Sari la conținut

Aleksander Ścibor-Rylski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aleksander Ścibor-Rylski
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Grudziądz, Voievodatul Cuiavia și Pomerania, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia[5] Modificați la Wikidata
Înmormântatcmentarz komunalny Północny w Warszawie[*][[cmentarz komunalny Północny w Warszawie (cemetery in Warsaw, Poland)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză[6] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Varșovia
Limbilimba poloneză  Modificați la Wikidata
Note
PremiiMedalia Aniversării de 10 Ani a Poloniei Populare[*]
Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski[*][[Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski (grade of an order)|​]]
Ordinul Polonia Restituta în grad de ofițer[*]
Ordinul Polonia Restituta în grad de cavaler[*]  Modificați la Wikidata
Mormântul lui Aleksander și Jadwiga Ścibor-Rylski în Cimitirul Comunal Wólka Węglowa din Varșovia

Aleksander Ścibor-Rylski din clanul Ostoja (n. , Grudziądz, Voievodatul Cuiavia și Pomerania, Polonia – d. , Varșovia, Polonia) a fost un prozator, dramaturg, scenarist și regizor de film polonez.[7] A scris, printre altele, scenariile filmelor Cenușa (1965), Omul de marmură (1977) și Omul de fier (1981) și al serialului de televiziune Păpușa (1977) și este creatorul personajului Mateusz Birkut.

S-a născut la 16 martie 1928 în orașul Grudziądz (aflat în prezent în voievodatul Cuiavia și Pomerania al Poloniei),[7][8][9] ca fiu al lui Jerzy și Irena Ścibor-Rylski. În timpul ocupației naziste, a fost membru al organizațiilor paramilitare de rezistență Szare Szeregi și Armia Krajowa.[7] A luat parte la Revolta din Varșovia în calitate de ofițer de legătură al comandantului grupului „Żniwiarz”.[10] A fost grav rănit în timpul luptelor.[7] Ulterior a părăsit orașul împreună cu populația civilă.

După încheierea războiului, a debutat ca poet și prozator în 1946.[7] În perioada 1946–1951 a urmat studii de limba și literatura polonă la Universitatea din Varșovia, pe care însă nu le-a finalizat.[7] Între anii 1948 și 1954 a fost membru al comitetului de redacție al săptămânalului Żołarza Polski („Soldatul Polonez”), unde a îndeplinit, printre altele, funcția de șef al departamentului cultural.[7] În 1950 a publicat romanul realist socialist Węgiel (Cărbunii), care a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Populare Polone și l-a impus ca unul dintre cei mai talentați scriitori proletcultiști.[7] În anii 1955–1957 a membru al comitetului de redacție al revistei Nowa Kultura.[7]

În 1951 a început să lucreze în cinematografie în calitate de scenarist și regizor.[7] Primul său film, Cień, a fost lansat în 1956.[11] A scris scenarii pentru aproape 30 de filme de cinema și televiziune. Majoritatea scenariilor timpurii ale lui Ścibor-Rylski au avut ca subiect Al Doilea Război Mondial și Rezistența Poloneză.[11] A devenit celebru pentru scenariile filmelor Cenușa (1965), Omul de marmură (1977) și Omul de fier (1981) ale lui Andrzej Wajda. Aleksander Ścibor-Rylski a debutat ca regizor în 1963 cu filmul Ich dzień powszedni și a regizat șase filme în timpul carierei sale cinematografice. A fost director literar al studioului de film „Rytm” (1955-1965) și director artistic al studioului de film „Pryzmat” (1972-1978).[7]

A murit la Varșovia pe 3 aprilie 1983, la vârsta de 55 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul Comunal Wólka Węglowa din Varșovia (E V 2-2-3).[7][8][9]

  • Orczewski i jego brygada, Varșovia, 1949
  • Górnicze gołębie pokoju, Varșovia, 1950
  • „Pancerz” Józefa Szulca, Książka i Wiedza, Varșovia, 1950 (Biblioteka przodowników pracy, vol. 60)
  • Staszek Kaługa staje do współzawodnictwa, Varșovia, 1950
  • Węgiel, Książka i Wiedza, Varșovia, 1950 (Cărbunii)[12]
  • Dwanaście felietonów, Varșovia, 1951
  • Wieczór u Hanysa Dębiczka, Varșovia, 1953
  • Iwan, Varșovia, 1954
  • Sprawa Szymka Bielasa, Varșovia, 1954
  • Cień i inne opowiadania, Iskry, Varșovia, 1955
  • Styczén, Varșovia, 1956
  • Bliski nieznajomy, Varșovia, 1968
  • Rodeo, Varșovia, 1968
  • Złote koło, seria Ewa wzywa 07..., 1971
  • Ich dzień powszedni. Opowiadania filmowe, Iskry, Varșovia, 1972
  • S.O.S. (1974, semnat cu numele soției sale Jadwiga Wojtyłło)
  • Pierścionek z końskiego włosia, Fundacja Kultura '90, Varșovia, 1991. ISBN: 83-900058-8-3 (îngrijit de Tadeusz Drewnowski)

