Andrei Mudrea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Andrei Mudrea
Date personale
Născut (64 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Moldova.svg Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata

Andrei Mudrea (n. 29 aprilie 1954, Mitocul Vechi, raionul Orhei, Republica Moldova), Maestru Emerit al Artei, pictor și artist plastic român din Basarabia. Unul dintre discipolii lui Mihai Grecui,[1] autorul mai multor lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă-obiect. Fondator și membru al „Grupului Zece". Creația plasticianului Andrei Mudrea ocupă un loc de frunte printre operele de referință sau chiar de avangardă artistică moldovenească.[2] Participă în calitate de președinte [3] sau membru al juriilor la diverse concursuri[4] în domeniul artelor plastice din Chișinău.

Operele lui Mudrea, create pe parcursul a trei decenii consemnează o evolutie ce marchează mai multe etape de ascensiune. Ele poarta un mesaj individual, cu caracter profund filosofic și care corespund aspirațiilor artistice și sunt raportate la schimbările ce intervin în ambianța culturală națională[5].

Andrei Mudrea este considerat unul dintre cei mai talentați pictori basarabeni.[6] Mesajul artistului, de un dramatism tulburător, de obicei este unul încifrat, ascuns într-o metaforă, fie că e vorba de peisaje, de celebrele case mudriene sau de tablouri pictate în manieră postmodernistă.[7]

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Din 1969 până în 1973, studiază la Școala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, R. Moldova. Din 1975 lucrează și studiază pictura în atelierul lui Mihai Grecu. Începând cu anul 1975 și până în 1985, este profesor la Școala de Arte Plastice pentru copii din orașul Orhei. În 1978 debutează cu tablourile „Mama” și „Casa părintească” (tehnică mixtă, alb pe alb)[8], iar din anul 1978 și până în prezent participă la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova[9].

Lucrările apărute în 1975-1985 poartă amprenta influenței creației lui M. Grecu. Pictura din acești ani atestă existența mai multor tangențe, ce se referă la utilizarea netradițională a coloranților, la obținerea unor efecte de clar-obscur, factură și volum. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o nouă etapă în creația artistului, o altă modalitate a gândirii maestrului.)[8]

Mai târziu, în 1989 este titularizat Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova[10]. În 1990 participă la elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova și este autorul și promotorul „Stelei cu 8 raze”[11]. Între 1991-1994 este membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. În 1993 devine Director al Centrului Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. În 1996 este Titularizat Membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici Profesioniști (AIAP) în cadrul Unesco. Între 1997-2003 este din nou membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. Din 1985 se află la lucrul de creație și este Liber Profesionist. În 2001 i s-a conferit titlul onorific „Maestru Emerit în Arte[12]”.

Expoziții personale[modificare | modificare sursă]

În 1983 are loc prima expoziție personală a lui Andrei Mudrea la Chișinău (R. Moldova). În 1988 merge cu prima expoziție personală la Moscova (Rusia). În 1989 vernisează o nouă expoziție personală la Chișinău, iar în 1990 merge cu prima sa expoziție personală la Paris (Franța). În 1994 are o nouă expoziție personală la Chișinău, după care, în 1995, urmează două personale în Franța, una la Paris, alta la Saint-Malo. În 1999 revine în atenția publicului cu expoziție personală „Și Dumnezeu a Creat Femeia...”, organizată la Muzeul Național de Arte din Chișinău (R. Moldova). În 2000 are loc expoziția personală „Despărțirea Luminii de Întuneric” în cadrul Muzeului Național de Arte din Chișinău (R. Moldova). În 2001 și 2002 mai organizează câte o expoziție personală la Chișinău (R. Moldova) după care revine în 2004 cu expoziția „Universul Luminii”, vernisată la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. Apoi, revine o dată la cinci ani cu expoziții personale în care își prezintă doar lucrări și cicluri noi[13]. Astfel, în 2009 are loc expoziția personală „Clipe de Lumină” la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. În 2011 inaugurează expoziția personală „Enigme” la galeria „Artium”din Shopping MallDova din Chișinău (R. Moldova),[14] iar în 2014 are loc expoziția personală „Metamorfozele Luminii” la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova.

