Alegeri prezidențiale în România, 2024
![]() | Relevanța unor informații din acest articol sau din această secțiune este disputată. Vă rugăm să vă spuneți părerea pe pagina de discuție a articolului. |
![]() | Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters. |
Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură. Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată. |
![]() | |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
|
Următoarele alegeri prezidențiale din România vor avea loc în 2024. Vor fi primele alegeri ce vor avea loc în același an cu cele parlamentare și locale după 2004, fiind prima dată când toate cele 4 alegeri se desfășoară în același an.
Context[modificare | modificare sursă]
La alegerile prezidențiale din 2019, Klaus Iohannis a fost reales Președintele României cu 66,09% în turul 2, obținând 37,82% în primul tur. Astfel, potrivit articolului 81 din Constituția României, actualul președinte nu mai este eligibil pentru realegere.
Alegeri prezidențiale anticipate în România[modificare | modificare sursă]
Alegerile prezidențiale anticipate se declanșează, conform Constituției, atunci când președintele în exercițiu nu își duce mandatul până la capăt, ori acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive: demisie, acuzația de trădare a Parlamentului, referendumul de demitere declanșat tot de Parlament, incompatibilitate cu alte funcții sau deces.
În urma articolelor de presă apărute în România și în plan internațional în 2021, Klaus Iohannis se află pe lista scurtă a potențialilor viitori secretari generali ai NATO. În cazul în care Klaus Iohannis este propus la șefia NATO, acesta va trebui să demisioneze din funcția de președinte al României pentru a prelua noua funcție oferită, acesta fiind un caz de incompatibilitate. Totodată, acest lucru este posibil să se întâmple la data de 1 septembrie 2022, alegerile putând să fie organizat în mod anticipat în noiembrie/decembrie 2022.[1]
Sondaje[modificare | modificare sursă]
Roșu sus: PSD/ Galben: PNL/ Albastru: USR/ Portocaliu: AUR/ Verde: FD/ Roșu jos: PRO
Comentarii: Scăderi prevăzute pentru PSD și PNL pentru anii 2022–2023. De asemenea, creștere sensibilă pentru USR precum și pentru celelalte partide reprezentate în graficul de mai jos.
Turul I[modificare | modificare sursă]
Sondaje efectuate începând cu 2021, candidați potențiali[modificare | modificare sursă]
Deținătorul sondajului | Data de lucru | Eșantion | Marjă de eroare | Ciolacu
PSD |
Geoană
PSD |
Stănescu
PSD |
Orban
FD |
Cîțu
PNL |
Boc
PNL |
Barna
USR |
Ponta[2]
PRO |
Simion
AUR |
Târziu
AUR |
Georgescu
AUR |
Hunor
UDMR |
Diaconescu
PMP |
Dan
Ind. |
Șoșoacă
Ind. |
Alții |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
ISPAP Arhivat în , la Wayback Machine. | 12–21 oct. 2021 | 1.228 | N/A | N/A | 33,0 | N/A | 8,0 | 7,0 | N/A | N/A | 15,0 | 17,0 | N/A | N/A | 4,0 | 8,0 | N/A | 6,0 | 2,0 |
Gazeta Civică[3] | 15–31 iul. 2021 | 1.112 | ±3,0% | 4,0 | 17,0 | N/A | N/A | 11,0 | 16 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | 5,0 | N/A | N/A | N/A | N/A |
INSOMAR[4] | 1–8 mai 2021 | 1.030 | ±3,1% | 16,1 | N/A | N/A | 12,03 | N/A | N/A | 22,00 | 13,4 | 14,2 | N/A | 4,7 | N/A | 8,3 | N/A | 4,0 | 6,6 |
Turul 2[modificare | modificare sursă]
Sursă | Dată | Eșantion | Simion | PSD[5] |
---|---|---|---|---|
ISPAP Arhivat în , la Wayback Machine. | 12–21 octombrie 2021 | 1,228 | 28.38% | 56.0 |
Sursă | Dată | Eșantion | Geoană | Simion |
---|---|---|---|---|
ISPAP | 12–21 octombrie 2021 | 1,228 | 65.0 | 35.0 |
Sursă | Dată | Eșantion | Geoană | Cîțu |
---|---|---|---|---|
ISPAP Arhivat în , la Wayback Machine. | 12–21 octombrie 2021 | 1,228 | 63.0 | 37.0 |
Sursă | Dată | Eșantion | Geoană | Șoșoacă |
---|---|---|---|---|
ISPAP Arhivat în , la Wayback Machine. | 12–21 octombrie 2021 | 1,228 | 77.0 | 23.0 |
Candidați[modificare | modificare sursă]
Cronologie[modificare | modificare sursă]
Intenție | |
A luat în considerare | |
Candidat oficial | |
Candidatură retrasă/interes negat | |
Alegerile locale din 2020 | |
Alegerile parlamentare din 2020 | |
Alegerile europarlamentare (aproximativ) | |
Termenul limită de depunere a candidaturilor la BEC (aproximativ) | |
Primul tur (aproximativ) |

Partidul Național Liberal (PNL)[modificare | modificare sursă]
Președintele Klaus Iohannis nu mai este eligibil pentru încă un mandat, prin urmare, partidul trebuie să găsească alt candidat. Fostul premier și lider al partidului Ludovic Orban a declarat la Tecuci, la data de 22 mai 2021, că „nu exclude” o candidatură în 2024.[6] Fostul prim-ministrul în exercițiu Florin Cîțu a declarat la Piatra Neamț, la data de 25 iunie 2021, că „în prezent nu are în vedere” o candidatură la președinție.[7] Mai mult, colegii lideri ai partidului național liberal iau în considerare să-l propună pe președintele actual Klaus Iohannis ca prim-ministru, după ce mandatul său de președinte se încheie în 2024.[8]Actualul Prim Ministru si presedinte PNL Nicolae Ciuca ar putea candida in functia de presedinte a Romaniei din partea PNL .
Partidul Social Democrat (PSD)[modificare | modificare sursă]
Într-o dezbatere la televiziune, pe 24 aprile 2021, liderul partidului Marcel Ciolacu a declarat că „este foarte probabil” ca președintele partidului (el însuși, la acel moment și până în prezent) să nu candideze la funcția de președinte în 2024.[9] Întrebat despre luarea în considerare a unei candidaturi la președinție, deputatul Alexandru Rafila a răspuns vag pe 4 iulie 2021 „nu spune niciodată niciodată”, dar a subliniat că candidatura la președinție „cu siguranță nu este scopul meu".[10] Într-un alt talk-show televizat, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a declarat că partidul „merge la câștig” la toate alegerile programate în 2024 (alegeri legislative, alegeri locale, alegeri pentru Parlamentul European și alegeri prezidențiale) și el ”nu a exclus „că Mircea Geoană ar putea fi, din nou, candidatul la președinție al partidului.[11] Mircea Geoană a candidat la președinție în 2009, dar a pierdut la limită în al doilea tur de scrutin în fața lui Traian Băsescu, care a fost reales pentru un al doilea și ultim mandat.
Uniunea Salvați România (USR)[modificare | modificare sursă]
Fostul viceprim-ministru al României, Dan Barna, a anunțat, la data de 10 februarie 2021, că va candida din nou pentru Președinția României în 2024. Fostul candidat prezidențial din 2019 a mai declarat în mai multe interviuri din aprilie 2021 în ceea ce privește candidatura sa că aceasta „nu este exclusă” și că este un „scenariu real".[12] De asemenea, fostul președintele al partidului, Dacian Cioloș, a declarat într-un interviu, la data de 18 februarie 2021, că are în vedere să candideze în 2024 în cadrul alegerilor prezidențiale.[13] La data de 1 octombrie 2021, Cioloș a declarat că obiectivul său este să câștige alegerile prezidențiale din 2024, susținând că este dispus să candideze și el.[14] La data de 7 februarie 2022, a demisionat din funcția de președinte al USR, așadar, cel mai probabil, nu va mai candida la președinție în 2024 sau nu va mai avea prima șansă de a deveni candidat prezidențial din partea USR.
