Arhitectură modernă în Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Începând cu anul 1989, în Cluj-Napoca a început să se devolte arhitectura modernă. Clădiri înalte, din oțel și sticlă, se înalță la orizontul orașului.

Clădirea sucursalei regionale a Băncii Române pentru Dezvoltare, a fost terminată în anul 1997 după 4 ani de lucru. Cea mai înaltă clădire din Cluj-Napoca atinge 53 m. Opt din cele 13 etaje ale clădirii sunt ocupate de birourile Băncii Române pentru Dezvoltare, iar restul au fost inchiriate de MOL România (două etaje), Agressione Group (două etaje) și societatea de asigurare Aviva.

O altă clădire cu o arhitectură interesantă, este sediul Băncii Agricole, așa-numita clădire „biscuite”, neterminat datorită falimentării băncii și intrat în custodia primăriei, după cumpărarea băncii de către Reiffeisen Bank și vândut ulterior prin licitație publică. Lucările au fost sistate în anul 2000, când era finalizată doar fațada, dar au fost reluate în 2005 și încheiate în 2006 cu lansarea City Business Center. În aceași situația s-a aflat și Palatul Telefoanelor de pe strada Barițiu, care a fost vândut Băncii Transilvania de Romtelecom în 2006, bancă care deținea deja o clădire în zonă.[1].

Centrala Băncii Transilvania (dreapta) şi sediul regional al Băncii Comerciale Române (stânga)

Alte bănci care și-au construit clădiri cu arhitectura modernă în Cluj-Napoca sunt Banca Comercială Română, Banc Post, HVB Țiriac, ABN Amro Bank, UniCredit ș.a.

Totuși, în Cluj-Napoca, pe lângă bănci, există și câteva clădiri construite din inițiativa primăriei municipiului. Cea mai nouă clădire este cea a Bibliotecii Județene Octavian Goga, ce adăpostește și Centrele de Informare ale Uniunii Europene și OTAN. Lucrările la clădire au început în anul 2000 și au fost finalizate în anul 2003. Alte clădiri construite după 1990 din bugetul de stat au fost cea a Grupului de Pompieri Avram Iancu, Aeroportul Internațional Cluj-Napoca și clădirea sucursalei DistriGaz Cluj-Napoca.

Fiind un centru academic, cu 6 universități de stat (Universitatea Babeș-Bolyai, Academia de Arte Vizuale "Ion Andreescu", Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină și Farmacie, Academia de Muzică "Gheoghe Dima") fondate în oraș și alte câteva private (Universitatea Bogdan Vodă, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir), Cluj-Napoca, dispune și de unele clădiri construite de universități, cum ar fi Facultatea de Științe Politice a UBB, Facultatea de Management a UBV și Facultatea de Drept a UCDC.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Camelia Prisăcar: BT și BRD își dispută supremația unităților în Cluj, publicat în Săptămâna Clujeană, 12 septemebrie 2006

Vezi și[modificare | modificare sursă]