Expoziții reprezentative de grup[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 1978 și până în prezent, Andrei Mudrea participă la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova. Astfel, lucrările sale au fost expuse în cadrul expozițiilor de tineret (1986), dar și a expozițiilor de grafică (1979), pictură (19782015) și artă decorativă (20092015)[15]. În 1992 organizează grupul de creație „Zece”și vernisează expoziția „Grupul Zece” alături de colegii Andrei Sârbu, Anatol Rurac, Dumitru Bolboceanu, Vasile Moșanu, Ilie Cojocaru, Tudor Zbârnea, Dumitru Peicev, Victor Hristov și Iurie Platon. Împreună cu ei participă la mai multe expoziții de promovare a grupului atât în țară cât și peste hotare. Un deceniu mai târziu, în 2002 inaugurează expoziția aniversară a grupului „Zece” la 10 ani. Paralel, mai participă cu lucrări și în cadrul Saloanelor de Toamnă (1978), Automnalelor (19802015), Saloanelor de Primăvară (19802015) și la Saloanele Moldovei ChișinăuBacău (19912015, R. MoldovaRomânia). De asemenea, participă la toate concursurile de Artă Plastică organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova, cât și la expoziții tematice cum ar fi „Omagiu lui Mihai Eminescu” (19892014) și „Omagiu lui Grigore Vieru” (2010).

Expoziții reprezentative internaționale[modificare | modificare sursă]

Prima participare la o expoziție internațională de grup are loc în 1985 la Moscova (Rusia). În 1987 merge la Varșovia (Polonia), iar în 1988 participă la expoziția internațională întitulată „Zilele culturii Sovietice derulată la Paris (Franța). După care, participă la tot mai multe expoziții internaționale: în 1988, la Lisabona (Portugalia); în 1988, la Odessa (Ucraina); în 1988, la Moscova (Rusia); în 1993, la Saint Elpidio (Italia); în 1993, la Monte Giorgio (Italia); în 1995, la Sologne (Franța); în 1995, la Veigné (Franța); în 1998, la Aschach (Germania); în 1999, la București (România); în 2000, 2004 și 2012 la Moscova (Rusia). În 2009 se expune pentru prima dată la Bienala Internațională de Pictură organizată la Chișinău (R. Moldova) și participă la fiecare ediție. În 2011 participă la Bienala internațională de pictură, grafică și sculptură „Meeting point 2011”, ediția a III-a, desfășurată la Arad (România), iar din 2012 participă la toate edițiile Bienalei Internaționale de Artă Decorativă la Chișinău (R. Moldova).[15].

Distincții[modificare | modificare sursă]

Andrei Mudrea este laureat a numeroase distincții, premii, medalii și trofee în cadrul diferitor concursuri și saloane de artă naționale și internaționale, printre care: în 1988 obține Medalia de Argint pentru tabloul „Tăcere”, Moscova (Rusia); în 1989 este Laureat al Premiului Boris Glavan al Comitetului Central al Comsomolului Leninist din RSS Moldovenească; în 1990 i se decernează Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova;[11] în 1991 i se oferă Premiul Special pentru tabloul „Sârmă Ghimpată”, Bacău (România); în 1994 ia Premiul ziarului „Literatura și Arta” pentru ciclul de lucrări „Istoria Moldovei”, Chișinău (R. Moldova); în 1994 i se înmânează Diplomă de Onoare, Saint Elpidio (Italia); în 1995 este Laureat al Salonului Național de Arte Plastice, Veigné (Franța); în 1995 obține Premiul Organizației Națiunilor Unite (O.N.U.) pentru tabloul „Dialog”; în 1996 ia Premiul Special pentru Pictură, Chișinău (R. Moldova); în 1996 i se decernează Premiul Societății „Mitropolitul Varlaam” pentru tabloul „Motiv biblic”, Chișinău (R. Moldova); în 1998 ia Premiul Special pentru Pictură, Chișinău (R. Moldova); în 2001 i se conferă titlul onorific „Maestru Emerit în Arte”, Chișinău (R. Moldova); în 2002 ia Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova pentru Pictură, Chișinău (R. Moldova); în 2004 i se înmânează Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru tabloul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Chișinău (R. Moldova); în 2004 expoziția sa „Universul Luminii” obține Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova pentru „Expoziția Anului”, Chișinău (R. Moldova); în 2006 i se înmânează Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova pentru sculptura „Cina cea de Taină”, Chișinău (R. Moldova); în 2014 obține premiul I pentru tabloul „Vreme trece, vreme vine…” în cadrul celei de-a X-a ediții a expoziției Eminesciana, Chișinău (R. Moldova)[16]; în 2015 revista VIP magazin îi înmânează trofeul Omul Anului. Top 100 și îl desemnează „Pictorul Anului 2014”, Chișinău (R.Moldova)[1]; în 2015 Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova îi decernează Diploma de Merit pentru participarea la expoziția-concurs de artă contemporană Automnala – 2015”, Chișinău (R. Moldova); în 2015 Consiliul județean Bacău și Complexul muzeal „Iulian Antonescu" din Bacău îi decernează Diploma aniversară și placheta aniversară „Saloanele Moldovei – 25 de ani de existență” pentru consecvența și generozitatea slujirii ideii care face din două orașe moldovenești – Bacău și Chișinău – puntea credinței în păstrarea identității limbii, istoriei, culturii și comunității spirituale românești, Bacău (România); în 2016 obține premiul I al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova pentru tabloul „Biserica Albă” în cadrul expoziției-concurs de Artă Plastică Contemporană „Recviem”.[17]

