Andrés Manuel López Obrador
Andrés Manuel López Obrador n. , Tepetitán(d), Tabasco, Mexic), cunoscut și sub inițialele AMLO, este un fost politician, politolog, administrator public și scriitor mexican, care a fost al 65-lea președinte al Mexicului între 2018 și 2024. Anterior, a fost șef al guvernului orașului Ciudad de México între 2000 și 2005.
Născut în Tepetitán, în municipalitatea Macuspana, în statul sud-estic Tabasco[16], López Obrador a obținut o diplomă în științe politice la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului, după o întrerupere a studiilor pentru a participa la activitatea politică. Și-a început cariera politică în 1976 ca membru al Partidului Revoluționar Instituțional (PRI). Prima sa funcție publică a fost aceea de director al Institutului Indigen din Tabasco, unde a promovat introducerea de manuale în limbile indigene. În 1989, s-a alăturat Partidului Revoluției Democratice (PRD), devenind candidatul partidului la guvernarea statului Tabasco în 1994 și lider național al acestuia între 1996 și 1999. În anul 2000, a fost ales șef al guvernului din Ciudad de México. În timpul mandatului său, politicile sale în materie de criminalitate, infrastructură și cheltuieli sociale l-au transformat într-o figură populară a stângii mexicane[17]. În 2004, imunitatea sa juridică a fost ridicată după ce a refuzat să oprească lucrările de construcție pe un teren presupus expropriat de predecesoarea sa, Rosario Robles. Procesul juridic a durat un an și s-a încheiat cu menținerea dreptului lui López Obrador de a candida la alegeri[18].
López Obrador a fost desemnat candidat prezidențial al Coaliției pentru Binele Tuturor la alegerile din 2006, unde a fost învins la limită de candidatul Partidului Acțiunii Naționale (PAN), Felipe Calderón. Deși Tribunalul Electoral Federal a constatat anumite nereguli[19], acesta i-a respins cererea de renumărare generală a voturilor, fapt ce a declanșat proteste la nivel național[20][21]. În 2011, a fondat Morena, mai întâi ca asociație civilă și ulterior ca partid politic. A fost candidat al coaliției Mișcarea Progresistă la alegerile din 2012, câștigate de candidatul coaliției Angajament pentru Mexic, Enrique Peña Nieto(d). În același an, a părăsit PRD în semn de protest față de semnarea de către partid a Pactului pentru Mexic și s-a alăturat partidului Morena. Ca parte a coaliției Juntos Haremos Historia, López Obrador a fost ales președinte după o victorie zdrobitoare la alegerile generale din 2018.
Descris drept un politician de centru-stânga, progresist, populist de stânga, social-democrat și naționalist economic[22], López Obrador a avut o carieră politică națională de peste trei decenii[23]. În timpul președinției sale, a promovat investițiile publice în sectoare liberalizate de administrațiile anterioare și a implementat mai multe reforme sociale progresiste. Susținătorii l-au elogiat pentru promovarea reînnoirii instituționale după decenii de inegalitate și corupție ridicate și pentru reorientarea consensului neoliberal al țării spre îmbunătățirea condiției clasei muncitoare[24]. Criticii au susținut însă că el și administrația sa au eșuat în gestionarea pandemiei de COVID-19 și în încercările de combatere a cartelurilor de droguri[25]. A părăsit funcția în septembrie 2024, fiind succedat de succesoarea sa desemnată, Claudia Sheinbaum, și s-a retras atât din politica electorală, cât și din viața publică[26].
Biografie
[modificare | modificare sursă]Andrés Manuel López Obrador s-a născut la 13 noiembrie 1953 în Tepetitán, un mic sat din municipalitatea Macuspana, în statul sudic Tabasco[27][28]. El este primul fiu al lui Andrés López Ramón (fiul lui Lorenzo López și Beatriz Ramón) și al Manuelei Obrador González, comercianți din Tabasco și Veracruz[29]. Frații săi mai mici sunt José Ramón, José Ramiro, Pedro Arturo, Pío Lorenzo și gemenii Candelaria Beatriz și Martín Jesús[30]. Bunicul său matern, José Obrador Revuelta, a fost un locuitor al Cantabriei care a ajuns în Mexic ca exilat din Ampuero, Spania, iar bunica maternă, Úrsula González, era fiica unor asturieni[31][32][33]. Prin bunicii paterni, López Obrador are de asemenea ascendență indigenă și africană[28].
López Obrador a urmat singura școală primară din sat, Școala Marcos E. Becerra, administrată de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea și numită după poetul mexican cu același nume. După-amiezile își ajuta părinții la magazinul de familie La Posadita. A început gimnaziul la Macuspana, dar l-a terminat în capitala statului, Villahermosa(d), unde familia sa s-a mutat la mijlocul anilor 1960 și a deschis un magazin de haine și încălțăminte numit Novedades Andrés.
La 8 iunie 1969, când avea 15 ani, fratele său José Ramón López Obrador a murit după ce a fost împușcat în cap. Conform relatării lui Jorge Zepeda Patterson în volumul Los Suspirantes 2018, José Ramón a găsit un pistol, s-a jucat cu el, arma i-a scăpat din mâini și s-a descărcat accidental, provocându-i moartea[34]. Ziarele din Tabasco Rumbo Nuevo, Diario de Tabasco și Diario Presente au publicat însă o versiune conform căreia cei doi frați se jucau cu arma, iar Andrés Manuel ar fi apăsat accidental pe trăgaci[35]. Potrivit lui Zepeda Patterson, după incident Andrés Manuel a devenit „tăcut, mult mai reflexiv”[34]. A terminat liceul și, la vârsta de 19 ani, s-a mutat la Ciudad de México pentru a studia la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului (UNAM)[36].
Între 1973 și 1976 a urmat cursuri de științe politice și administrație publică la UNAM. După ce a deținut mai multe funcții în cadrul guvernului statului Tabasco și în Partidul Revoluționar Instituțional (PRI), și-a reluat studiile, iar în 1987 și-a obținut diploma de licență în științe politice și administrație publică prin prezentarea tezei Proceso de formación del Estado Nacional en México 1821–1867 (în română Procesul de formare a statului național în Mexic 1821–1867)[37][38][39][36].
În timpul anilor de facultate a locuit la Casa del Estudiante Tabasco de pe strada Violeta, în cartierul Guerrero din Ciudad de México. Instituția era finanțată de administrația guvernatorului din Tabasco, Mario Trujillo García, prin eforturile poetului Carlos Pellicer, cu care López Obrador a început să discute. Cei doi au manifestat o empatie reciprocă, tânărul exprimându-și preocuparea pentru mayașii chontali. În urma acestei întâlniri, poetul l-a invitat să participe la campania sa pentru Senat la alegerile din 1976. Un alt personaj care i-a influențat traiectoria politică a fost profesorul său universitar Enrique González Pedrero(d)[36].
După perioada de studii din 1973–1976, s-a întors în statul natal Tabasco, unde a ocupat diverse funcții guvernamentale și a predat la Universitatea Autonomă Juárez din Tabasco.
Viața personală
[modificare | modificare sursă]La începutul carierei sale, el a cunoscut-o pe Rocío Beltrán Medina, studentă la sociologie, care i-a sugerat lui López Obrador să adere la aripa progresistă a PRI[40]. Cei doi s-au căsătorit la 8 aprilie 1978[41]. Au avut trei fii: José Ramón López Beltrán (născut în 1981), Andrés Manuel López Beltrán (născut în 1986) și Gonzalo Alfonso López Beltrán (născut în 1991)[42]. Beltrán Medina a murit la 12 ianuarie 2003 din cauza unui stop respirator provocat de lupus, de care suferea de mai mulți ani[41][43].
La 16 octombrie 2006, s-a căsătorit cu Beatriz Gutiérrez Müller, care lucrase în administrația orașului Ciudad de México în perioada mandatului său ca Șef al Guvernului capitalei[44]. Împreună au un fiu, Jesús Ernesto López Gutiérrez (născut în 2007)[45].
În timpul primei sale candidaturi prezidențiale, unele relatări din presă l-au identificat pe López Obrador ca fiind protestant; într-un interviu televizat, el s-a autodefinit drept catolic[46][47]. În martie 2018, a declarat: „Când sunt întrebat ce religie practic, spun că sunt creștin, în cel mai larg sens al cuvântului, pentru că Hristos este iubire, iar dreptatea este iubire.”[48]
De-a lungul vieții, López Obrador a purtat diverse porecle, printre care El Molido, El Americano („Americanul”), La Piedra („Piatra”), El Comandante („Comandantul”), iar cea mai răspândită dintre ele este El Peje, nume inspirat de peștele comun din Tabasco, pejelagarto (Atractosteus tropicus(d))[49].
Pasionat de baseball, echipa sa sportivă preferată este St. Louis Cardinals(d)[50].
López Obrador a fost inclus de revista Time pe lista celor 100 de persoane cele mai influente din lume în anul 2019[51].
La 24 ianuarie 2021, el a anunțat că a fost testat pozitiv pentru COVID-19[52].
Cariera politică
[modificare | modificare sursă]Membru al PRI
[modificare | modificare sursă]S-a alăturat PRI în 1976 pentru a sprijini campania lui Carlos Pellicer la Senat pentru Tabasco[53]. Un an mai târziu, a condus Institutul Popoarelor Indigene din Tabasco. În 1984, s-a mutat la Ciudad de México pentru a lucra la Institutul Național al Consumatorilor, o agenție a guvernului federal[54].
Membru al PRD
[modificare | modificare sursă]López Obrador a demisionat din funcția sa în cadrul guvernului statului Tabasco în 1988 pentru a se alătura noii aripi de stânga disidente a PRI, numită la acea vreme Curentul Democratic, condusă de Cuauhtémoc Cárdenas(d). Această mișcare a format Frontul Național Democratic, care ulterior a devenit Partidul Revoluției Democratice (PRD)[55].
