Argentat-sur-Dordogne
| Argentat-sur-Dordogne | |||
| — comună în Franța — | |||
 | |||
| |||
 Argentat-sur-Dordogne (Franța) Poziția geografică în Franța | |||
| Coordonate: 45°05′39″N 1°56′19″E / 45.0941666667°N 1.93861111111°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Franța | ||
| Arondisment | Arondismentul Tulle | ||
| Entitate administrativ-teritorială franceză | Franța metropolitană | ||
| Regiune |  Nouvelle-Aquitaine | ||
| Departament al Franței |  Corrèze | ||
| Atestare |  | ||
| Numit după | Râul Dordogne | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 29,57 km² | ||
| Populație (2022) | |||
| - Total | 2.857 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Cod poștal | 19400 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text  | |||
.svg)
Argentat-sur-Dordogne este o comună nouă franceză[n 1] situată în departamentul Corrèze, în regiunea Nouvelle-Aquitaine, creată la 1 ianuarie 2017[3] prin fuziunea a două foste comune, Argentat și Saint-Bazile-de-la-Roche, care au acum statutul de comune delegate[n 2]. Orașul este traversat de râul Dordogne, iar reședința sa se află la Argentat.
Geografie
[modificare | modificare sursă]
Localizare
[modificare | modificare sursă]Situată în Masivul Central, la confluența râului Maronne cu Dordogne, localitatea se află la extremitatea sudică a falii de la Argentat. La est, comuna este mărginită de râul Doustre, iar la vest este străbătută de Souvigne.
Orașul Argentat se află la granița a trei regiuni: Limousin, Auvergne și Quercy(d), pe cursul râului Dordogne, după ce acesta a străbătut chei adânci și impetuoase. Argentat se află în partea vestică a regiunii Xaintrie, o mică zonă a Bas-Limousinului.
Această poziționare geografică explică importanța orașului: pe de o parte, trecerea râului Dordogne, iar pe de altă parte, un port fluvial important cu trafic spre Bergerac și Libourne.
Comune limitrofe
[modificare | modificare sursă]Comunele învecinate sunt: Champagnac-la-Prune, Hautefage, La Chapelle-Saint-Géraud, Monceaux-sur-Dordogne, Neuville, Saint-Bonnet-Elvert, Saint-Chamant, Saint-Martial-Entraygues și Saint-Martin-la-Méanne.
Climă
[modificare | modificare sursă]Din punct de vedere istoric, comuna este expusă unui climat montan[4]. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană, conform căreia comuna este expusă unui climat oceanic alterat și se află în regiunea climatică de Vest și nord-vest a Masivului Central. Această regiune se caracterizează printr-o pluviometrie anuală cuprinsă între 900 și 1 500 mm, cu maxime înregistrate toamna și iarna[5].
Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 12,8 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,7 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 1114 mm, cu 12,5 zile de precipitații în ianuarie și 7,4 zile în iulie[6]. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică situată în comună este de 12,7 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 1145,5 mm[7][8].
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022[9].