Lucrări în colecții[modificare | modificare sursă]

Tablourile și art-obiectele artistului se află în numeroase colecții publice, cum ar fi: Ministerul Culturii, Chișinău (R. Moldova); Ministerul Culturii, Moscova (Rusia); Fondul Uniunii Artiștilor Plastici, Chișinău (R. Moldova); Fondul Artiștilor Plastici, Moscova (Rusia); Muzeul Național de Artă, Chișinău (R. Moldova); Muzeul Literaturii Române „Mihail Cogălniceanu”, Chișinău (R. Moldova); Muzeul Alexei Mateevici, Chișinău (R. Moldova), dar și în colecții particulare în Africa, Austria, Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, Rusia, SUA și Ucraina.

Filme și reportaje[modificare | modificare sursă]

Despre creația și viața artistului s-au filmat mai multe documentare: în 1985 „Omagiu Orheiului Vechi. Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova; în 1989 „Andrei Mudrea. Laureat al Premiului Tineretului din Moldova”. Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova; în 1994 „În lumea Artelor. Pictorul Andrei Mudrea”. Regia Nelly Canțer. Studioul Artistic Olimp”. Republica Moldova; în 1999 „Și Dumnezeu a creat Femeia...”. Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova; în 2000 „Despărțirea Luminii de Întuneric”. Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova; în 2009 „Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea”. Irina Nechit. Jurnal TV. Republica Moldova; în 2009 „Interviuri pentru seri de duminică. Protagonist - Andrei Mudrea”, Maria Bulat-Saharneanu. Radio Vocea Basarabiei. Republica Moldova; în 2013 la o Cafea – invitat Andrei Mudrea”. Doina Popa. Prime TV. Republica Moldova; în 2014 „Este ca un examen pentru mine”. Acasă TV. Republica Moldova; în 2014 „Andrei Mudrea: Metamorfozele Luminii, expoziție la sala Brâncuși”. Vasile Botnaru.Radio Europa Liberă. Republica Moldova; în 2014 Dialoguri Culturale”. Veaceslav Gheorghișenco. TeleRadio Moldova, Republica Moldova;

Filme artistice[modificare | modificare sursă]

De-a lungul carierei artistice, Andrei Mudrea a jucat și în câteva filme de lung metraj: în 1988 în filmul Iona. Regia Valeriu Jereghi. Producția Moldova-Film[18]; în 1989 filmul „Disidentul”. Regia Valeriu Jereghi. Producția Moldova-Film; în 2008 în filmul Arrivederci. Regia Valeriu Jereghi. Producția Prim-Plan Studio.[19]

Tabere de creație, simpozioane[modificare | modificare sursă]

În 1988 merge la Senej (Federația Rusă), în 1991 participă la o tabără de creație din Câmpina (România), iar în 1994 ajunge și la Tescani (România). În anul 2003 organizează prima ediție a taberei de Pictură „Orheiul Vechi” la Orheiul Vechi (R. Moldova) și continua tradiția și în 2005. În 2006 are loc tabăra de creație Euro-integrarea prin Artă la Orheiul Vechi (R. Moldova) și Tabăra de Artă Modernă la Chișinău (R. Moldova).