În 1994, a candidat la funcția de guvernator al statului Tabasco, dar a pierdut în fața candidatului PRI, Roberto Madrazo. López Obrador a câștigat notorietate la nivel național ca apărător al drepturilor populației indigene atunci când, în 1996, a apărut la televiziunea națională plin de sânge după confruntări cu poliția, în urma blocării unor sonde petroliere PEMEX pentru a apăra drepturile comunităților indigene afectate de poluare[56].
A fost președinte al PRD între 2 august 1996 și 10 aprilie 1999[57].
Șef al Guvernului din Ciudad de México (2000–2005)
[modificare | modificare sursă]Alegeri
[modificare | modificare sursă]La 2 iulie 2000, a fost ales Șef al Guvernului Districtului Federal, funcție echivalentă cu cea de primar al capitalei naționale, obținând 38,3% din voturi[58].
Agenda politică
[modificare | modificare sursă]
În calitate de primar, López Obrador a implementat diverse programe sociale care au inclus acordarea de sprijin financiar pentru grupurile vulnerabile din Ciudad de México[25][59], inclusiv mame singure, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități fizice sau mentale. A investit în locuințe și școli, a creat pensii pentru vârstnici și a extins serviciile sociale[60]. De asemenea, a sprijinit fondarea primei universități noi din Ciudad de México din ultimele trei decenii, Universidad Autónoma de la Ciudad de México[61].
López Obrador l-a angajat pe fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, pentru a elabora o politică de toleranță zero menită să reducă criminalitatea din Ciudad de México[60][17].
El a coordonat restaurarea și modernizarea centrului istoric al capitalei, care include clădiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, precum și numeroase spații turistice. A condus un parteneriat cu miliardarul Carlos Slim, originar din centrul istoric al orașului, pentru a expropria, restaura, reconstrui și revalorifica zone întinse ale centrului, transformându-le în spații comerciale și rezidențiale pentru clasele mijlocii și superioare[62].
López Obrador a utilizat politica fiscală pentru a încuraja investițiile sectorului privat în construcția de locuințe[63]. El a acordat reduceri de taxe companiilor de construcții și a liberalizat reglementările urbanistice, ceea ce a dus la construirea unui număr mai mare de condominii și clădiri de birouri decât în orice altă perioadă din istoria recentă a Ciudad de México. Noi ansambluri rezidențiale cu densitate mare au apărut în cartierele de lux Polanco(d) și Lomas de Chapultepec[64].
Pentru a îmbunătăți traficul pe cele două artere principale ale orașului, Periférico și Viaducto, el a adăugat porțiuni de pasaje suprapuse pe Anillo Periférico(d). A renovat aproximativ 10% din aceste drumuri. De asemenea, a fost creat serviciul expres de autobuze Metrobús, inspirat din modelul Curitiba, construit de-a lungul Avenida Insurgentes, traversând orașul pe o distanță de aproximativ 20 km de la nord la sud[65].
Răspunsul la linșajul din Tláhuac
[modificare | modificare sursă]Popularitatea lui López Obrador a scăzut după linșajul a doi agenți federali de aplicare a legii care efectuau o investigație sub acoperire în Tláhuac, în noiembrie 2004[66]. Poliția orașului Ciudad de México a reușit să salveze un agent[67], însă șeful poliției capitalei, Marcelo Ebrard(d), și secretarul federal pentru Securitate Publică, Ramón Martín Huerta, au fost acuzați că nu au organizat la timp o operațiune de salvare. Secretarul de guvern al lui López Obrador, Alejandro Encinas, a fost criticat pentru declarația sa conform căreia linșajul ar trebui înțeles ca rezultat al dreptului cutumiar indigen (usos y costumbres)[68][69]. După o anchetă amănunțită, López Obrador i-a acordat lui Ebrard un vot de încredere, în ciuda solicitării președintelui Vicente Fox(d) de a-l destitui. Ulterior, folosindu-și prerogativele constituționale, Fox l-a demis pe Ebrard. În același timp, Martín Huerta, membru al cabinetului lui Fox, a primit doar un avertisment și a continuat să ocupe funcția de secretar pentru Securitate Publică până la moartea sa într-un accident de elicopter[70][71]. Mai târziu, López Obrador l-a numit pe Ebrard secretar pentru Dezvoltare Socială și i-a sprijinit candidatura în alegerile primare ale PRD pentru funcția de Șef al Guvernului Districtului Federal în 2006[72].
Ridicarea imunității sale judiciare
[modificare | modificare sursă]
Oficialii guvernamentali aleși din Mexic beneficiază de o imunitate oficială numită Fuero(d), care îi protejează de urmărirea penală, dar care poate fi ridicată prin procedura de desafuero. În 2004, Procuratura Generală a solicitat Congresului ridicarea imunității lui López Obrador, sub acuzația de contravenție (nerespectarea unei hotărâri judecătorești). Contravenția consta în refuzul său de a ordona încetarea construcției unui spital privat pe un teren expropriat de Rosario Robles (predecesoarea lui López Obrador ca Șef al Guvernului Districtului Federal în mandatul lui Ernesto Zedillo)[73]. Conform legislației federale, orice persoană inculpată în timpul procesului electoral nu era eligibilă pentru a candida la alegerile prezidențiale. Un proces juridic început în 2004 ar fi continuat probabil și în timpul campaniei prezidențiale din 2006, ceea ce ar fi pus capăt candidaturii lui López Obrador.
Deși adversarii săi politici au susținut că el ar trebui să fie supus aceluiași proces judiciar ca orice alt cetățean, editoriale din presa internațională au afirmat că desafuero era motivat politic (inclusiv The New York Times[74] și The Washington Post[75]), că submina democrația mexicană și că excluderea lui López Obrador din alegerile următoare ar fi delegitimat câștigătorul.
După ce Congresul a votat ridicarea imunității, López Obrador a cerut câteva zile de concediu din funcție. Președintele Vicente Fox(d), dorind să evite o criză politică și conștient de impopularitatea largă a deciziei Congresului[18], a apărut la televiziunea națională în aprilie 2005, anunțând că subiectul nu va fi urmărit mai departe. Controversa s-a încheiat pe o chestiune de procedură, iar López Obrador, în ciuda ridicării imunității, nu a fost urmărit penal și astfel a rămas eligibil pentru a participa la alegerile prezidențiale din 2006. Câteva săptămâni mai târziu, procurorul general Rafael Macedo de la Concha și-a prezentat demisia[76].
Opinia publică la sfârșitul mandatului
[modificare | modificare sursă]În calitate de Șef al Guvernului Districtului Federal, López Obrador a devenit unul dintre cei mai recunoscuți politicieni ai țării. El a părăsit funcția cu un nivel de aprobare de 84%, conform unui sondaj de opinie realizat de Consulta Mitofsky[77]. Potrivit unui articol publicat de ziarul Reforma, el a respectat 80% dintre promisiunile făcute în calitate de candidat[78][79].
Președinția (2018–2024)
[modificare | modificare sursă]Exercițiul puterii politice
[modificare | modificare sursă]În primul său an de mandat, López Obrador s-a bucurat de cote ridicate de aprobare, aproximativ similare cu cele ale administrațiilor precedente în aceeași etapă a mandatului. Cu toate acestea, criticii au subliniat că s-au înregistrat puține progrese în privința problemelor asupra cărora și-a construit campania electorală[80]. The Economist a criticat primul său an ca fiind lipsit de pricepere politică și caracterizat prin abundența gesturilor teatrale[81]. În august 2019, Bloomberg News a realizat un interviu amplu cu López Obrador[82]. China Global Television Network a realizat o scurtă evaluare specială a primului an al său în funcție[83].
El susține că președinția sa reprezintă „A Patra Transformare” din istoria Mexicului, primele trei fiind Războiul de Independență (1810–1821), Războiul Reformei (1857–1861) și Revoluția Mexicană (1910–1920). López Obrador recurge adesea la imagini care asociază președinția sa cu misiunea lui Iisus Hristos, punând grija față de cei mai puțin norocoși drept prioritate fundamentală[84]. Comunicarea directă cu electoratul a devenit o trăsătură centrală a mandatului său. El susține zilnic conferințe de presă, difuzate pe canalele media de stat[85].
López Obrador a declarat că forumurile cetățenești, consultările și referendumurile vor constitui elemente esențiale ale procesului său decizional. Astfel de consultări au avut loc în legătură cu proiecte majore de infrastructură, precum construirea unui nou aeroport, a unei rafinării, a unei centrale electrice și a Trenului Maya. Alte consultări au vizat teme sociale diverse, iar altele sunt planificate pentru viitor — inclusiv drepturile LGBTQ și amnistia pentru infractorii de nivel redus în domeniul drogurilor[86]. În 2020, un judecător din Campeche a emis o ordonanță de suspendare împotriva Trenului Maya, invocând faptul că aprobarea acestuia s-a bazat pe o „consultare simulată”[87].
În 2022, a organizat un referendum privind mandatul său, pe care l-a câștigat cu peste 90% din voturi, însă cu o prezență scăzută de aproximativ 18%, mult sub pragul de 40% necesar pentru ca votul să fie obligatoriu din punct de vedere legal[88]. Alte consultări organizate în 2018 și 2019 s-au bucurat de sprijin majoritar (70% sau mai mult)[89], dar au fost criticate pentru prezența redusă (2% sau mai puțin) și alte motive[90].
Conform Global Leader Approval Rating Tracker al Morning Consult, care evaluează săptămânal gradul de aprobare al 13 lideri mondiali, la 10 februarie 2022 López Obrador ocupa poziția a doua la nivel global în ceea ce privește rata netă de aprobare[91].