Surse:[13][14]

  • Cień (1956)
  • Pigułki dla Aurelii (1958)
  • Ostatni strzał (1959)
  • Rok pierwszy (1960)
  • Dotknięcie nocy (1961)
  • Czarne skrzydła (1962)
  • Dom bez okien (1962)
  • Późne popołudnie (1964)
  • Ich dzień powszedni (1964)
  • Jutro Meksyk (1965)
  • Cenușa (1965)
  • Morderca zostawia ślad (1967)
  • Urletul lupilor (1968)
  • Sąsiedzi (1969)
  • Południk zero (1970)
  • Seksolatki (1971)
  • Trąd (1971)
  • Złote Koło (1971)
  • Agentul nr. 1 (1972)
  • Gniazdo (1974)
  • S.O.S. (serial TV, 1974, semnat cu numele soției sale Jadwiga Wojtyłło)
  • Omul de marmură (1976)
  • Dagny (1976)
  • Lalka (serial TV, 1977)
  • Omul de fier (1981)
  • Ich dzień powszedni (1963)
  • Późne popołudnie (1965)
  • Jutro Meksyk (1966)
  • Morderca zostawia ślad (1967)
  • Urletul lupilor (1968)
  • Sąsiedzi (1969)

În 1992 cineastul Andrzej Wajda a realizat filmul Pierścionek z orłem w koronie pe baza cărții Pierścionek z końskiego włosia, scrisă de Ścibor-Rylski în prima jumătate a anilor 1960, respinsă la publicare de cenzură și publicată abia în 1991, la aproape opt ani de la moartea autorului.

Premii și decorații

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul de stat, cl. a III-a pentru romanul realist socialist Węgiel (1951)[7][17]
  • Premiul III al ministrului culturii și artei pentru nuvela „Wieczór u Hanyska Dębiczka” (1954)[7]
  • Premiul Uniunii Scriitorilor Polonezi pentru nuvela „Wieczór u Hanyska Dębiczka” (1954)[7]
  • Premiul Asociației Jurnaliștilor Polonezi pentru nuvela „Wieczór u Hanyska Dębiczka” (1954)[7]
  • Premiul II la Concursul de spectacole TV de la Varșovia pentru scenariul filmului Złote koło (1970)[9]
  • Premiul Radioului Polonez cl. a II-a pentru piesa radiofonică Torba (1974)[7]
  • Premiul președintelui Comitetului de Radio și Televiziune pentru serialul TV Lalka (1979)[7][9]
  1. ^ a b „Aleksander Ścibor-Rylski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Aleksander Ścibor-Rylski, Internetowy Polski Słownik Biograficzny 
  3. ^ a b Aleksander Ścibor-Rylski, Autoritatea BnF 
  4. ^ a b Aleksander Ścibor-Rylski, Filmportal.de, accesat în  
  5. ^ „Aleksander Ścibor-Rylski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u pl Aleksander Ścibor-Rylski în baza de date filmpolski.pl
  8. ^ a b c d e pl Aleksander Ścibor-Rylski în baza de date filmweb.pl
  9. ^ a b c d „Aleksander Ścibor-Rylski”, Encyklopedia teatru polskiego, accesat în  
  10. ^ Powstańcze Biogramy – Aleksander Ścibor-Rylski (în engleză) 
  11. ^ a b „СЦИБОР-РЫЛЬСКИЙ, Александр”, în S. Iu. Iutkevici (red.), Кинословарь, vol. 2, Sovetskaia ențiklopedia, Moscova, 1970, p. 620.
  12. ^ Aleksander Ścibor-Rylski (), Węgiel (în poloneză), Książka i Wiedza 
  13. ^ „Aleksander Ścibor-Rylski”. lubimyczytac.pl. Accesat în . 
  14. ^ „Autor: Ścibor-Rylski Aleksander (pseud. Wojtyłło Jadwiga)”. biblionetka.pl. Accesat în . 
  15. ^ A fost decorat la 11 iulie 1955 „pentru merite în domeniul culturii și artei” M.P. z 1955 r. nr 91, poz. 1144
  16. ^ 15 ianuarie 1955 M.P. z 1955 r. nr 101, poz. 1400, p. 1632
  17. ^ Bohdan Urbankowski, Czerwona msza czyli uśmiech Stalina, vol. 2, Varșovia, 1998, p. 315.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]