Carți, cataloage, pliante[modificare | modificare sursă]

1993 Catalogul „Andrei Mudrea. Painting”. Editura „Universitas”. Chișinău, Moldova
1998 Catalogul „Andrei Mudrea. Painting”. Editura „PRAG-3”. Chișinău, Moldova
1998 Enciclopedia Artiștilor Contemporani. Editura „Arc-2000”. Chișinău, Moldova
2002 Pliantul „Grupul Zece”. Editura „Atelier”. Chișinău, Moldova
2004 Catalogul „Andrei Mudrea. Pictură”. Editura „Atelier”, Chișinău, Moldova
2009 Broșura „Andrei Mudrea. Pictură. Artă obiect. Clipe de Lumină”. Chișinău, Moldova
2012 Carte de poezii „Vis”. Editura „Prut Internațional”. Chișinău, Moldova
2014 Broșura „Andrei Mudrea. Metamorfozele Luminii. Pictură și artă obiect”. Chișinău, Moldova

Note critice[modificare | modificare sursă]

„Când setea ne apropie de vreo fântână, bând apa răcoritoare, le mulțumim în gând celor care au coborât în adâncul pământului de au chemat-o sub soare pentru toți. Același impuls de a mulțumi, dar, de astă dată, pentru ostoirea setei de lumină, l-am avut contemplând tablourile pictorului Andrei Mudrea. În ele și oamenii, și lucrurile, și atmosfera – totul este învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până și pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”

Leonida LARI, poetă, publicistă, scriitoare, 2004[20]

***

„(...)Rămânând liric și poetic la începuturile creației sale, A. Mudrea evoluționează, realizând tablouri de un profund caracter dramatic, specific timpurilor și, concomitent, rămânând în permanență drept un autor de mesaje spirituale, cifrate în contextul imaginilor intuite în veștmintele parabolei și metaforei. Lucrările lui Andrei Mudrea, indiscutabil, reprezintă o pagină veridică a artei contemporane, valabilă atât în Țară, cât și peste hotarele ei.”

Tudor STĂVILĂ, Doctor în studiul artelor, 2013[21]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Site-ul oficial Andrei Mudrea

Pagina oficială de Facebook

Pagina personală de Facebook

Pagina personală în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din R.M.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