| Lună | jan. | feb. | mar. | apr. | mai | iun. | iul. | aug. | sep. | oct. | nov. | dec. | Anual |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Temperatura minimă medie (°C) | 0,4 | −0,1 | 1,9 | 4,6 | 8,3 | 11,8 | 13,2 | 13 | 9,6 | 7,8 | 3,6 | 0,7 | 6,2 |
| Temperatura medie (°C) | 5,1 | 5,8 | 8,8 | 11,6 | 15,2 | 19 | 20,8 | 20,8 | 17,2 | 13,9 | 8,6 | 5,4 | 12,7 |
| Temperatura maximă medie (°C) | 9,8 | 11,6 | 15,7 | 18,7 | 22,1 | 26,3 | 28,4 | 28,5 | 24,8 | 20,1 | 13,5 | 10,1 | 19,1 |
| Record de temperatură minimă (°C) | −11,9 | −15,2 | −13,2 | −6,2 | −1,8 | 0,6 | 4,5 | 2,5 | −0,6 | −6,5 | −10,8 | −14,8 | −15,2 |
| Dată record minim | 13.01. 2003 |
06.02. 2012 |
01.03. 2005 |
04.04. 1996 |
06.05. 2019 |
01.06. 2006 |
15.07. 2016 |
31.08. 1995 |
14.09. 1996 |
30.10. 1997 |
24.11. 1998 |
19.12. 2009 |
2012 |
| Record de temperatură maximă (°C) | 19,2 | 25,8 | 28,7 | 31,5 | 34,1 | 40,7 | 41,8 | 41,6 | 37,7 | 33,5 | 27 | 19 | 41,8 |
| Dată record maxim | 01.01. 2023 |
27.02. 2019 |
19.03. 2005 |
29.04. 2005 |
21.05. 2022 |
27.06. 2019 |
23.07. 2019 |
04.08. 2003 |
12.09. 2022 |
01.10. 2023 |
08.11. 2015 |
17.12. 2019 |
2019 |
| Precipitații (mm) | 103,6 | 86,8 | 86,8 | 107,8 | 102,7 | 88,5 | 74,3 | 73,7 | 85,2 | 101,3 | 118,5 | 116,3 | 1145,5 |
Urbanism
[modificare | modificare sursă]Tipologie
[modificare | modificare sursă]La 1 ianuarie 2024, Argentat-sur-Dordogne este clasificată drept târg rural, conform noii grile comunale de densitate în 7 niveluri definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice)[n 3][10][11][12] în 2022. Ea aparține unității urbane Argentat-sur-Dordogne[n 4], o unitate urbană monocomunală care constituie un oraș izolat[13][14]. În plus, comuna face parte din aria metropolitană a orașului Argentat-sur-Dordogne, al cărei centru este[n 5][14]. Această zonă, care reunește 12 comune, este clasificată în categoria zonelor cu mai puțin de 50.000 de locuitori[15][16].
Toponimie
[modificare | modificare sursă]Numele său a inspirat direct denumirea orașului Argenta – situat în regiunea Kanto – din primele jocuri ale seriei Pokémon[17].
În dialectul limousin, numele său este Argentat-sus-Dordonha în grafia clasică și Argentat-sus-Dordogno în grafia mistraliană[18].
Istorie
[modificare | modificare sursă]Protoistorie
[modificare | modificare sursă]Încă din epoca galică, un oppidum situat pe o înălțime din apropiere, Puy-du-Tour, controla vadul unei căi protoistorice ce lega Armorica(d) de Marea Mediterană.
Antichitate
[modificare | modificare sursă]După cucerirea romană, în câmpie se stabilește villa gallo-romană de la Longour, o proprietate orientată spre agricultură, situată aproape de râul Dordogne.
Evul Mediu
[modificare | modificare sursă]Perioada merovingiană
[modificare | modificare sursă]În perioada merovingiană, funcționa un atelier monetar care facilita schimburile comerciale.
Perioada carolingiană
[modificare | modificare sursă]Sub carolingieni, Argentat este sediul unei vicarii, o circumscripție teritorială în care, sub autoritatea contelui, un vicar administrează justiția.
Încă din secolul al X-lea, Argentat este cunoscut ca priorat și parohie într-un oraș fortificat. Orașul se află sub autoritatea unui senior religios, priorul de Carennac, și a unui senior laic, vicontele de Turenne.
Evul Mediu clasic
[modificare | modificare sursă]
Zgârcit cu privilegiile sale, vicontatul nu acordă nicio chartă de libertăți, iar comunitatea locală trebuie să se mulțumească, până în 1615, cu simpli sindici parohiali pentru administrare. Totuși, familia Turenne a acordat orașului încă din 1263 un târg important în ziua Sfântului Andrei, considerat cea mai veche bâlci din Bas-Limousin.
Epoca modernă
[modificare | modificare sursă]Argentat a luat partea hughenoților, ceea ce a generat o situație extrem de tulbure timp de o jumătate de secol.
În secolul al XVII-lea, odată cu Contrareforma și stabilirea succesivă a călugărilor recollecti și a clariselor în jurul anului 1633, apoi a ursulinelor în 1637, conflictele se sting treptat. La anexarea vicontatului de către Coroană (1738), Argentat devine sediul unei subdelegații a intendenței din Limoges.
Epoca contemporană
[modificare | modificare sursă]Orașul a cunoscut o dezvoltare economică importantă în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea datorită navigației fluviale realizate cu ajutorul gabarelor, denumite local courpet, care a permis transportul de bunuri (în principal lemn sub formă de doage de stejar pentru butoaie și araci pentru viță-de-vie) spre regiunea Bordeaux. Această activitate a intrat în declin la sfârșitul secolului al XIX-lea, în urma epidemiilor de filoxeră care au devastat viile și a inaugurării liniei feroviare PO-Corrèze între Tulle și Argentat în 1904 (linie care a funcționat până în 1970).
La începutul secolului al XX-lea, activitatea de extracție a atins un vârf, odată cu exploatarea unor mine de cărbune, care au fost închise în anii 1930[19].
Comuna s-a născut la 1 ianuarie 2017 prin fuziunea celor două comune Argentat și Saint-Bazile-de-la-Roche[3], care au primit atunci statutul de comune delegate[n 2].
Populația și societatea
[modificare | modificare sursă]Date demografice
[modificare | modificare sursă]Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună încă de la înființarea sa.
În 2022, comuna număra 2 857 locuitori[n 6].
| An | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Populație | 3 016 | 2 956 | 2 896 | 2 887 | 2 869 | 2 857 |
Cultură locală și patrimoniu
[modificare | modificare sursă]Locuri și monumente
[modificare | modificare sursă]
- Casa Patrimoniului
- Biserica Saint-Pierre, construită între 1875 și 1879, integrând un turn-clopotniță ridicat încă din 1847. Biserica adăpostește un mobilier de calitate: patru altare secundare (pe lângă altarul principal: altarul Pietății în dreapta corului, al Inimii lui Isus în stânga și al Sfântului Iosif lângă intrare), amvon și confesional lucrate cu măiestrie în lemn sculptat, vitralii.
- Mănăstirea Recollecților, fondată la începutul secolului al XVII-lea
- Crucea gabariștilor
- Cheiul Lestourgie, pavat în secolul al XIX-lea, cu o alee de promenadă frumoasă, pe malul drept al Dordognei
- Mănăstirea Clariselor, la nr. 7 de pe strada Clarisses
- Hotelul de Turenne, cunoscut ca „Raymondie”, la nr. 13 de pe strada Clarisses
- Capela construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe strada Clarisses
- Strada Porte-Basse
- Casa natală a generalului Delmas și bustul său (1906), realizat de Eugène-Jean Boverie
- Casa Filliol (secolul al XVI-lea), fost han poștal
- Conacul din Eyrial (1457)[26]
- Castelul Neuville, cunoscut și sub numele de castel Fénelon
- Castelul du Bac: fațadă din secolul al XVIII-lea, porumbar din secolul al XVI-lea
- La Chapelle-aux-Plats, fostă parohie comasată cu comuna Argentat. Castelul ei a aparținut unei ramuri a familiei de Pestels
- Barajul din Argentat[27] și castelul du Gibanel, fost fief al familiei contelui de Combarel[28]
- Podul peste râul Maronne
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Mireille(d) (1906–1996), cântăreață și actriță, a locuit la Argentat împreună cu soțul ei, Emmanuel Berl.
- René Teulade(d) (1931–2014), om politic. Senator și primar al orașului Argentat, fost ministru al Afacerilor Sociale și al Integrării.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ În Franța, statutul de comună nouă este cel al unei comune rezultate din fuziunea mai multor comune anterioare. Acest statut a fost creat prin articolul 21 al legii nr. 2010-1563 din 16 decembrie 2010 privind reforma colectivităților teritoriale. Acest regim înlocuiește dispozițiile referitoare la comunele asociate rezultate din legea Marcellin din 16 iulie 1971[1][2].
- ^ a b În Franța, o comună delegată nu mai este o colectivitate teritorială, dar rămâne o diviziune administrativă a Franței, cu un perimetru, un nume, un primar delegat și o populație actualizată anual de către INSEE.
- ^ Conform zonei de clasificare a comunelor rurale și urbane publicată în noiembrie 2020, în aplicarea noii definiții a ruralității validată la 14 noiembrie 2020 în cadrul comitetului interministerial pentru ruralități.
- ^ O unitate urbană este, în Franța, o comună sau un ansamblu de comune care prezintă o zonă de construcții continue (fără întreruperi de peste 200 de metri între două construcții) și care are cel puțin 2.000 de locuitori. O comună trebuie să aibă mai mult de jumătate din populația sa în această zonă construită.
- ^ În octombrie 2020, noțiunea de zonă metropolitană a înlocuit vechea noțiune de zonă urbană, pentru a permite comparații coerente cu alte țări din Uniunea Europeană.
- ^ Populația municipală legală în vigoare la 1 ianuarie 2025, înregistrată în anul 2022, este definită în limitele teritoriale în vigoare la 1 ianuarie 2024, data de referință statistică fiind 1 ianuarie 2022.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ fr Legea nr. 2010-1563 din 16 decembrie 2010 privind reforma autorităților locale (accesat la 31/05/2024)
- ^ fr Legea nr.71-588 din 16 iulie 1971 privind fuziunile și regrupările de comune (legea Marcellin din 16 iulie 1971) (accesat la 31/05/2024)
- ^ a b „Recueil des actes administratifs n°19-2016-021 du 30 juin 2016 (Colecția actelor administrative nr. 19-2016-021 din 30 iunie 2016)” (PDF) (în franceză). Préfecture de la Corrèze. . Accesat în .
- ^ Observatoire régional sur l'agriculture et le changement climatique (ORACLE) en Nouvelle-Aquitaine (în franceză). Limoges: Chambre régionale d'agriculture Nouvelle-Aquitaine. .
- ^ fr Zonarea climatică în Franța continentală. (accesat la 08/05/2024)
- ^ Joly, Daniel; Brossard, Thierry; Cardot, Hervé; Cavailhes, Jean; Hilal, Mohamed; Wavresky, Pierre (). „Les types de climats en France, une construction spatiale”. Cybergéo, revue européenne de géographie - European Journal of Geography (în franceză și engleză). 501. Accesat în .
- ^ a b fr Stația Météo-France Argentat-sur-Dordogne - fișă climatologică - perioada 1991-2020 (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Stația Météo-France Argentat-sur-Dordogne - fișă de metadate (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Climadiag Commune France: Diagnosticați problemele climatice din comunitatea dvs (accesat la 08/05/2024)
- ^ INSEE (). „Zonage rural”. observatoire-des-territoires.gouv.fr (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ fr Comună urbană – definiție (accesat la 08/05/2024)
- ^ fr Înțelegerea grilei de densitate (accesat la 08/05/2024)
- ^ fr Unități urbane 2020 - Argentat-sur-Dordogne (accesat la 28/05/2025)
- ^ a b fr Metadatele comunei Argentat-sur-Dordogne (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Zona metropolitană a orașelor 2020 - Argentat-sur-Dordogne (accesat la 28/05/2025)
- ^ Bellefon, Marie-Pierre de; Eusebio, Pascal; Forest, Jocelyn; Pégaz-Blanc, Olivier; Warnod, Raymond (). „En France, neuf personnes sur dix vivent dans l'aire d'attraction d'une ville”. INSEE FOCUS (în franceză). 211. Accesat în .
