist britanic și Ministrul de Comerț pro-sovietic (Sir Stafford Cripps) erau dispuși să furnizeze informații tehnice și chiar o licență să fabrice motorul cu reacție centrifugal Rolls-Royce Nene. Motorul a fost cercetat prin inginerie inversă și produs în formă modificată ca motorul cu reacție Klimov VK-1 sovietic, mai târziu încorporat în avionul MiG-15 (Rolls-Royce mai târziu a încercat să revendice 207 lire sterline în onorarii, fără succes). În interimat, pe 15 aprilie 1947, Consiliul de Miniștri a emis un decret #493-192, ordonând Biroului Mikoian să construiască două prototipuri pentru un avion de vânătoare cu reacție. În timp ce decretul a cerut primele zboruri în decembrie al aceluiași an, proiectanții la OKB-155 s-au retras la un proiect timpuriu problematic, MiG-9 în 1946. Avionul MiG-9 suferea din cauza unui motor nesigur și a unor probleme de control.

I-270, un prototip bazat pe concepte germane, dezvoltat în I-310 în Uniunea Sovietică și în F-86 în Statele Unite.

Munca de mai târziu

[modificare | modificare sursă]

Din 1952 Mikoian de asemenea a proiectat sisteme de rachetă pentru a echipa în mod special avioanele lui, ca avionul faimos MiG-21. El a continuat să dezvolte avioane de vânătoare de mare performanță prin anii 1950 și 1960. El a fost premiat cu cea mai înaltă onoare civilă, Eroul Muncii Socialiste și a fost un deputat în șase Soviete Supreme. Fratele lui mai mare, Anastas Ivanovici Mikoian, a fost un politician superior sovietic.

După moartea lui Mikoian, numele biroului de proiectare a fost schimbat din Mikoian-Gurevici în Mikoian. Totuși, numele a rămas MiG.

  1. 1 2 3 4 „Marea Enciclopedie Rusă” (în rusă). Moscova: Marea Enciclopedie Rusă. Wikidata Q1768199. Accesat în .
  2. 1 2 3 4 5 6 7 8 „Enciclopedia Sovietică Armeană, vol. 7” (în armeană). Erevan. . Wikidata Q123625363.
  3. ↑ „Artem Mikoian” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
  4. ↑ „Artjom Iwanowitsch Mikojan” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  5. ↑ „Artem J. Mikojan” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .