Aliona Grati

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aliona Grati la institut.jpg

Aliona Grati (n. 25 august 1972, Ghidighici, Chișinău, Republica Moldova) este un critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar din Republica Moldova.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Aliona Grati a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30) și postdoctoratul (2011) cu tema Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea. Este conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată, Universitatea Pedagogică  de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În perioada 2006–2009 este director al Centrului de Literatură și Folclor al Institutului de Filologie al AȘM, iar în perioada 2009–2012 – director adjunct al aceluiași institut. Din 2008 până în prezent este redactor-șef al revistei de știință literară Metaliteratură. Din 2013 deține funcția de secretar științific al Consililui Național de Acreditare și Atestare (CNAA). Coordonator și coautor a mai multe volume de specialitate apărute în România și Rusia. Autoare a mai multe monografii și a cca 150 de studii și articole științifice și de popularizare a științei.

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului (2004), Editura „Prut internațional”. ISBN 9975-69-728-3
  • Privirea Euridicei. Lirica feminină din Basarabia. Anii ’20-’30 (2007), AȘM, Elan Poligraf. ISBN 9975-66-018-1. Ediția a II-a, apărută în colecția Opera omnia. Publicistică și eseu contemporan), Iași, Editura TipoMoldova, 2013, 255 p. ISBN 978-606-676-182-6.
  • Romanul ca lume postBABELică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie și carnavalesc (2009), Editura Gunivas, 252 p. ISBN 978-9975-908-89-4 http://www.gunivas.com/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/Romanul_ca_lume_postBABELica.pdf
  • Cuvântul celuilalt. Dialogismul romanului românesc (2011), Academia de Științe a Moldovei, 335 p. ISBN 978-9975-4240-3-5.
  • Paul Goma. Inițieri în textul literar (2011) (carte cu caracter didactic apărută în Colecția Cartea care te salvează). Chișinău, Editura Arc, 67 p. ISBN 978-9975-61-695-1
  • Fenomenul literar postmodernist (2011), Editura Garomond. ISBN 978-9975-9880-7-0
  • Vladimir Beșleagă: cronotopul zborului frânt (2013) (carte cu caracter didactic apărută în Colecția Cartea care te salvează),  Editura Arc, 102p. ISBN 978-9975-61-659-1
  • În dialog cu Mihai Cimpoi: „Sunt  un om de cultură devenit un destin” (2013), Editura Prut Internațional, 244 p. ISBN 978-9975-69-652-4.
  • Magda Isanos, Scrieri. Ediție, studiu introductiv, repere cronologice, note și comentarii, referințe bibliografice de Aliona Grati. Știința, colecția Moștenire, 2016. 564 p. ISBN978-9975-85-009-4.
  • Cronici în rețea: metaiteratura.net. Prefață de Alexandru Matei, postfață de Ioana Revnic, Editura Junimea, Colecția Efigii, Iași, 2016. 409 p. ISBN 978-973-37-1969-4.

Premii[modificare | modificare sursă]

Pentru volumul Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului (Editura „Prut internațional”, 2004) obține, în anul 2004, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Cinci ani mai târziu, în anul 2009, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova îi acordă Premiul Critică literară pentru Romanul ca lume postBABELică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie și carnavalesc (Editura Gunivas, 2009). În anul 2012 obține Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (2012) pentru Cuvântul Celuilalt. Dialogismul romanului românesc (Academia de științe a Moldovei, 2011).

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membră a Asociației de Literatură Generală și Comparată din România.

Aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

„Galeria de poete uitate care urmează monografiei despre Magda Isanos e un gest admirabil de istoric literar: un gest de penitență, de compasiune, de scrupul. Aliona le citește cu toată răbdarea și înțelegerea pe alde Olga Vrabie, Liuba Dimitriu, Lotis Dolenga (și mai cu economie pe alte câteva), atentă să nu-i scape vreun vers sau vreo imagine ce ar merita memorie. Această atenție nu-i însă o slăbire a spiritului critic. Din contră. Ba cred chiar că Aliona putea fi mai miloasă, și sigur ar fi fost mai bine dacă persevera în pietatea de lectură și cu restul listei de poete, oricât de incidentale și accidentale vor fi fost ele. Firește, nu știu dacă se putea. Oricum, Aliona a făcut treabă admirabilă.”[1]

