Ambulanța neagră
Ambulanța neagră[1] este o legendă urbană despre o ambulanță folosită pentru a răpi oameni, mai ales copii, adesea cu scopul prezumat de a le recolta organele.[1][2] Legenda se bazează pe cea a Volgăi negre din anii 1960 și 1970[3][4][5][6] din spațiul sovietic,[7][8] mit care a fost adaptat ulterior în spațiul românesc sub forma unei Dacii negre.[1][2] În trecut, răspândirea legendei se producea preponderent prin zvonuri de la om la om, mesaje în lanț și materiale distribuite pe rețele sociale tradiționale precum Facebook.[9]
Incidente timpurii
[modificare | modificare sursă]Isteria generată de acest mit a provocat agresiuni fizice concrete de-a lungul timpului. În anul 2018, o scriitoare a fost atacată în zona Gara de Nord din București după ce ambulanța pe care o folosea în cadrul unui proiect cultural a fost confundată de trecători cu vehiculul din legenda urbană.[10] Un an mai târziu, la 25 martie 2019, violențe similare au izbucnit în Franța împotriva unor comunități de romi români și bulgari.[11] Aceștia au fost acuzați pe nedrept că s-ar deplasa cu o camionetă albă cu scopul de a răpi copii și femei tinere pentru trafic de organe sau rețele de prostituție.[12]
Recrudescența din 2026
[modificare | modificare sursă]În august 2026, legenda a revenit în atenția publică din România, suferind o mutație digitală prin răspândirea accelerată pe platforma TikTok prin intermediul clipurilor video scurte. În județul Cluj, o autosanitară reală a fost atacată de localnici cu bâte, topoare și pietre în urma unor alerte false lansate online. Șoferul vehiculului a fost rănit la ochi de cioburile parbrizului spart și a necesitat o intervenție chirurgicală, iar trei persoane au fost reținute de autorități în legătură cu acest atac.[13][14][15]
Ca reacție la aceste evenimente, Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, au infirmat categoric existența vreunui caz real de răpire. Oficialii au atras atenția că noul val de dezinformare a fost alimentat artificial prin utilizarea de imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale, element care a sporit credibilitatea zvonurilor în mediul online.[13][16]
Evenimentul a generat și reacții pe scena politică, determinând solicitări publice din partea unor parlamentari pentru adoptarea de urgență în Camera Deputaților a proiectului de lege privind combaterea dezinformării online, blocat în legislativ din anul 2025.[17]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Simion, Andrei (). „România fără carte a dat peste „ambulanța neagră" și s-a lăsat cu violență”. Playtech. Accesat în .
- 1 2 Stanciu, George (). „Ambulanța neagră: de unde a început mitul care (încă) prostește oamenii”. Playtech. Accesat în .
- ↑ „Czarna wołga i inne legendy miejskie”. Gazeta Wyborcza (în poloneză). Accesat în .
- ↑ „Czarna wołga w hipermarkecie”. Gazeta Wyborcza (în poloneză). Accesat în .
- ↑ „Czarna wołga ma 50 lat”. Dziennik (în poloneză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Miejskie legendy”. Polska.pl (în poloneză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Bennett, G. (). Bodies: Sex, Violence, Disease, and Death in Contemporary Legend. University Press of Mississippi. ISBN 9781604732450.
- ↑ Brunvand, J. H. (). Encyclopedia of Urban Legends. ABC-CLIO. ISBN 9781576070765.
- ↑ „Mediastandard.ro: Pastila de (DEZ)INFORMARE: Mitul ambulanței negre”. HotNews. . Accesat în .
- ↑ „Isteria ambulanței / Ce spune Poliția Română”. Digi24. . Accesat în .
- ↑ Scholler, Ioana (). „Violențe împotriva romilor români și bulgari la Paris: Francezii, panicați că „un bărbat într-o dubiță albă" le răpește copii pentru a le fura organele”. Mediafax. Accesat în .
- ↑ Spulber, Mădălina (). „„Ambulanța neagră", varianta franceză. Români bătuți după ce au fost acuzați că fură copii în periferiile Parisului”. Adevărul. Accesat în .
- 1 2 „Ambulanţă atacată cu topoarele într-o comună din Cluj, după ce într-un clip pe TikTok s-a afirmat că „fură copii". Șoferul a fost rănit”. Digi24. . Accesat în .
- ↑ „Ambulanţă atacată cu topoarele la Cluj după ce într-un clip pe TikTok s-a afirmat că „fură copii"”. HotNews. . Accesat în .
- ↑ „UPDATE - Cluj - Trei tineri reţinuţi în cazul ambulanţei atacate după ce pe TikTok s-a afirmat că „fură copii"”. News.ro. . Accesat în .
- ↑ „Ambulanţă atacată în judeţul Cluj - MAI: În ultimele zile circulă din nou pe reţelele sociale informaţii false despre aşa-numitele „ambulanţe negre" care ar răpi copii, „susţinute" de imagini realizate cu AI / Nu a fost înregistrat niciun caz de răpire”. News.ro. . Accesat în .
- ↑ Negreanu, Gabriel (). „„Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă". Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe”. Mediafax. Accesat în .