Aranjament de tastatură

Un aranjament de tastatură (en: keyboard layout) este orice mod specific - mecanic, vizual au funcțional - de dispunere a tastelor (clapelor), inscripționărilor sau asocierilor tastă-semnificație pe tastatură de computer, mașină de scris sau alt fel de tastatură tipografică. Aranjamentul mecanic reprezintă locul de amplasare și numărul tastelor propriu-zise pe o tastatură. Aranjamentul vizual se referă la dispunerea inscripționărilor (legendelor) care apar pe fiecare tastă. Aranjamentul funcțional reprezintă asocierea (maparea) între fiecare tastă fizică și semnificația ei, realizată la nivel logic, prin software.

Majoritatea tastaturilor de computer sunt proiectate pentru a trimite coduri numerice de scanare (scancodes) către sistemul de operare, în loc să trimită direct caractere. Sistemul de operare transformă secvența de coduri numerice într-una de caractere, prin intermediul softului de dispunere a tastaturii. Acest mod de lucru permite unei tastaturi fizice să se mapeze dinamic pe un număr nelimitat de aranjamente, fără să fie necesară înlocuirea de componente fizice (hardware), ci numai schimbarea software-ului care interpretează apăsările de taste. De obicei este posibil ca un utilizator avansat să poată schimba modul de funcționare a tastaturii; este disponibil software de la terți capabil să modifice sau să extindă funcțiile acesteia. De aceea, nu este obligatoriu ca simbolul inscripționat pe tasta fizică să coincidă cu caracterul introdus în documentul ce se tastează.

Aranjamentul stabilește poziția fizică a tastelor, inscripțiile vizibile de pe acestea și corespondența logică dintre apăsarea unei taste și simbolul afișat pe ecran.

Tipuri de aranjamente

Aranjament mecanic – reprezintă locul de amplasare și numărul tastelor fizice de pe o tastatură.
Aranjament vizual – se referă la dispunerea inscripționărilor (legendelor) care apar pe fiecare tastă.
Aranjament funcțional – stabilește asocierea (maparea) dintre fiecare tastă fizică și simbolul generat, realizată prin software.

Istoric

Primele aranjamente de tastatură au apărut în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea mașinilor de scris. Cel mai cunoscut este aranjamentul QWERTY, creat de Christopher Latham Sholes în jurul anului 1870, pentru a reduce blocarea mecanismelor mașinilor de scris. Ulterior, alte aranjamente naționale au fost dezvoltate pentru a reflecta particularitățile fiecărei limbi:

AZERTY – folosit în principal în Franța și Belgia;
QWERTZ – utilizat în Europa Centrală și de Est (inclusiv în România și Germania);
DVORAK – dezvoltat în anii 1930 pentru o tastare mai eficientă și ergonomică;
Colemak – o variantă modernă care optimizează confortul și viteza de tastare.

Aranjamente folosite în România

În România se utilizează în principal două aranjamente oficiale:

Romanian (Standard) – bazat pe QWERTZ, include caracterele românești „ă”, „î”, „â”, „ș”, „ț” în poziții dedicate;
Romanian (Programmers) – derivat din QWERTY, preferat de programatori, păstrează pozițiile standard ale tastelor din engleză, dar permite introducerea diacriticelor prin combinații de taste.

Ambele variante sunt disponibile nativ în sistemele de operare moderne (Windows, macOS, Linux).

Aranjamente internaționale

Există numeroase aranjamente de tastatură adaptate la limbi și regiuni diferite. Cele mai răspândite sunt:

Denumire	Țări principale de utilizare	Caracteristici
QWERTY	Statele Unite, Canada, Marea Britanie	Standardul internațional
AZERTY	Franța, Belgia	Adaptat pentru limba franceză
QWERTZ	Germania, România, Ungaria	Pozițiile „Y” și „Z” sunt inversate
DVORAK	SUA (variantă opțională)	Optimizat pentru ergonomie
Colemak	Global (utilizatori avansați)	Compromis între QWERTY și DVORAK

Tastaturi virtuale și dispozitive mobile

Odată cu apariția ecranelor tactile, aranjamentele de tastatură au fost adaptate pentru tastaturile virtuale de pe dispozitive mobile. Utilizatorii pot selecta limba și layout-ul dorit, iar sistemele de operare mobile (precum Android și iOS) includ variante pentru limba română și pentru numeroase alte limbi.

Funcționare tehnică

Majoritatea tastaturilor moderne trimit coduri numerice de scanare (scancodes) către sistemul de operare, care le interpretează și le transformă în caractere afișabile. Astfel, o tastatură fizică poate fi configurată prin software pentru a corespunde oricărui aranjament logic, fără modificarea componentelor hardware.

Note

Bibliografie

Vezi și

Acest articol este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

Note

Vezi și

Acest articol despre hardware este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.

Portal Informatică