1978 Purice Lucia, „Integrare și tradiție în spiritul prezentului”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 32. Chișinău, Moldova
1981 Stăvilă Tudor, „Aportul Tinerilor Plasticieni”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 47. Chișinău, Moldova
1981 Popa Nicolae, „Incomodul anonimat cu opere plastice”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova
1984 Dabija Nicolae, „A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova
1984 Urecheanu Anatol, „Tradiție fluidă și certă”, revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova
1984 „Copilărie”, „Cetate”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova
1985 Colesnic Iurie, „Memoria Memoriei”, revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova
1985 Lari Leonida, „Asemeni unui rîu solar”, ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie. Chișinău, Moldova
1987 Cuciuc Sergiu, „De la răscrucea căutărilor”, revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova
1988 Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova
1988 „Moment”, „Peisaj”, „Situație”: [reprod.] Andrei Mudrea, „Orizontul”. Nr. 1. Chișinău, Moldova
1989 Nechit Irina, „E frig fără himere”, revista „Tinerimea Moldovei”, Chișinău, Moldova
1989 Gescu Clima, „Ocrotirea sentimentelor sacre”, ziarul „Moldova Socialistă”, Chișinău, Moldova
1989 „Pictură”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. Chișinău, Moldova
1989 Zbîrciog Vlad, „Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”. Chișinău, Moldova
1990 Bălteanu Lorina, „Prăsadul lui Andrei Mudrea”, revista „Tinerimea Moldovei”. Chișinău, Moldova
1990 „Zodie”, „Pătrundere…”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 4. Chișinău, Moldova
1990 Nedelescu Vasile, „Trăiesc sub obsesia albului…”, revista „Moldova. Nr. 4. Chișinău, Moldova
1991 Cotoman Ludmila, „Laureați ai Saloanelor Moldovei”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 31. Chișinău, Moldova
1993 „Compoziție”, „Mersul pe Ape”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Sud-Est”. Nr. 1. Chișinău, Moldova
1993 Capița Lora, „Despărțirea Luminii de Întuneric”, revista „Viața satului”. 17 Aprilie. Chișinău, Moldova
1994 Zgureanu-Grigore V., „Arta ca ritual”, ziarul „Literatura și Arta”. 6 Ianuarie. Chișinău, Moldova
1994 Dabija Nicolae, „Un pictor rătăcind prin secolul XX”, ziarul „Literatura și Arta”. 28 Aprilie. Chișinău, Moldova
1994 Guțu Nicolae, „Focul nearzător”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova
1994 Nanu Diana, „Andrei Mudrea între amintiri și primăveri”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova
1995 Spânu Constantin, „Interacțiuni structural-semantice în pictura lui Mudrea”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. Chișinău, Moldova
1995Rapegno Julien, „Les artistes de Sologne”, ziarul „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. 19 Iulie. Franța
1995 Popescu Leonid, „Andrei Mudrea pictează cu Sufletul”, ziarul „Literatura și Arta”. 31 August. Chișinău, Moldova
1995 Rapegno Julien, „Les artistes plastiques font Salon”, „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. Noiembrie 6. Franța
1995 Rapegno Julien, „Un Congres des expositions”. 24 Noiembrie. Saint-Malo, Franța
1996 „Dialog”, „Omagiu lui Mihai Grecu” [reprod.], Andrei Mudrea, ziarul „Literatura și Arta”. 21 Noiembrie. Chișinău, Moldova
1997 „Mersul pe Ape”, „Nocturnă”, „Ecce homo”, „Peisaj”, „Relicvă”, „Natură statică”, „Marginea Pămintului”:[reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 11. Chișinău, Moldova
1998 „Amintirea Razelor de Lună”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4. Chișinău, Moldova
1999 Gafton Marcela, „Nevoia de Lumină sau mirabila lume a picturilor lui Andrei Mudrea”, ziarul „Țara”. Nr. 17. 2 Martie. Chișinău, Moldova
1999 Boldișor Veronica, „Pictura se naște din Iubire și din Șoapte cerești”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 9. 4 Martie. Chișinău, Moldova
1999 Partole Claudia, „Și Dumnezeu a creat femeia...”, ziarul „Moldova Suverană”. 6 Martie. Chișinău, Moldova
1999 Ciocoi Gheorghe, „Declarații de dragoste ce le face o inimă pentru alte inimi”, ziarul „Dialog”. Nr. 15. 16 Aprilie. Chișinău, Moldova
1999 „După Cină”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4. Chișinău, Moldova
1999 Bobernagă Sofia, „Andrei Mudrea”, revista „Atelier”. Nr. 1-2. Chișinău, Moldova
2000 Stăvilă Tudor, „Despărțirea Luminii de Întuneric”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. 3 Februarie. Chișinău, Moldova
2000 Partole Claudia, „N-am spus decât un sfert din ce-am avut a spune”, ziarul „Capitala”. Nr. 56. 19 Iulie. Chișinău, Moldova
2000 Roibu Nicolae, „Mudrea Andrei”, cartea „Cei care sunt…”. Chișinău, Moldova
2001 Popușoi Liliana, „Andrei Mudrea expune o valoroasă colecție de tablouri în ulei”, ziarul „Jurnal Național”. Nr. 72. 19 Aprilie. Chișinău, Moldova
2001 Gafton Marcela, „Vernisaj cu o Rază de Lumină”, ziarul „Țara”. Nr. 42. 20 Aprilie. Chișinău, Moldova
2001 Gafton Marcela, „Artiștii sunt obligați să slujească frumusețea”, ziarul „Țara”. Nr. 89. 20 August. Chișinău, Moldova
2001 „Ritual”, „Ducerea crucii”, „Fuga în Egipt”, „Cina cea de Taină”: [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Cugetul”. Chișinău, Moldova
2002 Sînchetru Nicolae, „Pictura este esența sufletului meu”, ziarul „Natura”. Nr. 6. Iunie. Chișinău, Moldova
2002 „A. Mudrea”, revista „Atelier”. Nr. 1-2. Chișinău, Moldova
2002 Brigalda-Barbas Eleonora, „Evoluția picturii de gen din Republica Moldova (1945-2000)”, editura „Știința”. Chișinău, Moldova
2003 Dabija Nicolae, „Cerul pe Pământ”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. 10 Iulie. Chișinău, Moldova
2004 Dabija Nicolae, „Arta de origine divină”, ziarul „Literatura și Arta”. 29 Aprilie. Chișinău, Moldova
2004 Stăvilă Tudor, „Andrei Mudrea a împlinit 50 de primăveri”, ziarul „Flux”. 7 Mai. Chișinău, Moldova
2004 Roibu Nicolae, „A. Mudrea și Universul Luminii”, ziarul „Timpul de dimineață”. 15 Octombrie. Chișinău, Moldova
2004 Nechit Irina, „Andrei Mudrea: Sunt unul dintre cei mai liberi pictori din Moldova”, ziarul „Opinia”. 19 Octombrie. Chișinău, Moldova
2004 Guțu Nicolae, „Dimensiunile Luminii între Frumos și sacru”, ziarul „Literatura și Arta”, Nr. 50. 16 decembrie, Chișinău, Moldova
2005 Rusu-Haraba Anastasia, „Scurgerea timpului, în linii și culori”, revista „Moldova, Nr.9. Chișinău, Moldova
2007 Roibu Nicolae, „A. Mudrea: Numai cultura ne poate scoate în Europa”, ziarul „Timpul”. 30 Noiembrie. Chișinău, Moldova
2008 Sitaru Lidia, „Personalități orheiene în domeniul Culturii, Artei și Literaturii”, dicționar biobibliografic. Editura „Pontos”. Chișinău, Moldova
2009 Braga Tudor, „Andrei Mudrea, aducând Lumină”, ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 98. 27 Mai. Chișinău, Moldova
2009 „Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea”, agenția „Info-Prim Neo”. 27 Mai. Chișinău, Moldova
2009 Ețco Tatiana, „Andrei Mudrea: Clipe de Lumină”, ziarul „Ziarul de Gardă”. Nr. 289. 28 Mai. Chișinău, Moldova
2009 Țurcanu Aurelia, „Ai parte de Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea...”, ziarul „Capitala”. 3 Iunie. Chișinău, Moldova
2009 Codreanca Lidia, „De la înălțimea cizmarului lui Apelles”, ziarul „Literatura și Arta”, Nr.30. 28 Iulie. Chișinău, Moldova
2009 Rusu-Haraba Anastasia, „Andrei Mudrea. Culori și Parabole”, revista „Moldova, Nr.7-8. Chișinău, Moldova
2009 Trofimov Rodica, „Mudrea cel Înțelept”, revista „VIP magazin”. Nr. 66. Octombrie. Chișinău, Moldova

