Sari la conținut

Alfred Kubin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alfred Kubin
Date personale
Născut[4][5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Litoměřice, Ústí nad Labem, Cehia[7][9][10] Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[4][5][6][8][7] Modificați la Wikidata
Wernstein am Inn⁠(d), Austria Superioară, Austria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatAustria Superioară Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria[11]
 Austria[12] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
pictor
aquafortist[*]​
ilustrator[*]​
fotograf
desenator[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[13][4][14]
limba cehă[14] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticgrafică[1], illustration[*][[illustration (process of providing drawings or other pictures intended to elucidate a description, story, or other written material)|​]][1], literatură[1]  Modificați la Wikidata
StudiiAcademia de Arte Frumoase din München  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăsimbolism[2]  Modificați la Wikidata
Influențat deMax Klinger[*]​  Modificați la Wikidata
PremiiPreis der Stadt Wien für Bildende Kunst[*][[Preis der Stadt Wien für Bildende Kunst |​]] ()[3]
Medalia pentru Științe și Arte[*]​ ()  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alfred Leopold Isidor Kubin (n. , Litoměřice, Ústí nad Labem, Cehia – d. , Wernstein am Inn⁠(d), Austria Superioară, Austria) a fost un artist, gravor, ilustrator și (ocazional) scriitor austriac. Kubin este considerat un reprezentant important al simbolismului și al expresionismului.[15]

Kubin a fost asociat cu personalități importante ale scenei artistice și literare din Europa Centrală de la începutul secolului al XX-lea.

Opera sa grafică unică din punct de vedere vizual, precum și romanul Cealaltă parte, pe care l-a scris și ilustrat, au avut o influență decisivă asupra modernismului. Este considerat unul dintre cei mai importanți artiști ai Austriei.[16]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Kubin s-a născut în Boemia, în orașul Leitmeritz din Imperiul Austro-Ungar (acum Litoměřice). Din 1892 până în 1896, a fost ucenic al fotografului peisagist Alois Beer, cu toate că a învățat puțin de la acesta.[15] În 1896, a încercat să se sinucidă la mormântul mamei sale, iar scurta sa perioadă în armata austriacă din anul următor s-a încheiat cu o cădere nervoasă.[15]

În 1898, Kubin a început o perioadă de studii artistice la o academie privată condusă de pictorul Ludwig Schmitt-Reutte, apoi s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din München în 1899, fără a-și termina studiile acolo. La München, Kubin a descoperit lucrările unor artiști ca Odilon Redon, Edvard Munch, James Ensor, Henry de Groux și Félicien Rops⁠(d). A fost impresionat profund de gravurile lui Max Klinger⁠(d) și a povestit mai târziu: „(În acest caz) mi s-a deschis o nouă artă, care oferea libertate de exprimare imaginativă a fiecărei lumi imaginabile a sentimentelor. Înainte de a lăsa gravurile deoparte, am jurat că îmi voi dedica viața creării unor opere similare”.[17]

Tehnica acvatintei folosită de Klinger și Goya a influențat stilul lucrărilor sale din această perioadă, care sunt în principal desene în cerneală și lavaj cu subiecte fantastice, adesea macabre.[15]

În 1902, Kubin a expus la prestigioasa Galerie Cassirer din Berlin.[18]

La scurt timp după ce l-a întâlnit pe editorul Hans von Weber la München în 1901, în 1903, acesta a tipărit 15 dintre lucrările lui Kubin, ceea ce a dus la o distribuție mai largă a operei sale și i-a consacrat faima.[19] După un critic contemporan, opera lui Kubin a ocupat „camera obscură a sufletului modern”.[20]

Kubin a realizat un număr mic de picturi în ulei între anii 1902 și 1910, dar ulterior a realizat desene cu pana și cerneală, acuarele și litografii. În 1911, s-a asociat cu grupul Der Blaue Reiter și a expus alături de aceștia la Galerie Der Sturm din Berlin în 1913.[21] După această perioadă, a pierdut contactul cu avangarda artistică.

Conacul Zwickledt (Austria Superioară): ultima reședință a lui Alfred Kubin.

Kubin este considerat un reprezentant important al simbolismului și expresionismului și este remarcat pentru fanteziile sale întunecate, spectrale și simbolice, adesea adunate în serii tematice de desene. La fel ca Oskar Kokoschka și Albert Paris Gütersloh⁠(d), Kubin a avut atât talent artistic, cât și literar. A ilustrat lucrări ale unor scriitori ca Edgar Allan Poe, E. T. A. Hoffmann și Feodor Dostoievski și alții. Kubin a ilustrat și revista germană de fantezie Der Orchideengarten⁠(d).[22][23]

Din 1906 până la decesul său în 1959, a trăit o viață retrasă într-o casă de țară de pe o proprietate din secolul al XII-lea din Zwickledt, Austria Superioară.[24] În 1938, după anexarea Austriei de către Germania nazistă, opera sa a fost declarată Entartete Kunst sau „artă degenerată”,[25] dar a reușit să continue să lucreze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cealaltă parte

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Cealaltă parte

Singura operă literară a lui Kubin a fost Cealaltă parte (în germană Die andere Seite) (1908), un roman fantastic care are loc într-un ținut imaginar opresiv.[26][27][28][29] Romanul are o atmosferă de absurditate claustrofobică, similară cu cea din scrierile lui Franz Kafka, care a admirat această carte.[30][31] Ilustrațiile din carte au fost inițial create pentru romanul Golem al lui Gustav Meyrink, însă publicarea acestei cărți a fost amânată, iar Kubin a folosit ilustrațiile pentru propriul roman.[32][33]

Cealaltă parte a atins statutul de idol, cu aprecieri din partea lui Jeff VanderMeer și a altor scriitori.[34][35]

În limba română a apărut în 2017 la editura Herg Benet, în colecția Cărțile Arven, cu ilustrații originale ale autorului.[36][37] Traducerea din limba germană a fost realizată de Flavius Ardelean.[38]

Romanul a fost adaptat ca un film distopic în 1973, Traumstadt (Orașul viselor), în regia lui Johannes Schaaf⁠(d). Rolurile principale au fost interpretate de Rosemarie Fendel⁠(d) și Per Oscarsson.[39][40][41][42]

Artă furată de naziști

[modificare | modificare sursă]

În 2016, Städtische Galerie im Lenbachhaus München a restituit moștenitorilor lui, Max și Hertha Morgenstern, 16 desene ale lui Kubin care au fost vândute sub constrângere la Viena în iulie 1938, ca urmare a persecuției naziste a evreilor în urma Anschlussului Austriei de către Germania nazistă. Lenbachhaus⁠(d) le-a achiziționat de la Kurt Otte, un colecționar al lucrărilor lui Kubin din Hamburg, în 1971.[43]

Fundația Germană pentru Artă Pierdută a listat 24 de opere de artă ale lui Kubin în baza sa de date, multe dintre acestea provenind din Rapoartele despre Obiecte Găsite de la Staatliche Kunstsammlungen Dresden Kupferstichkabinett din Dresda[44] care a realizat cercetări în 2008 privind proveniența din epoca nazistă.[45]

Onoruri și premii

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul orașului Viena pentru Arte Vizuale (1950)
  • Marele Premiu de Stat al Austriei pentru Arte Vizuale (1951)
  • Medalia austriacă pentru Știință și Artă (1957)
  • Insigna Gustav Klimt ca membru de onoare al Secesiunii vieneze

Colecții

[modificare | modificare sursă]

Galerie

[modificare | modificare sursă]
  • The State (1899–1900)
    Statul (1899–1900)
  • The Past Forgotten Swallowed (1901)
    Trecutul uitat înghițit (1901)
  • The Lady on the Horse (1901); pen, ink, wash and spray
    Doamna pe cal (1901); peniță, cerneală
  • The Last King (1902)
    Ultimul rege (1902)
  • The Moment of Birth (1902)
    Momentul nașterii (1902)
  • Siberian Fairy Tale (1902)
    Basm siberian (1902)
  • Angst (1903)
    Angost (1903)
  • Black Mass (1905)
    Liturghia neagră (1905)