Partidul Mișcarea Populară (PMP)[modificare | modificare sursă]
Cristian Diaconescu, fostul președinte ales al partidului, a fost desemnat să candideze la alegerile din 2024.[15] Ulterior, după congresul PMP de la data de 19 februarie 2022, Eugen Tomac a redevenit președintele partidului. Diaconescu a fost exclus de noua conducere din PMP, acest lucru făcând ca statutul său de candidat oficial anterior garantat de partid, să fie retras.[16]
Candidați oficiali[modificare | modificare sursă]
Nume | Născut | Experiență în funcții publice | Afiliere | Alma mater și profesie | Informații legate de candidatură |
---|---|---|---|---|---|
![]() Victor Ponta |
20 septembrie 1972
(vârsta: 50) București |
Deputat (2004–2020)
Prim-ministrul României (2012–2015) Fostele alegeri prezidențiale: 2014: 40.40% (locul 1, turul 1), 45.60% (locul 2, turul 2) |
Afiliere: PRO România | Facultatea de Drept, Universitatea din București (1995)
Procuror |
Oficial: 28 mai 2021[17][18] |
Și-au exprimat interesul de a candida[modificare | modificare sursă]
Acești indivizi nu și-au declarat intenția clară de a candida, dar iau în considerare o candidatură:
Nume | Născut | Experiență în funcții publice | Afiliere | Alma mater și profesie | Informații legate de candidatură |
---|---|---|---|---|---|
![]() Dan Barna |
10 iulie 1975 (vârsta: 47) Sibiu, Județul Sibiu |
Vicepremier (2020–2021) Deputat (2016–prezent) Secretar de Stat cu Ministrul Fondurilor Europene (2016) Fostele alegeri prezidențiale: 2019: 15.02% (locul 3) |
Afiliere: USR | Facultatea de Drept, Universitatea din București (1998) Avocat |
17 aprilie 2021[19] Oponent principal: Dacian Cioloș Presupus oponent principal: Cătălin Drulă | A luat în vedere candidatura:
![]() Ludovic Orban |
25 mai 1963 (vârsta: 59) Brașov, Județul Brașov |
Președintele Camerei Deputaților (2020–2021) Deputat (2008–2016; 2020–prezent) Prim-ministrul României (2019–2020) Ministru al Transporturilor (2007–2008) Viceprimar în București (2004–2007) Secretar de Stat la Agenția Funcționarilor Publici (2000–2001) Secretar de Stat la Departamentul de Informare Publică (1999–2000) Secretar General cu Direcția Persoanelor cu Handicap (1998–1999) Director de Comunicare la Agenția pentru Politici Energetice (1997–1998) Consilier local, Sector 1, București (1996–1997) Consilier local, Sector 3, București (1992–1996) |
Afiliere: FD | Facultatea de Tehnologie Mașini Industriale, Universitatea Transilvania din Brașov (1988) Inginer tehnologic |
22 mai 2021[20] | A luat în vedere candidatura:
Călin Georgescu | 26 martie 1962
(vârsta: 60) |
Director executiv al Institutului Global Sustainable Index al Națiunilor Unite (2015–2016)
Președinte al Centrului European de Cercetare pentru Clubul de la Roma (2013–2015) |
Afiliere: Nu are
Posibil candidat din partea: AUR |
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (1986)
|
A luat în vedere candidatura: 20 noiembrie 2021[21]
Presupuși oponenți principali: George Simion, Claudiu Târziu |
Diana Iovanovici-Șoșoacă | 13 noiembrie 1975 (vârsta: 47) București |
Senator (2020–prezent) | Afiliere: NR[22] | Facultatea de Drept, Universitatea Româno-Americană (posibil), anul de promovare nedezvăluit[23] Avocat |
A luat în vedere candidatura: 16 decembrie 2021[24][25][26] |
![]() Remus Cernea |
25 iunie 1974
(vârsta: 48) București |
Deputat (2012–2016)
Fostele alegeri prezidențiale: 2009: 0,62% (locul 8) |
Afiliere: PV | Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (2002)
Activist civic |
Intenție: 22 febuarie 2022[27] |
Oana Zăvoranu | 16 iunie 1973
(vârsta: 49) | ||||
Afiliere: Nu are | Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu (an de promovare nedezvăluit)
Actriță, cânterață, personalitate TV |
A luat în vedere candidatura: 30 martie 2022[28] |
Potențiali candidați[modificare | modificare sursă]
Acești indivizi au fost supuși speculațiilor publice și/sau declarațiilor vagi făcute de ei înșiși, dar încă nu au refuzat sau confirmat public interesul lor de a candida la funcția de președinte:
Nume | Născut | Experiență în funcții publice | Afiliere | Alma mater și profesie | Informații legate de candidatură |
---|---|---|---|---|---|
![]() Emil Boc[29][30] |
6 septembrie 1966 (vârsta: 56) Răchițele, Județul Cluj |
Primar al Municipiului Cluj-Napoca (2004–2008, 2012–prezent) Prim-ministrul României (2008–2012) Deputat (2000–2004) |
Afiliere: PNL | Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai (1995) Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea Babeș-Bolyai (1991) Avocat |
Presupuși oponenți principali: Florin Cîțu și Nicolae Ciucă |
Florin Călinescu | 29 aprilie 1956
(vârsta: 66)
|
- | Afiliere: PV | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (1979 sau 1980)
Actor |
[31] |
![]() Dacian Cioloș |
27 iulie 1969
(vârsta: 53)
|
Europarlamentar (2019–prezent)
Prim-ministrul României (2015–2016) |
Afiliere: REPER | Facultatea de Horticultură, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (1994)
Inginer horitcultor |
A luat în considereare candidatura: 18 febuarie 2021 (din partea USR)[32]A demisionat din USR: 31 mai 2022 (posibil să candideze din partea actualului său partid)[33] |
![]() Nicolae Ciucă |
7 febuarie 1967
(vârsta: 55)
|
Prim-ministrul României (2021–prezent, interimar în decembrie 2020) Senator (2020–prezent) Ministrul Apărării Naționale (2019–2021) Șeful Statului Major al României (2015–2019) |
Afiliere: PNL | Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (1995)
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1988) Militar |
Presupuși oponenți principali: Florin Cîțu și Emil Boc |
![]() Florin Cîțu |
1 aprilie 1972 (vârsta: 50) Râmnicu Vâlcea, Județul Vâlcea |
Prim-ministrul României (2020–2021) Senator (2016–prezent) Ministrul Finanțelor Publice (2019–2020) |
Afiliere: PNL | Colegiul Grinnell (1996) Economist |
Presupuși oponenți principali: Emil Boc și Rareș Bogdan |
![]() Cătălin Drulă[34] |
2 mai 1981 (vârsta: 41) București |
Președinte al USR (2022–prezent) Deputat (2016–prezent) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (2020–2021) |
Afiliere: USR | Departamentul de Informatică, Universitatea din Toronto (2002) Software Engineer |
Presupuși oponenți principali: Dan Barna, Dacian Cioloș |
![]() Mircea Geoană |
14 iulie 1958 (vârsta: 64) București |
Secretar general adjunct al NATO (2019–prezent) Senator (2004–2016) Președintele Senatului României (2008–2011) Ministrul Afacerilor Externe (2000–2004) Ambasadorul României în SUA (1996–2000) Fostele alegeri prezidențiale: 2009: 31.15% (locul 2, turul 1), 49.66% (locul 2, turul 2) |
Afiliere: nu are Posibil candidat din partea: PSD |
Facultatea de Mecanică, Universitatea Politehnica din București (1983) Facultatea de Drept, Universitatea din București (1993) Diplomat |
Presupus oponent principal: Vasile Dîncu |
![]() Hunor Kelemen |
18 octombrie 1967 (vârsta: 55) Cârța, Județul Harghita |
Vicepremier (2020–prezent) Deputat (2000–prezent) Ministrul Culturii (2009–2012; 2014) Secretar de stat cu Ministrul Culturii (1997–2000) Fostele alegeri prezidențiale: 2019: 3.87% (locul 6) 2014: 3.47% (locul 8) 2009: 3.83% (locul 5) |
Afiliere: UDMR | Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (1993), Facultatea de Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (1998) Medic veterinar, Profesor de filosofie |
|
![]() Maia Sandu |
24 mai 1972 (vârsta: 50) Risipeni, Raionul Fălești, Moldova |
Președintele Republicii Moldova (2020–prezent) Prim-ministrul Republicii Moldova (2019) Deputat, Moldova (2014–2015, 2019) Ministrul Educației, Moldova (2012–2015) |
Afiliere: PAS (în Moldova); nu are (în România) | Facultatea de Management, Academia de Studii Economice din Moldova (1994) Facultatea de Relații Internaționale, Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova Economist |
[35][36][37][38] |
![]() Claudiu Târziu |
20 februarie 1973 (vârsta: 49) Bacău, Județul Bacău |