2011 Rîșneac Alexandru , „Expoziție personală de pictură „Enigme”, semnată de Maestrul în Artă, pictorul Andrei Mudrea”, 11 martie, basarabeni.ro

2011 Mudrea Cătălina, „Expoziție personală de pictură «Enigme» de Andrei Mudrea”, revista „15 minute”, pag. 40. Nr. 9. Martie. Chișinău, Moldova
2011 Trofimov Rodica, „Pictură. «Enigme» Andrei Mudrea”, revista „VIP magazin”. Nr. 84. Aprilie. Chișinău, Moldova
2011 Rocaciuc Victoria, „Artele plastice din Republica Moldova în contextul socio-cultural al anilor 1940-2000”. Septembrie. Chișinău, Moldova
2011 Tătaru Nadia, „Andrei Mudrea: Menirea artistului este să surprindă”, ziarul „Timpul”. 16 decembrie. Chișinău, Moldova
2012 Bujor Ala, „Gând și Cuvânt: cugetări ale personalităților din Basarabia (1940 - 2012)”, editura „Epigraf”. Chișinău, Moldova
2013 Ciodaru-Ceaușescu Ioana , „Andrei Mudrea, un rătăcitor prin Împărăția Frumosului”, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe. I. Brătianu”. 21 Mai. România
2014 Borzin Aurelia , „Andrei Mudrea: Să-ți fie cald, chiar dacă în atelier e rece”, ziarul „Național”. 2 februarie. Chișinău, Moldova
2014 Mircea V. Ciobanu, „Ruperea rândurilor // Ritmurile lui Andrei Mudrea”, Jurnal de Chișinău. 7 martie. Chișinău, Moldova