Pe parcursul președinției sale, López Obrador a preferat frecvent blogurile și site-urile de știri independente în cadrul conferințelor sale de presă, răspunzând adesea doar la întrebările acestora. El a criticat în mod repetat ecologiștii, organizațiile neguvernamentale, agențiile de reglementare și companiile de social media, acuzându-le pe acestea din urmă de părtinire politică. În 2024, un videoclip publicat pe canalul său oficial de YouTube, în care dezvăluia numărul de telefon al unei jurnaliste de la The New York Times care investigase legăturile unor apropiați ai săi cu traficanți de droguri, a fost eliminat de pe platformă, determinându-l pe López Obrador să acuze compania de cenzură și de preluare de către conservatori[92].
Lupta împotriva corupției
[modificare | modificare sursă]O prioritate majoră în campania lui López Obrador a fost angajamentul său de a eradica corupția. În 2018, Mexicul se afla la același nivel cu Rusia, pe locul 138 din 180 de țări, conform Indicelui de Percepție a Corupției realizat de Transparency International. López Obrador a realizat gesturi cu vizibilitate publică ridicată împotriva corupției, dar criticii săi consideră că acestea nu ating problema de fond[93]. El a declarat că administrația sa nu va mai folosi agenția creată pentru a descoperi cazurile de corupție în cheltuielile guvernamentale, Institutul Național pentru Acces la Informații și Protecția Datelor (INAI), pe care a acuzat-o de complicitate la mușamalizarea unor scandaluri de anvergură, precum cazul Odebrecht[94]. Enrique Krauze(d) a criticat această decizie, afirmând: „Acum nu mai există absolut nicio transparență în utilizarea banului public și, în același timp, contractele sunt atribuite companiilor deținute de prietenii președintelui.”[25]
Eforturile anticorupție ale lui López Obrador s-au concentrat în cinci domenii: vânzările ilegale de combustibil, metodele contabile și frauda fiscală, externalizarea ilegală, corupția judiciară și spălarea de bani[95]. La 27 decembrie 2019, Unidad de Inteligencia Financiera a anunțat deschiderea unor anchete împotriva a patru foști guvernatori[96]. În august 2019, Rosario Robles a fost trimisă la închisoare pentru implicarea sa în „Megaescrocheria” în valoare de 7.760 milioane MXN (420 milioane USD)[97], iar acuzații au fost formulate împotriva unor foști oficiali PEMEX, precum directorul general Emilio Lozoya Austin[98] și liderul sindical Carlos Romero Deschamps[99]. În octombrie 2019, un judecător al Curții Supreme de Justiție a Națiunii (SCJN) a fost obligat să demisioneze din cauza unor nereguli legate de un depozit bancar în valoare de 80 milioane MXN (4 milioane USD)[100].
Deși inițial a primit aprecieri din partea organizației pentru drepturile omului Washington Office on Latin America (WOLA) în octombrie 2019, pentru planul său ambițios care introducea procurori anticorupție atât la nivel federal, cât și la nivel statal, printr-un Sistem Național Anticorupție independent[101], raportul organizației din 2021 a concluzionat că, deși structura Sistemului ar putea funcționa teoretic, acesta a fost practic compromis de lipsa independenței și a autonomiei reale, printre alți factori[102].
Educație
[modificare | modificare sursă]În 2019, López Obrador a consolidat mai multe proiecte de sprijinire a sistemului educațional din Mexic, printre acestea numărându-se crearea a o sută de universități publice și aprobarea reformelor la articolele 3, 31 și 73 din Constituția mexicană privind educația, în cadrul cărora au participat părinți, profesori și autorități[103]. În același an, a implementat programul de burse Bienestar Benito Juárez pentru toate nivelurile de educație publică, cu scopul de a încuraja menținerea elevilor în sistemul școlar[104], și a abrogat Reforma Educației implementată în timpul administrației Peña Nieto, înlocuind-o cu una care garanta educația gratuită la toate nivelurile[105].
În 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 din Mexic, cursurile față în față au fost suspendate începând cu luna martie, pentru a evita răspândirea bolii[106]. În august, președintele a semnat un acord cu rețelele de televiziune Televisa, TV Azteca, Imagen Televisión și Grupo Multimedios, pentru ca elevii de la grădiniță, școala primară și gimnaziu să poată primi cursuri și conținut educațional la televizor[107][108]. În decembrie, el a anunțat-o pe Delfina Gómez Álvarez ca noul secretar al Educației Publice, înlocuindu-l pe Esteban Moctezuma Barragán, care urma să devină ambasadorul Mexicului în Statele Unite[109][110]. În 2021, a fost anunțat un protocol prin care elevii puteau reveni treptat la cursurile față în față, dar numai în statele aflate pe „verde” pe semaforul epidemiologic în timpul pandemiei[111]. Schimbul oficial între Delfina și Moctezuma a avut loc la 15 februarie[112]. Reluarea cursurilor față în față după începutul pandemiei a avut loc la 7 iunie în Ciudad de México, San Luis Potosí și Aguascalientes[113], iar la 14 iunie în Statul Mexic[114]. Totuși, această revenire a fost anulată discret după apariția unor cazuri de infectare a copiilor în școli[115][116], prezența redusă a elevilor[117], și începutul unui al treilea val de infectări[118]. În ciuda acestora, președintele a anunțat că reluarea cursurilor față în față va avea loc „indiferent dacă plouă, tună sau fulgeră” în luna august[119], una dintre motivațiile sale fiind evitarea presupusei „dependențe de jocurile video” a copiilor din prezent[120].
Economie
[modificare | modificare sursă]
Politica energetică a lui López Obrador a acordat prioritate statului în detrimentul pieței. Petrolul se află în centrul strategiei sale, prin construirea unei rafinării în Tabasco, și practic a interzis investițiile private în acest sector. În primul an de mandat s-a înregistrat o creștere economică scăzută sau stagnantă. El a implementat o creștere a salariului minim cu 16,21% în 2019, majorând ulterior creșterea la 20% în același an[121]. Pandemia de coronavirus este considerată a avea efecte de durată asupra economiei, unii critici argumentând că López Obrador nu a planificat și nu a răspuns eficient incertitudinilor economice, peso-ul mexican depreciindu-se în primele luni ale crizei[122]. López Obrador și-a respectat promisiunea de a anula construcția unui nou aeroport (Aeroportul Texcoco) destinat să deservească Ciudad de México, în care se investiseră deja 13,3 miliarde de dolari. În locul acestuia, a fost reconfigurat Aeroportul Internațional Felipe Ángeles[25].
Acordul comercial cu Statele Unite și Canada a fost ratificat de toate cele trei țări și a intrat în vigoare în iulie 2020[123]. López Obrador a călătorit în Statele Unite pentru a semna acordul, însă Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, al treilea partener, nu a participat, invocând pandemia ca motiv. Trump și López Obrador au semnat acordul la Casa Albă[124]. În contextul pandemiei de COVID-19, remitențele trimise de mexicanii din Statele Unite au scăzut. În plus, odată cu creșterea dificultăților de traversare a frontierei americano-mexicane, mexicanii stabiliți în SUA îmbătrânesc și mor, fiind adesea înmormântați în orașele și satele lor natale[125].
Bugetul federal pentru 2023 a prioritizat finanțarea programelor sociale, inclusiv majorarea pensiilor pentru vârstnici și proiectele de infrastructură concentrate în mare parte în sudul Mexicului. Potrivit lui José Olivares de la The Intercept, documente de informații scurse indică faptul că guvernul Statelor Unite este nemulțumit de faptul că statul mexican prioritizează cheltuielile sociale în detrimentul promovării intereselor americane, precum „investițiile necesare pentru a aborda probleme bilaterale cu SUA, cum ar fi migrația, securitatea și comerțul.”[126]
Răspunsul la pandemia de COVID-19
[modificare | modificare sursă]Potrivit Los Angeles Times, reacția inițială a guvernului lui López Obrador, venită abia în martie 2020, a fost întâmpinată cu critici semnificative. Președintele a continuat să organizeze mitinguri, să aibă contacte directe cu mulțimile și să minimalizeze amenințarea pe care coronavirusul o reprezenta pentru sănătatea mexicanilor și pentru economia națională. Odată cu sosirea COVID-19 în Mexic, guvernul a intensificat măsurile de pregătire. Sistemul de sănătate trece printr-un proces de reformă menit să reducă posibilitatea corupției și să facă tranziția de la un sistem bazat pe asigurări la unul universal[122]. În martie 2020, López Obrador a promis să doneze un sfert din salariul său pentru a ajuta țara să facă față pandemiei[127].
Criminalitatea și războiul împotriva drogurilor
[modificare | modificare sursă]
Evoluția criminalității
[modificare | modificare sursă]Rata criminalității rămâne ridicată în Mexic, iar conflictul și violența generate de cartelurile de droguri nu au fost stopate[128]. Numărul omuciderilor la nivel național în 2019 a depășit 34.000.
López Obrador s-a distanțat inițial de politica de eliminare a liderilor cartelurilor. Strategia sa, rezumată prin sloganul „abrazos, no balazos” („îmbrățișări, nu gloanțe”), nu a reprezentat o represiune dură, fapt ce a provocat confuzie și demoralizare în rândul forțelor de securitate. Ulterior, el a plasat armata sub control național în materie de securitate[25].
Cazul Ovidio Guzmán
[modificare | modificare sursă]În octombrie 2019, la Culiacán(d) (Sinaloa), un mic detașament guvernamental l-a capturat pe Ovidio Guzmán López(d) („El Ratón”), fiul lui Joaquín „El Chapo” Guzmán. Cartelul a răspuns printr-un schimb de focuri pe străzile orașului, ceea ce a determinat guvernul să îl elibereze pe Guzmán[129].