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Encyclopédie du symbolisme[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ https://www.wien.gv.at/kultur/abteilung/ehrungen/preise/preistraeger.html#bild, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b Alfred Kubin, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  7. ^ a b c The Fine Art Archive, accesat în  
  8. ^ a b Alfred Kubin (în engleză), Benezit Dictionary of Artists 
  9. ^ Biographisches Lexikon des Landes Österreich ob der Enns, p. 175-176 
  10. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  11. ^ LIBRIS, , accesat în  
  12. ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în  
  13. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  14. ^ a b CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  15. ^ a b c d Brockhaus, Christoph (). „Kubin, Alfred”. Grove Art Online (în engleză). doi:10.1093/gao/9781884446054.article.T048160. Accesat în . 
  16. ^ Kountouroyanis, Konstantin (), Neues vom Meister der Phantastischen Literatur (în germană), prag aktuell 
  17. ^ Arnason & Wheeler 1986, p. 88.
  18. ^ „Alfred Kubin's uncanny, nightmarish visions | Essay by Will Stone”. TLS (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ „Alfred Kubin: The Aesthetics of Evil” (PDF). p. 5. Accesat în . In 1903 he became famous overnight when the Weber Portfolio, a collection of facsimile prints of his drawings, was published. 
  20. ^ „Alfred Kubin's uncanny, nightmarish visions | Essay by Will Stone”. TLS (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ Arnason & Wheeler 1986, p. 88.
  22. ^ Arnason & Wheeler 1986, p. 88.
  23. ^ Rosenberg, Karen. 15 October 2008. Mapping the Shadowy Corners of the Subconscious. The New York Times. Retrieved 3 April 2012.
  24. ^ Rosenberg, Karen. 15 October 2008. Mapping the Shadowy Corners of the Subconscious. The New York Times. Retrieved 3 April 2012.
  25. ^ Karl-Heinz Meissner, Alfred Kubin, Städtische Galerie im Lenbachhaus München, Edition Spangenberg, 1990 (p.114).
  26. ^ „Artist creates a nightmare novel”. The Canberra Times⁠(d). Australian Capital Territory, Australia. . p. 13. Accesat în . 
  27. ^ Robyn Walton (), The Crime of Material Culture, the Condition of the Colonies and Utopian/Dystopian Impulses, 1908-10, accesat în  
  28. ^ Kubin, Alfred; Lindley, Denver; Kubin, Alfred, 1877-1959. Autobiography (), The other side : a fantastic novel, Gollancz, ISBN 978-0-575-00345-3 
  29. ^ Kubin, Alfred, The Life and Art of Alfred Kubin, Dover 2017 (Bibliographic note). Viewable through Amazon.com's Look Inside feature for the book.
  30. ^ Rosenberg, Karen. 15 October 2008. Mapping the Shadowy Corners of the Subconscious. The New York Times. Retrieved 3 April 2012.
  31. ^ Franz Rottensteiner,The Fantasy Book: An Illustrated History from Dracula to Tolkien (p. 143) Collier Books, 1978. ISBN: 0-02-053560-0
  32. ^ Siegfried Schödel, Studien zu den phantastischen Erzählungen Gustav Meyrinks, Universität Erlangen-Nürnberg, 1965, (p.27).
  33. ^ Golem a fost ilustrat în 1915 de Hugo Steiner-Prag
  34. ^ „BookMark: Alfred Kubin's "The Other Side"”. To The Best Of Our Knowledge. . Accesat în . 
  35. ^ Magowan, Robin (). Kubin, Alfred; Lindley, Denver, ed. „The Other Side: A Fantastic Novel”. Chicago Review. 20/21: 91–94. doi:10.2307/25294272. ISSN 0009-3696. 
  36. ^ Cealalta parte - Alfred Kubin (Cu ilustratiile originale ale autorului) - Alfred Kubin, Herg Benet Publisher - Libraria Romana, www.librariaromana.ro 
  37. ^ Cealalta parte, carturesti.ro 
  38. ^ Cealaltă parte, Editura Herg Benet 
  39. ^ Dream City la Internet Movie Database
  40. ^ Traumstadt | filmportal.de, www.filmportal.de 
  41. ^ Traumstadt (în germană), www.filmdienst.de 
  42. ^ Traumstadt (1973), cinemagia.ro
  43. ^ „16 drawings by Alfred Kubin restituted to the heirs of Max and Hertha Morgenstern”. www.lootedart.com. Arhivat din original la . Accesat în . On 15 May 2019 sixteen drawings by Alfred Kubin were restituted by the Städtische Galerie im Lenbachhaus Munich to the heirs of Max and Hertha Morgenstern of Vienna with the assistance of the Commission for Looted Art in Europe. The drawings were sold under duress in Vienna in July 1938 to Kurt Otte, a Kubin collector in Hamburg. In 1971 his archive and collection were sold to the Lenbachhaus in Munich where the sixteen drawings remained, with the Morgenstern stamp, and together with the documents of the 1938 sale, until their restitution in May 2019. Max Morgenstern was one of the earliest collectors of Kubin and the artist's first major patron. 
  44. ^ „Lost Art Internet Database - Advanced Search”. www.lostart.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Staatliche Kunstsammlungen Dresden - Provenance Research”. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Arnason, HH și Wheeler, D. (1986). History of Modern Art: Painting, Sculpture, Architecture, Photography / Istoria artei moderne: pictură, sculptură, arhitectură, fotografie . Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.ISBN: 9780133903607ISBN 9780133903607
  • Assman, Peter Alfred Kubin 1877–1959. Catalogul expoziției Bruxelles (Ixelles) 1997
  • Alfred Kubin. Catalogul expoziției Neue Galerie New York 2008
  • Romana Schuler Alfred Kubin, Aus meinem Reich. Catalogul expoziției Muzeul Leopold Viena 2003
  • Traumgestalten. 100 Meisterwerke aus dem Besitz der Graphischen Sammlung Albertina. Viena 1990

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alfred_Kubin&oldid=16955269