2014 Bulat Olga, „Ai noștri” își bat joc de noi mai tare decât „ciuma roșie”, ziarul „Ziarul de Gardă”. Nr. 462, 13 martie, Chișinău, Moldova;

2014 Cheptene Natalia , Este ca un examen pentru mine. Pictorul Andrei Mudrea și-a expus lucrările la Galeria Brâncuși”, Acasă TV, 28 februarie, Chișinău, Moldova
2014 Ciorănică Rodica , „Metamorfozele Luminii… Sau Ale Lui Andrei Mudrea?”, revista „VIP magazin”. Nr. 118. Martie. Chișinău, Moldova
2015 Popușoi Liliana , „Andrei Mudrea”, rubrica „Pictorul Anului”, catalogul „Omul Anului. Top 100”, februarie, Chișinău, Moldova;

2015 Rocaciuc Victoria , „Andrei Mudrea și ideile noastre despre Țară”, revista „Moldova, 30 decembrie, Chișinău, Moldova;

[[Categorie:Români în viață]]

[[Categorie:Moldoveni în viață]]

[[Categorie:Români basarabeni]]

[[Categorie:Pictori români]]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Liliana Popușoi. „Andrei Mudrea”. Accesat în 12.01.2016.  Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  2. ^ Victoria ROCACIUC, doctor în studiul artelor. „Andrei Mudrea și ideile noastre despre Țară”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  3. ^ Agenția Informațională de Stat „Moldpres”. „Un număr-record de plasticieni s-au înscris la Expoziția-concurs "Noi: Tineretul creator". Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  4. ^ Agenția Informațională de Stat „Moldpres”. „Peste 100 de artiști plastici l-au omagiat pe Mihai Eminescu”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  5. ^ KSA:K. „Artiștii din Republica Moldova: Mudrea Andrei”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  6. ^ NoteworthyNews's channel:. „TODAY IN HISTORY - Moldova's Independence Day - 27 Aug 2010 (a se vedea sec. 0:18)”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  7. ^ ArtInfinit.md. „Expoziția "Metamorfozele luminii". Invită Andrei Mudrea”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  8. ^ a b STĂVILĂ, TUDOR (Doctor în studiul artelor) (). Catalog „Andrei Mudrea. Painting”.  Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor)
  9. ^ Timpul.md. „Omul săptămânii: Andrei Mudrea”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  10. ^ Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova. „Membrii titulari ai UAP”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  11. ^ a b Irina Ursu, Info-Prim Neo. „Dragonii Dacici au pretins la un loc central pe stema Republicii Moldova”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  12. ^ Uniunea Artiștilor Plastici din R. Moldova. „Andrei Mudrea. Maestru Emerit în Arte”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  13. ^ Liliana Popușoi. „Andrei Mudrea”. Accesat în 10.01.2016.  Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  14. ^ Alexandru Rîșneac. „Expoziție personală de pictură „ENIGME", semnată de Maestrul în Artă, pictorul Andrei Mudrea”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  15. ^ a b Eugenia Tataru. „Bienala Internațională de Arte Decorative Aplicate a prezentat peste 100 de lucrări”. Accesat în 10.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  16. ^ Moldpres. „La Chișinău a fost inaugurată expoziția „Eminesciana 2014", ediția a X-a”. Accesat în 12.01.2016.  Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  17. ^ „Premiul I”. Accesat în 14.08.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  18. ^ IMDb:. „Andrei Mudrea (actor)”. Accesat în 12.01.2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  19. ^ Info-Prim Neo:. „Filmul moldovenesc Arrivederci a fost aplaudat de parlamentarii europeni”. Accesat în 12.01.2016.  Parametru necunoscut |citat= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  20. ^ Catalog „Andrei Mudrea. Pictură”. . p. 4. 
  21. ^ Catalog „Andrei Mudrea. Painting”. 1998 (revăzut 2013). p. 3.  Parametru necunoscut |Text revăzut/reeditat= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)