La 5 ianuarie 2023, după șase luni de pregătiri, o altă operațiune militară a dus la recapturarea acestuia. Confruntările cu Cartelul Sinaloa au provocat moartea a 10 soldați și 19 membri ai cartelului, precum și arestarea a 21 de presupuși membri, fără victime civile, potrivit raportului oficial[130]. Obrador a afirmat că autoritățile au acționat „cu responsabilitate” pentru a proteja populația și că operațiunea s-a desfășurat fără implicarea guvernului SUA[131].
Ovidio Guzmán a fost transferat la penitenciarul de maximă securitate „Altiplano”, în Statul Mexic, unde urmează procedurile legale înaintea extrădării sale în SUA, solicitate încă din 2019[132]. În aceeași zi, Ernesto Alfredo Piñón de la Cruz („El Neto”), lider al grupării „Los Mexicles”, afiliată cartelului din Sinaloa, a fost ucis de poliție în Ciudad Juárez, la patru zile după evadarea sa violentă din închisoare[133][134]. López Obrador a dat curs solicitărilor SUA de extrădare a infractorilor[135].
Alte probleme legate de carteluri
[modificare | modificare sursă]În Michoacán, cartelurile au extorcat producătorii de avocado, fenomen accentuat de cererea crescută din SUA[136].
În aprilie 2020, la începutul pandemiei de coronavirus, cartelurile au distribuit ajutoare alimentare în regiunile lor de influență. Obrador le-a cerut în schimb să pună capăt violenței[137]. Cartelul Jalisco Noua Generație a continuat să acționeze cu impunitate, încercând asasinarea șefului poliției din Ciudad de México, Omar García Harfuch. Acesta a fost rănit, dar doi gărzi de corp și un civil au fost uciși[138]. Politica lui López Obrador față de carteluri a fost criticată constant de presa americană[139].
Evoluția omuciderilor
[modificare | modificare sursă]Din 2020 s-a înregistrat o scădere graduală a omuciderilor intenționate la nivel național: cu 0,4% în 2020 față de 2019, cu 4,6% în 2021 și cu 7,1% în 2022. Obrador a afirmat la 6 ianuarie 2022 că intenționează să continue această tendință[140]. Totuși, 2019 a rămas unul dintre cei mai violenți ani din istoria Mexicului, cu 34.690 omucideri raportate. Aproape jumătate dintre crimele intenționate din 2022 s-au concentrat în 6 dintre cele 32 de state, în timp ce 23 de state au raportat scăderi semnificative[141].
În Zacatecas, unde în 2021 rata crimelor crescuse cu 41%, în 2022 omuciderile intenționate au scăzut cu 13,76%, iar totalul crimelor cu 7,57%[142]. Totuși, în 17 dintre cele 50 de „municipalități prioritare” s-a înregistrat o creștere medie de 8,5%, în timp ce în celelalte 32 scăderea a fost în medie de 24,3%[143].
Cannabis și droguri sintetice
[modificare | modificare sursă]Planurile de legalizare a consumului personal de marijuana au ratat termenul Curții Supreme din 24 octombrie 2019, prelungit ulterior până la 30 aprilie 2020[144]. În iunie 2021, Curtea Supremă a legalizat în fapt consumul recreativ de cannabis[145].
Pandemia de COVID-19 a perturbat lanțurile de aprovizionare din China, care furnizau precursorii chimici pentru producerea de fentanil și metamfetamină, droguri exportate apoi în SUA[146].
Arme și relațiile cu SUA
[modificare | modificare sursă]La 22 ianuarie 2024, Curtea de Apel a Primului Circuit din SUA a dat câștig de cauză guvernului mexican într-un proces intentat împotriva unor producători americani de arme, anulând decizia unei instanțe din Massachusetts din 2022. Mexicul acuză companiile (inclusiv Smith & Wesson(d) și Barrett Firearms) de „practici comerciale neglijente” care ar facilita accesul cartelurilor la arme[147]. Hotărârea a fost celebrată de Marcelo Ebrard și de actuala șefă a diplomației, Alicia Bárcena[148]. Aceasta a anunțat și că arme exclusiv militare americane au pătruns ilegal în Mexic, problemă ce va fi discutată la o reuniune bilaterală în februarie[149]. Ambasadorul SUA, Ken Salazar(d), a recunoscut anterior că 70% din armele traficate în Mexic provin din SUA[150].
În martie 2023, López Obrador a afirmat că 70% din omuciderile din Mexic sunt comise cu arme de proveniență americană, criticând guvernul SUA[151]. La 11 ianuarie 2024, un cetățean american a fost arestat la Agua Prieta (Sonora) încercând să introducă ilegal în Mexic peste 1300 de cartușe de calibrul .50[152].
Răspuns la feminicid și activismul femeilor
[modificare | modificare sursă]Guvernul lui López Obrador a fost criticat pentru eșecul în combaterea violenței împotriva femeilor în Mexic și pentru rata ridicată a feminicidului, care a crescut începând cu anul 2018[153][154]. López Obrador a fost acuzat că a reacționat cu întârziere la cererile femeilor de a acționa în privința feminicidului[155]. După un caz de feminicid extrem de mediatizat, având ca victimă o fată răpită, marșurile femeilor s-au intensificat la nivel național; în consecință, șefa guvernului orașului Ciudad de México, Claudia Sheinbaum (care este, de asemenea, membră a partidului Morena), a anunțat noi măsuri pentru prevenirea altor feminicide în oraș[156][157], iar López Obrador a anunțat, la rândul său, un pachet de noi măsuri pentru abordarea problemei[158]. La scurt timp după aceea, grupurile feministe au convocat două zile de acțiune: o demonstrație de amploare la Ciudad de México cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii (8 martie), urmată de o grevă pe 9 martie 2020. La demonstrația din Ciudad de México au participat aproximativ 80.000 de persoane. Luni, 9 martie 2020, a doua zi de acțiune a fost marcată de absența femeilor de la locul de muncă, de la cursuri, din spațiile comerciale și din alte activități publice. „Ziua fără noi” (în spaniolă Día Sin Nosotras) a fost consemnată în presa internațională împreună cu manifestațiile din ziua precedentă[159][160].
Politică externă
[modificare | modificare sursă]La 7 noiembrie 2023, López Obrador a cerut instituirea unei încetări a focului în războiul din Gaza[161].
Imigrație și presiunea Statelor Unite
[modificare | modificare sursă]Administrația Trump din Statele Unite a insistat asupra construirii unui zid la frontiera de nord a Mexicului și a implementat, de asemenea, măsuri pentru a limita fluxul de migranți proveniți din America Centrală și din alte regiuni ale lumii. Deși López Obrador și-a exprimat simpatia față de migranți în timpul campaniei sale, atunci când numărul acestora a crescut semnificativ, Statele Unite și-au amenințat vecinul cu sancțiuni comerciale, ceea ce l-a determinat să consolideze frontiera sudică. Forțele guvernamentale au dispersat caravanele de migranți care se îndreptau prin Mexic către SUA[162]. La frontiera de nord, Mexicul a devenit punctul de așteptare pentru migranții returnați de autoritățile americane de imigrație, până la soluționarea cererilor lor de azil[163]. Invocând corupția generalizată, López Obrador a desființat Poliția Federală și a integrat o parte dintre structurile acesteia în nou-creata Gardă Națională, care a fost utilizată pentru a opri migranții din America Centrală la frontiera sudică[25].
În martie 2023, López Obrador a criticat dur unii parlamentari republicani „ipocriți”, în special pe Dan Crenshaw și Marjorie Taylor Greene, pentru introducerea unor proiecte de lege care ar fi autorizat armata Statelor Unite să invadeze Mexicul și să atace cartelurile de droguri, declarând că „le reamintim acelor politicieni ipocriți și iresponsabili că Mexicul este o țară independentă și liberă, nu o colonie și nici un protectorat al Statelor Unite”[164].
Azilul politic al lui Evo Morales
[modificare | modificare sursă]Fostul președinte bolivian Evo Morales, care a fost forțat să demisioneze pe fondul acuzațiilor de fraudă la alegerile prezidențiale din octombrie, a fugit din Bolivia în noaptea de 11 noiembrie 2019, îmbarcându-se într-un avion cu destinația Mexic, țară care i-a oferit azil. Ministrul mexican de externe, Marcelo Ebrard(d), a declarat că Mexicul a decis să acorde azil „din motive umanitare și având în vedere situația urgentă cu care se confruntă Bolivia”[165]. AMLO a trimis un avion al guvernului mexican pentru a-l aduce pe Morales.
Viziuni asupra lui Donald Trump
[modificare | modificare sursă]López Obrador l-a apărat pe fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, în fața unei posibile inculpări, declarând: „În acest moment, fostul președinte Trump afirmă că urmează să fie arestat. Dacă ar fi așa... ar fi pentru ca numele său să nu apară pe buletinul de vot.”[166] În aceeași lună, el a criticat Statele Unite, afirmând că țara este „antidemocratică” pentru că urmărește arestarea lui Julian Assange și pentru că îi refuză lui Trump oportunitatea de a candida din nou. De asemenea, a făcut referire la acuzațiile potrivit cărora SUA ar fi responsabile de sabotajul gazoductului Nord Stream din 2022, spunând: „Dacă vorbim despre acte de violență, cum se face că un jurnalist premiat din Statele Unite afirmă că guvernul american a sabotat gazoductul din Rusia spre Europa?”, și a criticat epidemia de fentanil din America[167][168].
Mediu
[modificare | modificare sursă]La începutul mandatului său, în februarie 2019, López Obrador a declarat că guvernul său nu va mai finanța ONG-urile de mediu[169]. Au fost tăiate fonduri în valoare de aproximativ 6,2 miliarde de pesos mexicani (echivalentul a circa 321 milioane USD la acea vreme).
În 2020, el a redus cu 75% finanțarea serviciului național al parcurilor din Mexic, Comisia Națională a Ariilor Naturale Protejate (CONANP)[170], și tot cu 75% bugetul Institutului Național de Antropologie și Istorie (INAH), care administrează peste 100.000 de situri de patrimoniu și arheologice, muzee și monumente[171].