- ^ Farod (). „Le SECRET des noms FRANÇAIS des POKÉMON - Interview Julien Bardakoff (SECRETUL numelor FRANCEZE ale POKÉMONILOR – Interviu cu Julien Bardakoff)” (în franceză). YouTube. Accesat în .
- ^ Lavalade, Yves (). Les Noms de lieux du Pays d'Argentat (Corrèze) : Albussac, Argentat, Forgès, Monceaux-sur-Dordogne, Neuville, Saint-Bonnet-Elvert, Saint-Chamant, Saint-Hilaire-Taurieux, Saint-Martial-Entraygues, Saint-Sylvain (Denumirile locurilor din Ținutul Argentatului) (în franceză). Limoges: Éditions de l'Esperluette.
- ^ Patureau, Jacques (). Les Mines de charbon d'Argentat (Corrèze) (Minele de cărbune din Argentat, Corrèze) (în franceză). Treignac: Éditions de l'Esperluette. ISBN 9791090784079.
- ^ fr Populații legale 2017 Argentat-sur-Dordogne (19010) (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Populații legale 2018 Argentat-sur-Dordogne (19010) (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Populații legale 2019 Argentat-sur-Dordogne (19010) (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Populații legale 2020 Argentat-sur-Dordogne (19010) (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Populații legale 2021 Argentat-sur-Dordogne (19010) (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr Populații legale 2021 Argentat-sur-Dordogne (19010) (accesat la 28/05/2025)
- ^ fr POP : la plateforme ouverte du patrimoine - Manoir de l'Eyrial (accesat la 28/05/2025)
- ^ de en fr Barrage d'Argentat pe pagina de internet Structurae (accesat la 28/05/2025)
- ^ Chaix d'Est-Ange, Gustave. Dictionnaire des familles françaises anciennes ou notables à la fin du XIXe siècle (Dicționarul familiilor franceze vechi sau notabile la sfârșitul secolului al XIX-lea) (în franceză). Évreux: Imprimerie de Charles Hérissey.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Pesteil, Frédéric (). Eusèbe Bombal, un précurseur argentacois (Eusèbe Bombal, un pionier din Argentat) (în franceză). Tulle: Éditions Mille Sources. ISBN 9782909744322.
- Patureau, Jacques (). Les Mines de charbon d'Argentat (Corrèze) (Minele de cărbune din Argentat, Corrèze) (în franceză). Treignac: Éditions de l'Esperluette. ISBN 9791090784079.
- Bombal, Eusèbe (). La haute Dordogne et ses gabariers (Partea superioară a Dordognei și cărăușii săi) (în franceză). Tulle: Éditions Les Monédières. ISBN 978-2-903438-10-4.
- Lavalade, Yves (). Les Noms de lieux du Pays d'Argentat (Corrèze) : Albussac, Argentat, Forgès, Monceaux-sur-Dordogne, Neuville, Saint-Bonnet-Elvert, Saint-Chamant, Saint-Hilaire-Taurieux, Saint-Martial-Entraygues, Saint-Sylvain (Denumirile locurilor din Ținutul Argentatului) (în franceză). Limoges: Éditions de l'Esperluette.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Argentat-sur-Dordogne la Wikimedia Commons- fr Primăria Argentat-sur-Dordogne (pagina oficială) (accesat la 28/05/2025)
- Resurse relevante pentru geografie:
- fr Argentat-sur-Dordogne pe pagina de internet Insee (communes) (accesat la 28/05/2025)
- Resurse relevante pentru mai multe domenii:
- fr Primăria Argentat-sur-Dordogne pe pagina de internet Annuaire du service public français (accesat la 28/05/2025)