Co-președinte AUR (2020–2022) Senator (2020–prezent) |
Afiliere: AUR | Facultatea de Drept, "Universitatea Mihai Eminescu din Iași (1999) Școala Națională de Studii Politice și Administrative (2007) Jurnalist |
|
![]() |
13 iulie 1972 (vârsta: 50) Bacău, Județul Bacău |
Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse (2021–prezent) Senator (2012–2016, 2020–prezent) Primar General al Municipiului București (2016–2020) |
Afiliere: PSD | Facultatea de Litere a Universității din București (anul de absolvire neprecizat)
|
[39] |
A refuzat să fie candidat[modificare | modificare sursă]
Această persoană a făcut obiectul unor speculații, dar a negat public sau a renunțat la interesul de a candida la funcția de președinte:
Nume | Născut | Experiență în funcții publice | Affiliation | Alma mater și profesie | Candidatură Data anunțului |
---|---|---|---|---|---|
![]() Marcel Ciolacu |
28 noiembrie 1967 (vârsta: 55) Buzău, Județul Buzău |
Deputat (2012–prezent) Președintele Camerei Deputaților (2019–2020) Vicepremier (2017–2018) Viceprimar al Municipiului Buzău (2008–2012) Prefect interimar al Județului Buzău (2005) |
Afiliere: PSD | Facultatea de Drept, Universitatea Ecologică din București (1995) Jurist |
Interes negat: 24 aprilie 2021[9] |
![]() George Simion |
21 septembrie 1986 (vârsta: 36) Focșani, Județul Vrancea |
Deputat (2020–prezent) | Afiliere: AUR | Facultatea de Afaceri și Administrație, Universitatea din București (2008) Activist civic |
Interes negat: 27 martie 2022[40] |
![]() Ioan-Aurel Pop |
1 ianuarie 1955 (vârsta: 68) Sântioana, Județul Cluj |
Președintele Academiei Române (2018–prezent) | Afiliere: Nu are | Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai (1979) Profesor de istorie |
Interes negat: 4 februarie 2022[41] |
![]() Vasile Dîncu[42] |
25 noiembrie 1961 (vârsta: 61) Năsăud, Județul Bistrița-Năsăud |
Senator (2004–2007, 2020–prezent) Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Vicepremier (2015–2017) Europarlamentar (2007) Ministrul Informației Publice (2000–2003) |
Afiliere: PSD | Universitatea Babeș-Bolyai (1989) Sociolog |
Interes negat: 30 aprilie 2022[43] |
![]() |
28 octombrie 1962
(vârsta: 60) |
Membru al Camerei Deputaților (2012–2019)
Ministru al Administrației și Internelor (2009) Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației (2012–2015) Viceprim-ministru al României (2012–2014) Președintele Camerei Deputaților (2016–2019) |
Afiliere: Nu are (drepturile politice suspendate judiciar până pe 15 iulie 2024, din cauza unei condamnări din 29 mai 2019)[43]
Cea mai probabilă afiliere (după restabilirea drepturilor politice): APP[44] |
Universitatea Politehnica din București
Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
|
Interzis legal: 4 iulie 2022[45] |
![]() Rareș Bogdan[46] |
17 septembrie 1974 (vârsta: 48) Ocna Mureș, Județul Alba |
Europarlamentar (2019–prezent) | Afiliere: PNL | Facultatea de Științe Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai (1997) Jurnalist |
Interes negat: 3 iulie 2022[47] |
![]() Laura Codruța Kövesi |
15 mai 1973
(vârsta: 49) |
Procuror Șef European (2019–prezent) Procuror Șef al Direcției Naționale Anticorupție (2013–2018) Procuror Șef al României (2006–2013) |
Afiliere: Nu are | Universitatea Babeș-Bolyai
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Universitatea de Vest din Timișoara Procuror |
Interes negat: 13 iulie 2022[48] |
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Politico: Klaus Iohannis, pe lista scurtă pentru a prelua șefia NATO de la Jens Stoltenberg”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ „Alegeri prezidențiale în România, 2024”, Wikipedia, , accesat în
- ^ „Vă prezentăm cifrele ultimului sondaj pentru Palatul Cotroceni”. Gazeta Civică | Cotidian Național de opinie și atitudine civică!. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ INSOMAR. „Opțiuni politice de mai | INSOMAR.ORG”. Accesat în .