Pe parcursul celor șase ani de președinție, guvernul lui López Obrador a continuat să reducă finanțarea pentru protecția mediului. Între 2018 și 2023, ministerul mediului din Mexic a primit cu 35% mai puțini bani decât în timpul guvernului precedent, conform unei analize a bugetului Mexicului pe 2024, incluzând reduceri de 510 milioane USD (9 miliarde de pesos), adică 11% în 2024[172].
Planuri pentru comemorări istorice
[modificare | modificare sursă]În 2021 au avut loc importante comemorări istorice. Evenimentele au vizat fondarea Tenochtitlánului (deși data fondării este adesea fixată la 1325); cucerirea Tenochtitlánului în 1521; și desăvârșirea independenței Mexicului în 1821[173][174]. Catedrala Metropolitană din Ciudad de México, împreună cu alte clădiri din epoca colonială, a fost restaurată în vederea acestor comemorări[175]. Cu această ocazie, López Obrador și-a cerut scuze, în numele Mexicului, față de popoarele indigene și față de mexicanii de origine chineză pentru abuzurile istorice[176]. El l-a invitat pe regele Felipe al VI-lea al Spaniei și pe Papa Francisc în Mexic pentru comemorări și le-a solicitat să își ceară scuze pentru cucerirea Americii[177]. Papa a refuzat invitația, afirmând că și-a cerut deja scuze în 2015[178].
Alegerile legislative intermediare din 2021
[modificare | modificare sursă]La alegerile legislative intermediare din iunie 2021, coaliția lui López Obrador, Juntos Hacemos Historia, a pierdut mandate în camera inferioară a Congresului. Totuși, coaliția sa guvernamentală a reușit să mențină o majoritate simplă, dar López Obrador nu a obținut majoritatea calificată de două treimi. Principala opoziție a fost reprezentată de o coaliție a celor trei partide tradiționale din Mexic: PRI, PAN și PRD[179].
Distincții și onoruri
[modificare | modificare sursă]- Mexic: Mare Maestru și Colan al Ordinului Vulturului Aztec (1 decembrie 2018).
- Guatemala: Mare Colan al Ordinului Quetzalului (5 mai 2022)[180].
- Honduras: Mare Cruce a Ordinului José Cecilio del Valle (6 mai 2022)[181].
- Cuba: Medalia Ordinului José Martí (8 mai 2022)[182].
Premii
[modificare | modificare sursă]- Premiul „Ziua mondială fără tutun” acordat de Organizația Mondială a Sănătății, în 2022[183].
- Premiul Ig Nobel pentru informare medicală (premiu satiric), împărțit cu Jair Bolsonaro, Boris Johnson, Narendra Modi, Aleksandr Lukașenko, Recep Tayyip Erdoğan, Vladimir Putin și Gurbangulî Berdîmuhamedov (2020)[184].
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Andrew Bell. „Andres Manuel Lopez Obrador” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ↑ „Andrés Manuel López Obrador” (în poloneză). Biblioteka Narodowa[*]. Wikidata Q105192847.
- ↑ „Andres Manuel Lopez Obrador” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
- ↑ „Andrés Manuel López Obrador” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
- ↑ „Andrés Manuel López Obrador”. Wikidata Q4892360.
- ↑ „LIC. ANDRÉS MANUEL LÓPEZ OBRADOR”. Wikidata Q5782843.
- ↑ https://www.eluniversal.com.mx/nacion/politica/ella-fue-rocio-beltran-la-primera-esposa-de-amlo. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.animalpolitico.com/2011/11/todo-lo-que-hay-que-saber-de-la-esposa-de-amlo/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „¿Quiénes son los hijos de Andrés Manuel López Obrador?” (în spaniolă). ISSN 1563-7549. Wikidata Q2273191.
- ↑ „Como "cristiano en sentido amplio", se define AMLO” (în spaniolă). Arhivat din original la .
- ↑ Biblioteca Națională a Franței. „Andrés Manuel López Obrador” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ (în spaniolă) https://www.nytimes.com/es/2018/12/01/espanol/america-latina/amlo-toma-posesion.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ (în spaniolă) https://www.bbc.com/mundo/noticias-america-latina-46414847. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.gob.mx/presidencia/estructuras/andres-manuel-lopez-obrador
- ↑ (în spaniolă) https://www.tvazteca.com/aztecanoticias/amlo-que-estudio-lopez-obrador-y-donde-acabo-la-carrera. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Andrés Manuel López Obrador (Andrés Manuel López Obrador)” (în spaniolă). Gobierno de México. . Arhivat din original în . Accesat în .
- 1 2 Campbell, Monica (). „Clean and austere: Mexico's next president? (Curat și auster: următorul președinte al Mexicului?)”. The Christian Science Monitor (în engleză). Accesat în .
- 1 2 „Más de un millón repudiaron el abuso del poder (Peste un milion au respins abuzul de putere)”. La Jornada (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Ilegal la campaña empresarial del 2006 contra AMLO: TEPJF (Ilegală campania de afaceri din 2006 împotriva lui AMLO: TEPJF)”. Proceso (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Campaign row heats up in Mexico (Disputa campaniei se încinge în Mexic)”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „En breve acto, Calderón recibe constancia de presidente electo (Într-un scurt act, Calderón primește certificatul de președinte ales)”. La Jornada (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Lopez Obrador Progressive (Lopez Obrador progresist)” (în engleză). Alborada. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Mexico's populist would-be president (Viitorul președinte populist al Mexicului)”. The Economist (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Romero, Luis Gómez (). „López Obrador Takes on Corruption and Poverty in Mexico Through Austerity (López Obrador abordează corupția și sărăcia din Mexic prin austeritate)”. Pacific Standard (în engleză). Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 Krauze, Enrique (). „Mexico's Ruinous Messiah (Mesia ruinător al Mexicului)”. The New York Review of Books (în engleză). Accesat în .
- ↑ López, Rafael (). „AMLO renuncia a la militancia de Morena: "me voy contento" (AMLO renunță la calitatea de membru al Morena: "plec mulțumit")”. Milenio (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ Arredondo, Alejandra (). „La vida de López Obrador: de activista a presidente (Viața lui López Obrador: de la activist la președinte)”. La Voz de América (în spaniolă). Accesat în .
- 1 2 „El origen de López Obrador en sus propias palabras (Originea lui López Obrador cu propriile cuvinte)” (în spaniolă). Morena. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Krauze, Enrique (). „El mesías tropical (Mesia tropical)” (în spaniolă). Letras Libres. Accesat în .
- ↑ Alcauter, Brando (). „Quiénes son los hermanos de Andrés Manuel López Obrador (Cine sunt frații lui Andrés Manuel López Obrador)” (în spaniolă). Cuna de Grillos. Accesat în .
- ↑ „José Obrador, el abuelo de AMLO que cruzó el Atlántico escondido en un barril (José Obrador, bunicul lui AMLO care a traversat Atlanticul ascuns într-un butoi)”. El Debate (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Las raíces cántabras de López Obrador (Rădăcinile cantabriene ale lui López Obrador)”. El Diario Montañés (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „El nacimiento de AMLO relatado por él mismo (Nașterea lui AMLO povestită de el însuși)” (în spaniolă). Polemon. . Accesat în .
- 1 2 Nacion 321 (). „El día que Andrés Manuel López Obrador vio la muerte de su hermano (Ziua în care Andrés Manuel López Obrador a văzut moartea fratelui său)”. Nacion321 (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ García Ramírez, Fernando (). „8 de junio de 1969 (8 iunie 1969)”. El Financiero (în spaniolă). Arhivat din original în . Accesat în .
- 1 2 3 Guzmán, Armando; Vergara, Rosalía (). „Vocación de resistencia (Vocație de rezistență)”. la Resistencia (în spaniolă) (9): 7–9.
- ↑ „López Obrador: el fósil de la UNAM (López Obrador: fosila de la UNAM)” (în spaniolă). Vivir Mexico. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ López Obrador, Andrés Manuel (). „Proceso de formación del Estado Nacional en México 1821–1867 (Procesul de formare a statului național în Mexic 1821–1867)” (în spaniolă). UNAM. Accesat în .
- ↑ Vargas V., Miguel Ángel (). „Las tesis universitarias de los candidatos presidenciales (Tezele universitare ale candidaților prezidențiali)”. ADN Político (în spaniolă). Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Sánchez Olmos, Pablo (). „La suerte e infortunios de López Obrador, el presidente de México que no quiere guardaespaldas (Norocul și nefericirea lui López Obrador, președintele Mexicului care nu vrea gărzi de corp)”. El Mundo (în spaniolă). Accesat în .
- 1 2 „Fallece a los 46 años Rocío Beltrán Medina, esposa de López Obrador (Moare la vârsta de 46 de ani Rocío Beltrán Medina, soția lui López Obrador.)”. La Jornada (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Andrés Manuel López Obrador (perfil) (Andrés Manuel López Obrador (profil))”. El Universal (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Fallece la esposa de López Obrador (Moare soția lui López Obrador)”. El Universal (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Beatriz Gutiérrez Müller, la esposa (y defensora) de AMLO (Beatriz Gutiérrez Müller, soția (și apărătoarea) lui AMLO)” (în spaniolă). ADNPolítico.com. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „¿Quiénes son los hijos de Andrés Manuel López Obrhador? (Cine sunt copiii lui Andrés Manuel López Obrador?)”. Milenio (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „AMLO ¿protestante? (AMLO protestant?)”. La Jornada (în spaniolă). . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „¿Un presidente evangélico en México? (Un președinte evanghelic în Mexic?)”. ALC Noticias (în spaniolă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Román, José Antonio (). „Como "cristiano en sentido amplio", se define AMLO (Cum se definește AMLO ca „creștin în sens larg")”. La Jornada (în spaniolă). Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „Otros apodos de AMLO a lo largo de su vida (además de 'el Peje') (Alte porecle ale lui AMLO de-a lungul vieții sale (pe lângă 'el Peje'))” (în spaniolă). Nacion321. . Accesat în .
