André Lwoff

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
André Lwoff
André Lwoff nobel.jpg
Date personale
Născut[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Ainay-le-Château, Auvergne, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani)[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Marguerite Lwoff[*][[Marguerite Lwoff (French microbiologist and virologist (1905-1979))|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
virolog[*]
medic Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materInstitutul Pasteur[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieInstitutul Pasteur[*]  Modificați la Wikidata
Rude Iakov Simonovici[*][[Iakov Simonovici |​]]
Adelaida Simonovici[*][[Adelaida Simonovici (founder of Russia's first kindergarten)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ()[1][2]
Medalia Leeuwenhoek ()
Marjory Stephenson Prize[*][[Marjory Stephenson Prize (principal prize of the Microbiology Society)|​]] ()
Grand Prix Charles-Leopold Mayer[*][[Grand Prix Charles-Leopold Mayer (award)|​]] ()
Leeuwenhoek Lecture[*][[Leeuwenhoek Lecture |​]] ()
membru străin al Royal Society[*] ()[3]

Nobel prize medal.svg André Michel Lwoff (n. ,[4][5][6][7] Ainay-le-Château, Auvergne, Franța – d. ,[4][5][6][7] Paris, Franța) a fost un microbiolog și virolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1965).

Educația, viața timpurie și cariera[modificare | modificare sursă]

Lwoff s-a născut în localitatea Ainay-le-Château, din regiunea Auvergne, Franța, fiind fiul Mariei Siminovitch, pictoriță, și al lui Solomon Lwoff, psihiatru.[8] Amândoi părinții erau originari din Rusia Țaristă. S-a înscris la Institutul Pasteur din Paris, la vârsta de 19 ani. În 1932 și-a terminat teza de doctorat și cu ajutorul unei burse din partea fundației Rockefeller s-a mutat la Institutului Kaiser Wilhelm pentru Cercetări Medicale (astăzi Institutul Max-Planck) din Heidelberg (condus în acea perioadă de laureatul premiului Nobel pentru Medicină Otto Fritz Meyerhof), unde a făcut cercetări în domeniul dezvoltării organismelor flagelate. O altă bursă Rockefeller i-a permis, în anul 1937, să meargă la Universitatea din Cambridge. În 1938 a fost numit șef de departament la Institutul Pasteur, unde a realizat o muncă de cercetare inovatoare în domeniul organismelor bacteriofage, microbiomului uman și a virusului care provoacă poliomelita.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu numeroase premii din partea Academiei de Științe a Franței, marele premiu Charles-Leopold Mayer, medalia Leeuwenhoek a Academiei Regale Olandeze de Arte și Științe (în 1960) și Medalia Keilin a Societății Britanice de Biochimie (în 1964). I s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină în 1965 pentru descoperirea mecanismului prin care unele virusuri infectează bacteriile.[9] Pe tot parcursul carierei sale a lucrat în echipă cu soția sa, Marguerite Lwoff, deși el s-a bucurat de mai multă recunoaștere. Lwoff a fost ales membru al Societății Regale din Londra în 1958.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1965 (în engleză), Fundația Nobel, accesat în  
  2. ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în  
  3. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 225 
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b c d André Michel Lwoff, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d André Lwoff, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  7. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  8. ^ Sullivan, Walter (1994-10-04). "Andre Lwoff, 92, Biologist, Dies; Shared Nobel for Study of Cells". The New York Times. ISSN 0362-4331. Accesat la 2013-05-24
  9. ^ Sullivan, Walter (1994-10-04). "Andre Lwoff, 92, Biologist, Dies; Shared Nobel for Study of Cells". The New York Times. ISSN 0362-4331. Accesat la 2013-05-24
  10. ^ Jacob, F.; Girard, M. (1998). "Andre Michel Lwoff. 8 May 1902-30 September 1994". Biographical Memoirs of Fellows of the Royal Society 44 (0): 255–263. doi:10.1098/rsbm.1998.0017. ISSN 0080-4606