ArcelorMittal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
ArcelorMittal
Tipsocietate pe acțiuni  Modificați la Wikidata
Fondată2006
Fondator(i)Lakshmi Mittal  Modificați la Wikidata
ȚaraLuxemburg[1]  Modificați la Wikidata
SediuLuxemburg, 19, Avenue de la Liberte, 2930, Luxemburg
Oameni cheie Aditya Mittal[*][[Aditya Mittal (Indian businessman)|​]][2]  Modificați la Wikidata
IndustrieMetalurgie
Cifra de afaceri78 miliarde dolari (2010)[3]
Profit net2,9 miliarde dolari (2010)[3]
Prezență online
www.arcelormittal.com
Modifică date / text Consultați documentația formatului

ArcelorMittal este o companie multinațională, cu sediul în Luxemburg, și cel mai mare producător de oțel din lume. Avându-l ca președinte și CEO pe Lakshmi Mittal, compania are 310.000 de angajați în 60 de țări. Compania a fost creată în mai 2006 prin fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor.

Producția companiei în anul 2007 a fost 116 milioane tone de oțel, reprezentând 10% din producția mondială.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

ArcelorMittal a fost formată în urma achiziționării Arcelor de către Mittal Steel; Mittal Steel a fost la rândul său formată în urma fuziunii dintre ISPAT International și LNM Holdings.[5] Istoria companiei datează din 1976.[6]

2006-2008: Formare și retrocedări[modificare | modificare sursă]

ArcelorMittal a fost creată prin preluarea producătorului de oțel din Europa de Vest Arcelor (Spania, Franța și Luxemburg) de către producătorul multinațional de oțel Mittal Steel , în 2006, la un cost de 40,37 euro pe acțiune, adică aproximativ 33 de miliarde de dolari în total. Mittal Steel a lansat o ofertă de preluare ostilă, care a înlocuit o fuziune planificată anterior între Arcelor și Severstal care nu primise suficientă aprobare din partea acționarilor.[7]

Întreprinderea rezultată în urma fuziunii a fost denumită ArcelorMittal și a avut sediul central în Luxemburg.[8][9] Firma rezultată producea aproximativ 10% din oțelul mondial și era de departe cea mai mare companie siderurgică din lume. În 2007, veniturile totale au fost de 105 miliarde de dolari.[10][11]

În februarie 2008, compania avea 320.000 de angajați în 60 de țări.[12] În octombrie 2008, capitalizarea de piață a ArcelorMittal era de peste 30 de miliarde de dolari,[13] după ce a atins un vârf de 32,5 miliarde de dolari în septembrie 2008. La sfârșitul anului 2008, compania a raportat un venit operațional de aproximativ 12 miliarde de dolari.[14]

În mai 2008, compania a plătit 604 milioane dolari australieni pentru o participație de 15% din compania australiană Macarthur Coal.[15] În decembrie 2008, ArcelorMittal a anunțat închiderea mai multor fabrici, inclusiv a fabricii Bethlehem Steel din Lackawanna, New York, și LTV Steel din Hennepin, Illinois. După achiziționarea de Kryvorizhstal, cel mai mare producător de oțel din Ucraina, numărul de angajați a fost redus de la 57.000 la 30.000.

2011-2014: Pierderi și acordul cu Senegal[modificare | modificare sursă]

În 2010, venitul operațional al companiei a scăzut la 4,9 miliarde de dolari, vânzările scăzând cu 10% față de anul precedent, iar veniturile scăzând cu 50%, pe fondul prăbușirii prețurilor la oțel. În 2011, compania a început să-și reducă producția europeană pentru a se alinia la cererea redusă de oțel. De asemenea, a vândut Skyline Steel și Astralloy unui rival, Nucor, pentru 605 milioane de dolari.[16] La 26 ianuarie 2011, divizia de oțel inoxidabil s-a desprins ca o nouă companie, Aperam. Începând cu 2012, din cauza supracapacității și a cererii reduse din Europa, a oprit 9 din cele 25 de furnale înalte; în octombrie 2012 a închis definitiv două furnale înalte la Florange, Franța.[17] La 31 octombrie 2012, compania a raportat o pierdere de 709 milioane de dolari în al treilea trimestru, față de un profit de 659 milioane de dolari în aceeași perioadă a anului trecut, invocând încetinirea economiei chineze.[18] În 2012, ArcelorMittal avea datorii de 22 de miliarde de dolari.[19]

Compania[modificare | modificare sursă]

Cifra de afaceri în anul 2010: 78 miliarde USD.[6]

ArcelorMittal în România[modificare | modificare sursă]

În România, ArcelorMittal a deținut combinatele de la Galați și Hunedoara (fostele mari combinate siderurgice - Sidex Galați și Siderurgica Hunedoara), producătorii de țevi din Roman și Iași (Petrotub Roman și Tepro Iași), operatorul portuar Romportmet Galați precum și filiala locală a companiei de construcții ArcelorMittal Construction[20].