- ↑ „Siete datos curiosos de Andrés Manuel López Obrador (Șapte curiozități despre Andrés Manuel López Obrador)”. Milenio (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Andrés Manuel López Obrador: The 100 Most Influential People of 2019 (Andrés Manuel López Obrador: Cele mai influente 100 de persoane din 2019)” (în engleză). Time. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Pitofsky, Marina (). „Mexico's president tests positive for COVID-19 (Președintele Mexicului este testat pozitiv cu COVID-19)”. The Hill (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Quién es Carlos Pellicer, el padre político de López Obrador y una de sus máximas influencias intelectuales (Cine este Carlos Pellicer, tatăl politic al lui López Obrador și una dintre cele mai mari influențe intelectuale ale sale)”. BBC News Mundo (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Guzmán, Armando; Vergara, Rosalía (). „AMLO: vocación de resistencia (Vocație de rezistență)”. Proceso (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ Bizberg, Ilán; Meyer, Lorenzo; Alba, Francisco (). Una historia contemporánea de México (O istorie contemporană a Mexicului) (în spaniolă). México, D.F.: Oceano. p. 26. ISBN 978-970-651-845-3.
- ↑ „Levantan bloqueos; no aceptaremos simulaciones: López Obrador (Se ridică blocajele; nu vom accepta simulări: López Obrador)”. La Jornada (în spaniolă). . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Patterson, Jorge Zepeda (). „Luces y sombras de la "república amorosa" de Andrés Manuel López Obrador (Lumini și umbre ale "republicii amoroase" a lui Andrés Manuel López Obrador)” (în spaniolă). Nueva Sociedad. Accesat în .
- ↑ „Estadística Electoral 2000 (Statistica electorală 2000)” (în spaniolă). INSTITUTO ELECTORAL DE LA CIUDAD DE MÉXICO. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „In support of Andres Manuel Lopez Obrador – Mayor of Mexico City (În sprijinul lui Andres Manuel Lopez Obrador – primarul orașului Ciudad de México)” (în engleză). World Mayor. . Accesat în .
- 1 2 Hamm, Theodore (). „Viva Rudy? (Trăiască Rudy?)” (în engleză). The Brooklyn Rail. Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „UACM: ¿Qué fue de la universidad de AMLO y qué carreras ofrece? (UACM: Ce s-a întâmplat cu universitatea lui AMLO și ce cariere oferă?)” (în spaniolă). Radio Fórmula. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „En mayo arranca el proyecto de remodelación del Centro Histórico (În mai începe proiectul de remodelare a Centrului Istoric)”. Proceso (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Ortega Moncada, María José (). „El Gobierno del Distrito Federal ante el reto de la modernización inmobiliaria (Guvernul Districtului Federal în fața provocării modernizării imobiliare)” (în spaniolă). Inmobiliare Magazine. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Cerda, Arturo (). „No hay que pensar en proyectos muy sofisticados para cambiar las cosas en el país; sólo hace falta cumplir la Constitución, dice López Obrador (Nu trebuie să ne gândim la proiecte foarte sofisticate pentru a schimba lucrurile în țară; este nevoie doar să respectăm Constituția, spune López Obrador)” (în spaniolă). Televisa. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Dickerson, Marla (). „Mayor seeks a way to ease traffic (Primarul caută o cale pentru a reduce traficul)”. The Seattle Times (în engleză). Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „Linchan a agentes de la PFP en Tláhuac (Agenți ai PFP sunt linșați în Tláhuac)”. EsMas (în spaniolă). .
- ↑ „La PJDF rescata a agente de la PFP (PJDF salvează un agent al PFP)”. EsMas (în spaniolă). .
- ↑ „"No estoy justificando lo injustificable": Encinas ("Nu justific ceea ce este de nejustificat": Encinas)”. EsMas (în spaniolă). .
- ↑ Barradas, Francisco (). „Explota "Jefe Diego" Vs. usos y costumbres (Explodează "Șeful Diego" vs. uzanțe și obiceiuri)”. EsMas (în spaniolă).
- ↑ „In the pre-electoral atmosphere, human rights issues are in the last place (În atmosfera pre-electorală, problemele legate de drepturile omului sunt pe ultimul loc)” (PDF) (în engleză). Centro de Derechos Humanos Miguel Agustín Pro Juárez. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Mexico: Federal Cops Lynched (Mexic: Polițiști federali linșați) (în engleză). Tulane University. . p. 8. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Bolaños, Ángel (). „El nombramiento de Ebrard, ni desafío ni para apuntalarlo hacia 2006: el GDF (Numirea lui Ebrard, nici o provocare, nici o susținere pentru el în 2006: GDF)”. La Jornada (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ „El ABC del desafuero (ABC-ul destituirii)”. El Universal (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Let Mexico's Voters Decide (Lăsați alegătorii mexicani să decidă)”. The New York Times (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Decision on Democracy (Decizie privind democrația)”. The Washington Post (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Castillo García, Gustavo (). „Renuncio en aras de la gobernabilidad democrática, dijo Macedo de la Concha (Demisionez de dragul guvernării democratice, a spus Macedo de la Concha)”. La Jornada (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ „López Obrador: El nuevo desafío (López Obrador: Noua provocare)”. Proceso (în spaniolă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Quedan compromisos pendientes de cumplir (Rămân angajamente de îndeplinit)”. Reforma (în spaniolă): 4B. .
- ↑ „Andrés Manuel López Obrador and Mexico's presidential election (Andrés Manuel López Obrador și alegerile prezidențiale din Mexic)”. The Economist (în engleză). . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Castañeda, Carlos G. (). „López Obrador Is Cruising, Mexico Is Not (López Obrador avansează, Mexicul nu)”. New York Times (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Mexico Needs Statecraft, yet its president offers theater. (Mexicul are nevoie de abilitate politică, dar președintele său oferă teatru)”. The Economist (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „A Conversation With Mexico's Andres Manuel Lopez Obrador (O conversație cu Andrés Manuel López Obrador din Mexic)” (în engleză). Bloomberg Television. . Accesat în .
- ↑ „Andres Manuel Lopez Obrador marks one year in power in Mexico (Andres Manuel Lopez Obrador marchează un an de mandat în Mexic)” (în engleză). CGTN America. . Accesat în .
- ↑ „The Surprising Similarities between AMLO and Jair Bolsonaro (Asemănările surprinzătoare dintre AMLO și Jair Bolsonaro)”. The Economist (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Nájar, Alberto (). „Así son las "mañaneras", la novedosa estrategia para gobernar de AMLO en México (Așa sunt "mañaneras", noua strategie de guvernare a lui AMLO în Mexic)” (în spaniolă). BBC News Mundo. Accesat în .
- ↑ „AMLO recurre a las consultas ciudadanas como una herramienta para su gobierno (AMLO recurge la consultările cetățenești ca instrument pentru guvernarea sa)” (în spaniolă). Expansion Politica. . Accesat în .
- ↑ „Otorgan suspensión provisional contra el Tren Maya por 'consulta simulada' (Se acordă suspendare provizorie împotriva Trenului Maya pentru 'consultare simulată')”. Proceso (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Mexican President Lopez Obrador wins low-turnout recall vote, early count shows (Președintele mexican Lopez Obrador câștigă votul de revocare cu o prezență scăzută, arată numărătoarea preliminară)”. France 24 (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Grimaldo Santana, Ana (). „¿Participación ciudadana? Éstas son todas las consultas populares de AMLO (Participare civică? Acestea sunt toate consultările populare ale lui AMLO)” (în spaniolă). El Heraldo de Mexico. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Ortiz, Alexis (). „Rechaza ONU consulta ciudadana del Tren Maya (ONU respinge consultarea cetățenească a Trenului Maya)”. El Universal (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ „Global Leader Approval Tracker (Monitorul de aprobare al liderilor globali)” (în engleză). Morning Consult. Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „Mexican president slams YouTube for taking down his video that shared a journalist's phone number (Președintele mexican lovește în YouTube pentru că a retras un videoclip al său care a partajat numărul de telefon al unui jurnalist)”. Associated Press (în engleză). .
- ↑ „AMLO uses his anti-corruption drive to gain power and scare critics (AMLO își folosește campania anticorupție pentru a câștiga putere și a speria criticii)”. The Economist (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „AMLO: Inai es "la gran tapadera"; ha reservado información sobre Odebrecht, acusa (AMLO: Inai este "marea mușamalizare"; a ascuns informații despre Odebrecht, acuză)”. El Universal (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „México asciende en el barómetro global contra la corupción (Mexicul urcă în barometrul global împotriva corupției)”. Informador (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Investigan a cuatro exgobernadores ligados con actos de corrupción (Se investighează patru foști guvernatori legați de acte de corupție)”. Forbes Mexico (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Perez, David Marcial (). „La exministra de Peña Nieto encarcelada por corrupción es inhabilitada ahora por mentir sobre su patrimonio (Fosta ministră a lui Peña Nieto, încarcerată pentru corupție, este acum ineligibilă pentru că a mințit cu privire la patrimoniul său)” (în spaniolă). El Pais. Accesat în .
- ↑ „Former Pemex director is accused of money laundering, fraud, and bribery (Fostul director al Pemex este acuzat de spălare de bani, fraudă și luare de mită)”. El Universal (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Gobierno de AMLO presentó 2 denuncias antela FRG contra Romero Deschamps (Guvernul lui AMLO a depus 2 plângeri la FRG împotriva lui Romero Deschamps)”. El Universal (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ FIGUEROA ALCÁNTARA, HÉCTOR (). „Aprueba Senado renuncia de Medina Mora a la Corte (Senatul aprobă demisia lui Medina Mora din Curte)”. Excelsior (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ Hinojosa, Gina (). „What's Happening with Mexico's National Anti-Corruption System? Progress and Continued Challenges at the Federal and State Level (Ce se întâmplă cu sistemul național anticorupție al Mexicului? Progrese și provocări continue la nivel federal și de stat)” (în engleză). WOLA. Accesat în .
- ↑ Ngong, Moses; Brewer, Stephanie (). „Mexico: A Closer Look at State Anti-Corruption Prosecutors (Mexic: O privire mai atentă asupra procurorilor anticorupție de stat)” (PDF) (în engleză). WOLA. Accesat în .
- ↑ „Se consolida el proyecto educativo de López Obrador: SEP (Proiectul educațional al lui López Obrador se consolidează: SEP)”. Excelsior (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Presenta presidente de México logros del Programa Nacional de Becas para el Bienestar Benito Juárez (Președintele Mexicului prezintă realizările Programului Național de Burse pentru Bunăstare Benito Juárez)” (în spaniolă). Gobierno de México. . Accesat în .
- ↑ „Logro, cancelación de la llamada Reforma Educativa: Presidente AMLO (Realizare, anularea așa-numitei Reforme în Educație: Președintele AMLO)” (în spaniolă). Gobierno de México. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „SEP suspende clases en México del 20 de marzo al 20 de abril por coronavirus (SEP suspendă cursurile în Mexic în perioada 20 martie - 20 aprilie din cauza coronavirusului)” (în spaniolă). LatinUs. . Accesat în .
- ↑ „Firma acuerdo inédito López Obrador con 4 televisoras: "no significa concesiones" (López Obrador semnează un acord fără precedent cu 4 posturi de televiziune: „nu înseamnă concesii")” (în spaniolă). Diario de Yucatan. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Ciclo escolar 2020-2021: Lo que debes saber sobre el regreso a clases (Întoarcerea la școală – ciclul școlar 2020-2021: Ce trebuie să știi)”. El Heraldo de México (în spaniolă). .
- ↑ „Delfina Gómez sustituirá a Esteban Moctezuma en la Secretaría de Educación (Delfina Gómez îl va înlocui pe Esteban Moctezuma la Ministerul Educației)”. CNN Expansión (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Delfina Gómez, excandidata al Gobierno del Edomex, es la nueva titular de la SEP (Delfina Gómez, fosta candidată la guvernul Edomex, este noul șef al SEP)”. El Economista (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Regreso a clases presenciales: estos son los requisitos que pide la SEP para la reapertura de escuelas (Revenirea la cursuri cu prezență fizică: acestea sunt cerințele pe care SEP le solicită pentru redeschiderea școlilor)” (în spaniolă). infobae. . Accesat în .
- ↑ „AMLO hizo oficial cambio en la SEP: se va Esteban Moctezuma y llega Delfina Gómez (AMLO a oficializat schimbarea la SEP: pleacă Esteban Moctezuma și vine Delfina Gómez)”. infobae (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „México regresa a clases presenciales este 7 de junio (Mexicul revine la cursurile cu prezență fizică pe 7 iunie)” (în spaniolă). infobae. . Accesat în .
- ↑ „¡Es hoy! Este lunes inició el regreso a clases presenciales en Edomex (E azi! Luni a început revenirea la cursuri cu prezență fizică în Edomex)”. UNOTV (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Bañuelos, Claudio; Juárez, Vicente (). „Cancelan clases mañana en una escuela de Aguascalientes por Covid-19 (Se anulează cursurile mâine într-o școală din Aguascalientes din cauza Covid-19)”. La Jornada (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ Suárez, Karina (). „Ciudad de México registra seis menores contagiados de la covid-19 tras la reapertura de escuelas (Ciudad de México înregistrează șase minori infectați cu Covid-19 după redeschiderea școlilor)” (în spaniolă). El País. Accesat în .
- ↑ „Escuelas del Edomex registran poca presencia estudiantil tras regreso a las aulas (Școlile din Edomex înregistrează o prezență scăzută a elevilor după revenirea în sălile de clasă)” (în spaniolă). El Sol de Toluca. . Accesat în .
- ↑ „La tercera ola de covid en México se extiende entre jóvenes y no vacunados (Al treilea val de covid din Mexic se extinde printre tineri și cei nevaccinați)”. The San Diego Union-Tribune (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Regreso a clases presenciales será en agosto "llueva, truene o relampaguee": AMLO (Revenirea la cursurile cu prezență fizică va fi în august "ploaie, tunet sau fulger": AMLO)”. Aristegui noticias (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „AMLO exige que los niños regresen a las aulas para evitar la "adicción por los vieojuegos" (AMLO cere ca copiii să se întoarcă la școală pentru a evita "dependența de jocuri video")” (în spaniolă). Atomix. . Accesat în .
- ↑ „Mexico to Increase Minimum Wage for 2019 (Mexicul va crește salariul minim pentru 2019)” (în engleză). Holland & Knight. . Accesat în .
- 1 2 „As Mexican peso collapses over coronavirus threat, criticism falls on president Lopez Obrador (Pe măsură ce peso-ul mexican se prăbușește din cauza amenințării coronavirusului, criticile cad asupra președintelui Lopez Obrador)”. Los Angeles Times (în engleză). .
- ↑ „Canadian Parliament rushes through ratification of USMCA trade pact (Parlamentul canadian ratifică rapid pactul comercial USMCA)”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Anderson, John Lee (). „Why López Obrador Went to Dinner With Donald Trump (De ce López Obrador a mers la cină cu Donald Trump)” (în engleză). The New Yorker. Accesat în .
- ↑ „Mexico's emigrants in America are ageing (Emigranții mexicani în America îmbătrânesc)”. The Economist (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Olivares, José (). „The U.S. is Unhappy that Mexico is Spending Money on its Own Citizens (SUA este nemulțumită că Mexicul cheltuiește bani pe proprii cetățeni)” (în engleză). The Intercept. Accesat în .
- ↑ „Mexico's president to donate part of salary to coronavirus effort (Președintele Mexicului donează o parte din salariu pentru eforturile împotriva coronavirusului)”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Villegas, Paulina (). „A New Toll in Mexico's Drug War (Un nou bilanț în războiul drogurilor din Mexic)” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
- ↑ „The AMLO Doctrine: Lessons from a Shootout in Sinaloa (Doctrina AMLO: Lecții dintr-un schimb de focuri în Sinaloa)”. The Economist (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Ferri, Pablo (). „La captura de Ovidio Guzmán: seis meses de espera, una estrategia medida y una batalla entre dos ejércitos (Capturarea lui Ovidio Guzmán: șase luni de așteptare, o strategie măsurată și o bătălie între două armate)” (în spaniolă). El País. Accesat în .
- ↑ „Operativo para detener a Ovidio Guzmán dejó 29 muertos, 35 heridos y 21 detenidos; descartan bajas civiles (Operațiunea de arestare a lui Ovidio Guzmán a lăsat 29 de morți, 35 de răniți și 21 de arestați; se exclud victime civile)”. Animal Político (în spaniolă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Recapturan a Ovidio Guzmán en Sinaloa; fue trasladado al penal del Altiplano, en el Edomex (Este recapturat Ovidio Guzmán în Sinaloa; a fost transferat la închisoarea Altiplano, în Edomex)”. Animal Político (în spaniolă). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Murió "El Neto", líder de Los Mexicles, tras un intenso operativo en Ciudad Juárez (A murit "El Neto", liderul grupării Los Mexicles, după o intensă operațiune în Ciudad Juárez)” (în spaniolă). Infobae. . Accesat în .
- ↑ „Muere "El Neto", líder de "Los Mexicles" en operativo para recapturarlo (Moare "El Neto", liderul "Los Mexicles", în timpul unei operațiuni de recapturare)”. La Jornada (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Semple, Kirk (). „Under Pressure From Trump, Extraditions to U.S. From Mexico Soar (Sub presiunea lui Trump, extrădările din Mexic către SUA cresc vertiginos)” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
- ↑ Grillo, Ioan (). „Boycotting Avocados Won't Hurt Cartels (Boicotarea avocadoului nu va afecta cartelurile)” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
- ↑ „Mexican President tells gangs to stop donating food, end crime instead (Președintele mexican le cere bandelor să nu mai doneze alimente, ci să oprească criminalitatea)”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Prada, Paula (). „Mexico City police chief shot in assassination attempt, blames drug cartel (Șeful poliției din Ciudad de México, împușcat într-o tentativă de asasinat, dă vina pe cartelul de droguri)”. Reuters (în engleză). Accesat în .
- ↑ Kahn, Carrie (). „As Mexico's Dominant Cartel Gains Power, The President Vows 'Hugs, Not Bullets' (Pe măsură ce cartelul dominant din Mexic câștigă putere, președintele promite 'îmbrățișări, nu gloanțe')”. NPR (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Homicidios dolosos disminuyeron un 4.6% en 2021: López Obrador (Omuciderile intenționate au scăzut cu 4.6% în 2021: López Obrador)”. Infobae (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Diciembre de 2022, mes con menos homicidios dolosos en seis años: SSPC (Decembrie 2022, luna cu cele mai puține omucideri intenționate în șase ani: SSPC)”. Secretariat of Security and Civilian Protection (Mexico) (în spaniolă). . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „Registra Zacatecas reducción de homicidios dolosos del 2021 al 2022 (Zacatecas înregistrează o reducere a omuciderilor intenționate din 2021 până în 2022)”. Mirador (în spaniolă). .
- ↑ Morales, Alberto; Monroy, Jorge (). „Aumentan homicidios dolosos en 17 de 50 municipios prioritarios (Cresc omuciderile intenționate în 17 din 50 de municipalități prioritare)”. El Universal (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ „El largo camino hacia la legalización del cannabis en México (Drumul lung spre legalizarea canabisului în Mexic)” (în spaniolă). France24. . Accesat în .