„Toți termenii pe care autoarea îi ia în discuție (unii sunt evidențiați în subtitlul cărții) rezultă unul din altul aidoma păpușii rusești. Astfel, caracterul dialogic al operei, situat pe mai multe paliere: polifonie (existența mai multor „adevăruri” expuse în operă), poliglosie (corul de voci) și cronotopicitatea sensului (posibilitatea dialogului situat la distanță în timp și spațiu datorită convergenței semantice), este dovedit și pe material romanesc basarabean. Strategiile dialogice … sunt  aplicate, în funcție de materialul disponibil, la analiza romanelor: Din calidor (prima ediție franceză 1987, prima ediție română 1989) de Paul Goma, Martorul (1988) de Vasile Gârneț, Schimbarea din strajă (1991) de Vitalie Ciobanu, Gesturi (1996) de Emilian Galaicu-Păun, Spune-mi Gioni! (2003) de Aureliu Busuioc ș.a. Romanul ca lume postBABELică înfățișează o explorare teoretică arborescentă, doctă, cu multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor lecturi și observații pragmatice, asupra fenomenului romanului.”[2]

„Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline și sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale poeticii dialogice (polifonia, heteroglosia, plurilingvismul, hibridul artistic, carnavalescul) și, în ultimă instanță, aplicația creatoare pe textul concret.”[3]

„Alionei Grati îi reușește un demers sintetic de așezare la locul cuvenit a scrierilor lui Paul Goma, pe multiple niveluri, totodată, un exercițiu didactic adresat nu numai elevilor și studenților, ci și profesorilor. O întreprindere necesară și singulară din câte cunoaștem, cu atât mai mult cu cât cărțile lui Goma nu sunt cuprinse în aria curriculară de limba și literatura română, că este vorba de București sau de Chișinău, cel mult doar ca lectură opțională ori suplimentară în unele manuale alternative din sistem. Dacă pentru majoritatea elevilor și studenților lucrarea Alionei Grati poate constitui un exercițiu de inițiere literară, pentru profesori trebuie să fie unul de aprofundare a universului literar Goma.”[4]

„Perspectiva critică a Alionei Grati poate aduce un plus de claritate conceptuală postmodernismului românesc. Această carte a sa nu propune doar o recuperare a lui Bahtin în baza unei bibliografii inaccesibile cercetătorului din România, fapt care luat în sine, fără alte contribuții, ar fi fost deja un mare câștig pentru critica românească de la vest și de la est de Prut, ci realizează mult mai mult: o înțelegere a unui ansamblu de fenomene prin care s-a creat o nouă paradigmă, transferul anumitor poetici și școli de poetică înspre postmodernism. ”[5]

„Propunându-și a detecta, cu minuție analitică și blindaj teoretizant, Structuri-le dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea, periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și romanul basarabean, prin câteva nume dereferință, sfidând, în pofida decalajelor, prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati,convergând eforturilor de „a aduce acasă” (în sensul unui spațiu cultural comun) literatura basarabeană, vădește tocmai disponibilitate dialogică.”[6]

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

  1. Ioana Revnic. Citiți Metaliteratură! În: Literatura de azi, 13 septembrie 2014
  2. Grigore Chiper. Lirica feminină interbelică sub lupă. În: Contrafort, nr.6, 2008, p.5
  3. Alexandru Cistelecan. Aliona Grati, Privirea Euridicei. Lirica Feminina din Basarabia. Anii 20-30. În: în Philologia, nr.3-4, 2010, pp. 111-114
  4. Grigore Chiper. Radiografii ale romanelor postsovietice în spectrul dialogic. În:Contrafort, nr. 9-10, 2010
  5. Nina Corcinschi. Aliona Grati despre „Cuvântul Celuilalt”. În: Timpul, 2012, nr. 159
  6. Flori Bălănescu. Paul Goma – un demers analitic și didactic. În: Blog Flori Bălănescu
  7. Daniela Sala. Aliona Grati. Romanul ca lume postBABELICĂ. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie și carnavalesc. În: Philologia, 2011, nr. 5-6, p.159-161
  8. Adrian Dinu Rachieru. Paradigma dialogică și “cronotopul postbabelic”. În: Dacia literară, 2010, nr. 5, p.93-96

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]