Sidex Galați[modificare | modificare sursă]

Articol principal: ArcelorMittal Galați.

Combinatul siderurgic de la Galați — Sidex — a fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român[21]. Valoarea tranzacției a fost de 70 de milioane de dolari[21].Tranzacția a inclus angajamente investiționale de 351 milioane de dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari[21]. Începând cu 2004, Mittal Steel Galați este parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV și Ispat International N. V[21].

La momentul privatizării, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi, datorită căpușării[21]. Dezcăpușarea a adus combinatul la profit în doi ani după privatizare, fără ca proprietarul să facă investiții semnificative[21]. ArcelorMittal Galați avea în mai 2008 13.650 de salariați, iar producția realizată în 2007 a fost de 4,4 milioane de tone de oțel lichid. În momentul privatizării, în 2001, unitatea siderurgică număra 27.000 de angajați[22].

Produse și activități[modificare | modificare sursă]

Compania este implicată în cercetare și dezvoltare, minerit și oțel.[23] În 2016, ArcelorMittal a produs aproximativ 90 de milioane de tone de oțel.[24] În mai 2017, compania a fabricat 200 de clase unice de oțel pentru industria automobilă, dintre care jumătate au fost introduse începând cu 2007. Printre varietățile de oțel se numără Usibor 2000, pe care compania l-a anunțat în iunie 2016 și l-a lansat mai târziu în același an. La momentul lansării, s-a spus că oțelul de înaltă rezistență pentru automobile era cu aproximativ o treime mai puternic decât alte oțeluri disponibile la acea vreme pentru construcția de automobile.[25]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Funder Registry, accesat în  
  2. ^ ArcelorMittal Annual Report 2021[*][[ArcelorMittal Annual Report 2021 |​]], p. 173  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b Pierderile ArcelorMittal Galati s-au redus de 20 de ori in 2010, 25 februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 26 martie 2011
  4. ^ „Profile”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „History ArcelorMittal timeline historic company profile”. www.steelonthenet.com. Accesat în . 
  6. ^ a b „History | ArcelorMittal” (în engleză). corporate.arcelormittal.com. Accesat în . 
  7. ^ „ArcelorMittal Deal A Steal For Severstal”. Forbes (în engleză). 
  8. ^ Kanter, James; Timmons, Heather; Giridharadas, Anand (), „Arcelor agrees to Mittal takeover”, The New York Times 
  9. ^ Lenard, David M. (), „Arcelor Mittal: The dawn of a steel giant”, atimes.com, Asia Times Online, arhivat din original la  
  10. ^ „Steel firm opts for Mittal offer”, BBC News,  
  11. ^ De Smedt, Seraf; Van Hoey, Michel (februarie 2008), „Integrating steel giants: An interview with the ArcelorMittal postmerger managers”, mckinseyquarterly.com, arhivat din original la  
  12. ^ De Smedt, Seraf; Van Hoey, Michel (februarie 2008), „Integrating steel giants: An interview with the ArcelorMittal postmerger managers”, mckinseyquarterly.com, arhivat din original la  
  13. ^ „Yahoo Finance: ArcelorMittal, (finance.yahoo.com)”. Arhivat din original la . 
  14. ^ Reed, Stanley (), „A Global Steel Giant Scales Back”, The New York Times 
  15. ^ ArcelorMittal a platit 604 milioane dolari pentru o participatie la firma de minerit Macarthur Coal[nefuncțională]
  16. ^ Reed, Stanley (), „A Global Steel Giant Scales Back”, The New York Times 
  17. ^ Kessler, Vincent (), „ArcelorMittal confirms French furnace closures”, uk.reuters.com 
  18. ^ „Steelmaker ArcelorMittal Posts $709M 3Q Loss”. The New York Times. . [nefuncțională]
  19. ^ Reed, Stanley (), „A Global Steel Giant Scales Back”, The New York Times 
  20. ^ Proteste la Galati: “Guvernul Romaniei = Sponsorul lui Mittal”, 25 martie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 ianuarie 2010
  21. ^ a b c d e f Otelul, cea mai rentabila afacere romaneasca, 12 septembrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 12 ianuarie 2010
  22. ^ ArcelorMital Galati vrea sa-si reduca cu 3.000 numarul de angajati pana in anul 2014[nefuncțională]
  23. ^ „Industries | ArcelorMittal” (în engleză). corporate.arcelormittal.com. Accesat în . 
  24. ^ „ArcelorMittal and Votorantim to combine Brazilian long steel operations”, Financial Times, , accesat în  
  25. ^ „ArcelorMittal to launch new high strength steel”, Financial Times, , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]


v • d • m
CAC 40
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=ArcelorMittal&oldid=15829373