Nzinga de Ndongo și Matamba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ana de Sousa)
Jump to navigation Jump to search
Nzinga de Ndongo și Matamba
Ann Zingha.jpg
Nzinga de Ndongo și Matamba
Date personale
Născută1583 Modificați la Wikidata
Kingdom of Matamba[*] Modificați la Wikidata
Decedată (80 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Kingdom of Matamba[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriBarbara of Matamba[*] Modificați la Wikidata
CetățenieKingdom of Matamba[*] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuKingdom of Matamba[*]  Modificați la Wikidata

Regina Anna Nzinga (c. 1583 - d. 17 decembrie 1663), cunoscută și ca Ana de Sousa Nzinga Mbande, a fost o regină a regatelor Ndongo și Matamba, aparținând populației Mbundu, din regiunea Angolei de astăzi.

Apariția ei pe scena politică datează în 1622, când fratele acesteia, Ngola Mbande, o trimite ca emisar la o conferință de pace la care a participat și guverantorul portughez João Correia de Sousa. De fapt, obiectivul lui Ngola Mbande consta în expulzarea portughezilor din fortăreața Ambaca și eliberarea unor prizonieri. Tratatul de pace este încheiat, iar Nzinga se convertește la creștinism, adoptând numele Dona Ana de Sousa.

Nemulțumit de modul cum este încheiată pacea, Ngola Mbande se sinucide, iar Nzinga este nevoită să asigure regența nepotului Kaza, iar în 1626 preia titlul de Regină a Ndongo.

În 1641, Țările de Jos, susținute de Regatul Congo, iau în stăpânire Luanda. Regina Nzinga încheie o alianță cu aceștia împotriva Portugaliei. Au loc o serie de războaie și în cele din urmă, epuizată de atâtea lupte, în 1657 încheie pacea cu portughezii.

A rămas în istorie prin abilitățile sale politice și diplomatice și prin strălucita sa tactică militară. Este considerată una dintre femeile africane cu influență deosebită asupra istoriei.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nzinga of Ndongo and Matamba, accesat în  
  2. ^ 7 African female icons that shaped history