- ↑ Agren, David (). „Mexico supreme court strikes down laws that ban use of recreational marijuana (Curtea supremă din Mexic anulează legile care interzic folosirea marijuanei recreative)”. The Guardian (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Wuhan coronavirus chokes the drug trade (Coronavirusul din Wuhan sufocă traficul de droguri)”. Los Angeles Times (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Camhaji, Elías (). „Victoria legal para México: una corte de apelaciones afirma que sí puede demandar a los fabricantes de armas en EE UU (Victorie legală pentru Mexic: o curte de apeluri confirmă că poate da în judecată producătorii de arme din SUA)” (în spaniolă). El País. Accesat în .
- ↑ Dina, Eduardo (). „Gran noticia": SRE celebra fallo de Corte en EU a favor de México en demanda contra empresas fabricantes de armas (O veste mare": SRE celebrează hotărârea Curții de Apel din SUA în favoarea Mexicului în procesul împotriva companiilor producătoare de arme)”. El Universal (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ „Tráfico de armas será tema central entre México y EU en reunión de febrero: Ken Salazar (Traficul de arme va fi o temă centrală între Mexic și SUA la întâlnirea din februarie: Ken Salazar)”. El Economista (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Arista, Lidia (). „Ken Salazar reconoce que el 70% de las armas que entran a México proceden de EU (Ken Salazar recunoaște că 70% din armele care intră în Mexic provin din SUA)” (în spaniolă). Expansión Política. Accesat în .
- ↑ Arista, Lidia (). „El 70% de homicidios en México se comete con armas de EU, señala López Obrador (70% din omuciderile din Mexic sunt comise cu arme din SUA, spune López Obrador)” (în spaniolă). Expansión Política. Accesat în .
- ↑ Moreno Valenzuela, Gerardo (). „Autoridades de Sonora detienen a un estadounidense que planeaba traficar armas (Autoritățile din Sonora opresc un american care plănuia să facă trafic de arme)” (în spaniolă). El Heraldo de México. Accesat în .
- ↑ „The long road to justice, prosecuting femicide in Mexico (Drumul lung spre justiție, urmărirea penală a femicidului în Mexic)” (în engleză). UN Women. . Accesat în .
- ↑ Semple, Kirk; Villegas, Paulina (). „The Grisly Deaths of a Woman and a Girl Shock Mexico and Test Its President (Morțile înspăimântătoare ale unei femei și ale unei fete șochează Mexicul și îi testează președintele)”. The New York Times (în engleză). Accesat în .
- ↑ „'Despicable' - Women seethe over Mexican leader's wobbly response to violence (Femeile se revoltă din cauza răspunsului șovăielnic al liderului mexican la violență)”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Hernandez, Erick (). „Sheinbaum anuncia 'alerta previa' contra violencia a la mujer (Sheinbaum anunță "alertă prealabilă" împotriva violenței împotriva femeilor)” (în spaniolă). Diario Basta. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Sheinbaum anuncia que la CdMx reforzará la Alerta de Género después del feminicidio de Fátima (Sheinbaum anunta ca CdMx va consolida Alerta de gen dupa femicidul Fatimei)” (în spaniolă). SinEmbargo MX. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Feminicidios en México: medidas implementadas por el gobierno para evitar crímenes contra mujeres (Feminicide în Mexic: măsuri implementate de guvern pentru a preveni crimele împotriva femeilor)” (în spaniolă). La República. . Accesat în .
- ↑ „Mexican Women Strike and Protest (Femeile mexicane intră în grevă și protestează)” (în engleză). New York Times. . Accesat în .
- ↑ „Mexican Women Stay Home to Protest Femicides in a Day Without Us (Femeile mexicane stau acasă pentru a protesta împotriva femicidelor într-o zi fără noi)” (în engleză). National Public Radio. . Accesat în .
- ↑ „Mexico rules out severing ties with Israel over Gaza, calls for peace (Mexicul exclude ruperea legăturilor cu Israelul din cauza Gaza, cere pace)”. Reuters (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Semple, Kirk; McDonald, Brent (). „Mexico Breaks Up a Migrant Caravan, Pleasing White House (Mexic dizolvă o caravană de migranți, spre mulțumirea Casei Albe)” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
- ↑ Ramos, Jorge (). „Trump Got his Wish: Mexico is the Now the Wall (Trump și-a obținut dorința: Mexicul este acum Zidul)” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
- ↑ „Mexico is not a US colony!': AMLO Condemns Invasion Threats, Celebrates Nationalization of Oil and Lithium ("Mexic nu este o colonie a SUA!": AMLO condamnă amenințările de invazie, celebrează naționalizarea petrolului și a litiului)” (în engleză). Scheerpost. . Accesat în .
- ↑ Padilla, Liliana (). „México dará asilo político a Evo Morales por razones humanitarias (Mexic va acorda azil politic lui Evo Morales din motive umanitare)” (în spaniolă). Milenio. Accesat în .
- ↑ Jackson, Jon (). „Mexico's president sides with Trump, saying charges are a "fabrication" (Președintele Mexicului ia partea lui Trump, spunând că acuzațiile sunt o "fabricație")” (în engleză). Newsweek. Accesat în .
- ↑ Durrieu, Clara Preve (). „Mexico's AMLO Upbraids America, Seeking To Distract His Countrymen From Homegrown Problems (AMLO al Mexicului mustră America, căutând să-și distragă compatrioții de la problemele interne)” (în engleză). The New York Sun. Accesat în .
- ↑ Rocha, Jorge Antonio (). „Mexico's president accuses US of lying about his country's human rights record (Președintele Mexicului acuză SUA că a mințit cu privire la bilanțul țării sale în materie de drepturile omului)” (în engleză). Anadolu Agency. Accesat în .
- ↑ „AMLO llama a la sociedad civil "instrumento de los conservadores" (AMLO numește societatea civilă "instrument al conservatorilor")” (în spaniolă). El Economista. . Accesat în .
- ↑ Lopez, Oscar; Murray, Christine (). „'Party' ahead for illegal loggers? Mexico's national parks in doubt with cuts (Petrecere pentru tăietorii ilegali de lemne? Parcurile naționale din Mexic, sub semnul întrebării din cauza reducerilor)”. Reuters (în engleză). Accesat în .
- ↑ Blair, Laurence (). „Funding cuts threaten ancient sites, warn Mexican archaeologists (Reducerea finanțării amenință siturile antice, avertizează arheologii mexicani)”. The Guardian (în engleză). Accesat în .
- ↑ Shailer, Daniel (). „More parks, less money: Advocates say Mexico's new budget doesn't add up for natural protected areas (Mai multe parcuri, mai puțini bani: susținătorii spun că noul buget al Mexicului nu se potrivește cu zonele naturale protejate)”. Associated Press (în engleză). Accesat în .
- ↑ „AMLO alista 3 conmemoraciones en 2021 en rescate memorial histórica (AMLO pregătește 3 comemorări în 2021 pentru a salva memoria istorică)”. Politico MX (în spaniolă). . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ Salazar, Paris Alejandro (). „Alistan un comité para 2021 (Pregătesc un comitet pentru 2021)” (în spaniolă). El Heraldo de México. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Catedral reparada para 2021 preven”. El Universal (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „En el 2021 habrá 3 conmemoraciones importantes en Mexico adelanta (În 2021 vor fi 3 comemorări importante în Mexic)”. XEVT (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Buscar hermanarnos en reconciliacion historica para 2021 invita presidente López Obrador a España y a la iglesia católica (Căutăm să ne facem frați în reconciliere istorică pentru 2021, președintele López Obrador invită Spania și Biserica Catolică)” (în spaniolă). Gobierno de México. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ „El Papa ya se disculpó por la Conquista: Vaticano (Papa și-a cerut deja scuze pentru Cucerire: Vatican)”. Excélsior (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Suarez, Karol; Romo, Rafael; Berlinger, Joshua (). „Mexico's President loses grip on power in midterm elections marred by violence (Președintele Mexicului pierde controlul asupra puterii în alegerile de la jumătatea mandatului, marcate de violențe)” (în engleză). CNN. Accesat în .
- ↑ „¿Qué es la Condecoración de la Orden del Quetzal que recibió AMLO en Guatemala? (Ce este Ordinul Quetzal pe care l-a primit AMLO în Guatemala?)”. El Financiero (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ „Condecoran a AMLO en Honduras durante gira por Centroamérica (AMLO este decorat în Honduras în timpul unui turneu în America Centrală)”. ADN40 (în spaniolă). . Accesat în .
- ↑ Vincent, Mauricio (). „López Obrador recibirá en Cuba la Orden José Martí durante una visita de alto simbolismo político (López Obrador va primi în Cuba Ordinul José Martí în timpul unei vizite cu o mare simbolistică politică)”. El País (în spaniolă). Accesat în .
- ↑ „World No Tobacco Day 2022 awards – the winners (Premiile Zilei Mondiale fără Tutun 2022 – câștigătorii)” (în engleză). World Health Organization. . Accesat în .
- ↑ „Ig Nobel Prize Winners (Câștigătorii Premiului Ig Nobel)” (în engleză). Improbable Research. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Andrés Manuel López Obrador la Wikimedia Commons
Citate legate de Andrés Manuel López Obrador la Wikicitat- „The front-runner under pressure (Liderul sub presiune)” (în engleză). The Economist. . Accesat în .
- „Mexico mayor back on track (Primarul Ciudad de Mexico din nou pe drumul cel bun)”. BBC News (în engleză). . Accesat în .
- „Andrés Manuel López Obrador” (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în .
- „Andrés Manuel López Obrador” (în spaniolă). CIDOB. Accesat în .
- „Andrés Manuel López Obrador” (în engleză). C-SPAN. Accesat în .