Alpheus (mitologie)
| Alpheus | |
| Căsătorit cu | Telegone[*] |
|---|---|
| Urmași | Orsilochus[*] Phegeus[*] Melanthia[*] Danais[*] Myrtoessa[*] Phoenissa[*] |
| Tată | Oceanus[1][2][3] |
| Mamă | Thetys[1][2][3] |
| Bunic | Uranus Uranus[4] |
| Bunică | Geea Geea[4] |
| Modifică date / text | |
Alfeu sau Alfios este, în mitologia greacă, zeul apei cu același nume,[5] care izvora din Arcadia și se vărsa în mare. Îndrăgostit de nimfa Aretusa, Alfeu a urmărit-o până în insula Ortygia, unde fugara a fost transformată de către Artemis într-un izvor.
Mitologie
[modificare | modificare sursă]În mitologie greacă, Alfeu este fiul titanilor Ocean și Thetys, frate cu Nil, Eridan, Struma, Meandru și Istru (Dunărea).[6]
În ficțiune
[modificare | modificare sursă]Opera antică
[modificare | modificare sursă]Alfeu este menționat de Ibicos si mitul său este relatat de Polybios, Strabon și Pausanias. Strabon (6.270) amintește de povestea potrivit căreia o cupă aruncată în rîul Alfeu la Olimpia ar fi reaparut la Ortigia în izvorul Aretusa. Este menționat, de asemenea, în Metamorfoze, V, de Ovidiu.
Altele
[modificare | modificare sursă]Percy Bysshe Shelley s-a inspirat de versiunea din Metamorfoze pentru poezia sa Aretusa.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „РСКД / Ἀλφειός”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45276599
- 1 2 „ЭЛ / Алфей”, Encyclopedic lexicon. Volume II, 1835 (în rusă), Wikidata Q50821015
- 1 2 „ЭСБЕ / Алфей”, Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона. Том Iа, 1890 (în rusă), Wikidata Q24330429
- 1 2 „РСКД / Tethys”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45254525
- ↑ Schmitz, Leonhard (). „Alpheias”. În William Smith. Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology. 1. Boston: Little, Brown and Company. pp. 133–134. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Hesiod, Teogonia v. 337-339 citat în Iliescu, V.; Popescu, Virgil C.; Ștefan Gheorghe (). Izvoare privind istoria României I „De la Hesiod la itinerariul lui Antoninus”. Editura Academiei Republicii Populare Române. p. Secțiunea I.