Alexandru Hurmuzachi
 Membru fondator al Academiei Române |
|---|
| Alexandru Hurmuzachi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 16 august 1823 Cernăuca, Imperiul Austriac |
| Decedat | 20 martie 1871 Napoli, Italia |
| Frați și surori | Eudoxiu Hurmuzachi[1] Gheorghe de Hurmuzachi Nicolae Hurmuzaki Constantin Hurmuzaki  |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac Austro-Ungaria |
| Ocupație | publicist și om politic |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Partid politic | Föderalistische Partei[*] |
| Studii | Universitatea din Viena |
Modifică date / text  | |
Alexandru (Alecu) Hurmuzachi (n. 16 august 1823, Cernăuca, Imperiul Austriac – d. 20 martie 1871, Napoli, Italia) a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. A fost un publicist și om politic român originar din Bucovina, membru fondator al Societății Academice Române și unul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.
Biografie
[modificare | modificare sursă]
În familia lui Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei Murguleț au fost 12 copii dintre care au supraviețuit șapte: cinci frați si două surori (Eufrozina si Eliza). La inițiativa fraților Hurmuzachi a luat ființă Gazeta Bucovinei, prima gazetă care se tiparea în două limbi (germană și română). Familia a avut un rol important în timpul revoluției de la 1848[2]. La moșia Cernăuca s-au adunat cei mai destoinici barbați pe care i-a avut Moldova: Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Vasile Alecsandri. Tot aici, în sânul acestei familii a redactat Mihail Kogălniceanu faimoasa lui petiție[3].
Studii
[modificare | modificare sursă]În perioada anilor 1829-1841 a făcut studiile (primare, gimnaziale și liceale) la Cernăuți. În 1845 urmează studiile juridice la Viena.
Activitate publicistică
[modificare | modificare sursă]În perioada 1848-1850 redactează, împreună cu fratele său, Gheorghe, Ziarul Bucovina[4]. În 1862 a inaugurat Foaia Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina.
Opera: Cuvânt de deschidere la prima Adunație Națională de la 19 aprilie 1862, a reuniunii române din Cernăuți (1862). Articole: Teatrul național la Cernăuți; Arune Pumnul; Alecsandri în Cernăuți.
Activitate politică
[modificare | modificare sursă]În 1866 a fost deputat în Camera Consiliului Imperial de la Viena; membru al Academiei Române. În 1867 a fost deputat în Dieta Bucovinei. A făcut parte din gruparea autonomistă, condusă de Alexandru Petrino.[5]
Decesul
[modificare | modificare sursă]Alexandru Hurmuzachi a murit în 8 martie 1871 la Neapole, Italia. A fost înmormântat în curtea Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești (județul Neamț). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: „Aice zace în Domnul lêngă fratele seu Constantin, Alesandru Hurmuzachi; nescut în Cernauca, Ducatul Bucovinei, în 16. August 1823; deputat la parlamentul Austriei și la dieta țêrii; fost președinte al societății române literarie în Bucovina; membru societății academice din Bucuresci; reposat în Neapoli în 8. Mart 1871. Neuitatului seu frate cu spiritul cel ager și luminat, cu simțemintele-i cele nobile și nalte, iubirea-i cea severă de dreptate, și cu inima-i cea românească purure însuflețită pentru patrie și națiune, pune această peatră întru lacrimi de durere Elisa Sturdza, înconjurată de ceilalți frați sdrobiți de măchniciune.”
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Frații Hurmuzachi, Wikidata Q646617
- ^ https://cultural.bzi.ro/omul-zilei-alexandru-hurmuzaki-3441 Arhivat în , la Wayback Machine. Omul zilei - Alexandru Hurmuzaki
- ^ https://remustanasa.wordpress.com/2015/07/20/dorintele-partidei-nationale-in-moldova-1848-m-kogalniceanu/ Dorințele partidei naționale în Moldova (1848, M. Kogălniceanu)
- ^ https://www.scribd.com/document/345649780/Frații-George-Și-Alexandru-Hurmuzachi-Și-Ziarul-Bucovina Frații George Și Alexandru Hurmuzachi Și Ziarul Bucovina
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .