Alexandru cel fericit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alexandru cel fericit
Alexandre le bienheureux
1968-Alexandru cel fericit w.jpg
Afișul românesc al filmului
Titlu originalAlexandre le bienheureux
Gencomedie
RegizorYves Robert
ScenaristPierre Lévy-Corti
Yves Robert
Bazat peo nuvelă a lui Yves Robert
StudioLa Guéville; Madeleine Films; Films de la Colombe
Director de imagineRené Mathelin
MontajAndrée Werlin
MuzicaVladimir Cosma
DistribuțiePhilippe Noiret
Marlène Jobert
Françoise Brion
Pierre Richard
Premiera1968
Durata100 minute
color
ȚaraFranţa Franța
Locul acțiunii Beauce[*][[Beauce (French natural region)|​]]  Modificați la Wikidata
Limba originală franceză
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Alexandru cel fericit (titlul original: în franceză Alexandre le bienheureux) este un film de comedie francez, realizat în 1968 de regizorul Yves Robert, după o nuvelă proprie, protagoniști fiind actorii Philippe Noiret, Marlène Jobert, Françoise Brion și Pierre Richard. A fost a doua apariție într-un film a actorului Pierre Richard, jucând un rol secundar până la finalul filmului.

Conținut[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Alexandre este agricultor în Beauce și este căsătorit cu Grande, care deține cea mai mare fermă din sat. S-a căsătorit cu el doar pentru capacitatea lui enormă de a munci, iar ea profită de asta zilnic, trimițându-l de la o muncă obositoare la alta. El însă tot timpul visează doar să-și petreacă timpul pescuind, contemplând natura sau îngrijindu-și câinele, dar niciodată nu ia hățurile în mână și nu protestează.

Dar într-o zi, Grande moare într-un accident de mașină. Acum, în fruntea unei mici averi, dar mai ales a unei dorințe excesive de odihnă, Alexander decide să se odihnească, făcând un repaus pe care îl consideră meritat, si să-și ia timp să savureze viața, așa că rămâne culcat și vrea să doarmă. Doarme atât de mult, încât după câteva săptămâni, locuitorii satului încep să se îngrijoreze de soarta sa... și mai ales cea a fermei sale. În fiecare zi, Alexandre trimite cățelul cu un coș în gură la băcănia din sat, să îi aducă cele trebuincioase, trecute pe un bilet.

Dorința sa de a dormi se răspândește rapid în micul sat iar comportamentul său de unii săteni este luat ca exemplu, dar alți locuitori decid să îl forțeze să se întoarcă la muncă. Pentru asta îi fură cățelul și îl duc departe...

Cunoscând-o pe Agathe, recent sosită în sat și care îl simpatizează, se decide să se însoare cu ea, dar cu o clipă înainte de a-și da consimțământul, își dă seama că și Agathe este la fel de „comandant” ca și Grande...

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Melodii din film[modificare | modificare sursă]

Cântecul „Le Ciel, la Terre et l'Eau” (text de Francis Lemarque, muzica de Vladimir Cosma), este interpretat de Isabelle Aubret

Referințe[modificare | modificare sursă]


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]