- ^ Orice candidat PSD
- ^ „Ludovic Orban nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024: Sunt cel mai bun cunoscător al PNL și, în general, al țării”. www.digi24.ro.
- ^ „Florin Cîțu spune că nu se gândește "în acest moment" la o candidatură la prezidențiale”. www.digi24.ro.
- ^ „Congresul PNL și operațiunea "Iohannis – premier din 2024"”. adevarul.ro. .
- ^ a b „Marcel Ciolacu e convins ca PSD va castiga prezidentialele din 2024”. Ziare.com.
- ^ „Alexandru Rafila, întrebat dacă va fi candidatul PSD la prezidențialele din 2024: În viață, nu poți să spui "niciodată", dar cu siguranță nu este obiectivul meu”. G4Media.ro. .
- ^ „Prim-vicepresedintele PSD: "Tinta noastra este sa castigam toate alegerile din 2024, inclusiv pe cele prezidentiale"”. Ziare.com.
- ^ „Barna, întrebat despre o nouă candidatură la prezidențiale: Nu exclud / Ce pot să spun acum cu fermitate este că îmi doresc să am o prezență cât mai consistentă în politica din România și în următorii ani”. G4Media.ro. .
- ^ „INTERVIU VIDEO Miză majoră pentru Dacian Cioloș: Marile reforme de care depinde candidatura lui la prezidentiale”. G4Media.ro. .
- ^ Bogdan Păcurar (). „Dacian Cioloș: Pentru mine obiectivul în 2024 este să câștigăm alegerile prezidențiale. Evident că sunt dispus să candidez”. Accesat în .
- ^ „Cristian Diaconescu, ales președinte al PMP și desemnat candidat al partidului la prezidențialele din 2024”. Digi24. .
- ^ Gabriel Pecheanu (). „Cristian Diaconescu, exclus din PMP”. Mediafax. Accesat în .
- ^ „Victor Ponta anunță că va candida la Președinție în 2024”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ „Alegeri prezidențiale în România, 2024”, Wikipedia, , accesat în
- ^ Redacția G4Media (). „Barna, întrebat despre o nouă candidatură la prezidențiale: Nu exclud / Ce pot să spun acum cu fermitate este că îmi doresc să am o prezență cât mai consistentă în politica din România și în următorii ani”. G4Media. Accesat în .
- ^ Georgiana Marina (). „Ludovic Orban nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024: Sunt cel mai bun cunoscător al PNL și, în general, al țării”. Accesat în .
- ^ „Șoc în lumea politică! Și-a anunțat candidatura la alegerile din 2024”. IMPACT. . Accesat în .
- ^ „O nouă facțiune parlamentară ruptă din AUR după excluderea Dianei Șoșoacă? Ninel Peia și-a impus cinci senatori și deputați pe listele partidului AUR, Claudiu Târziu explică mizele protocolului dintre cele două partide”. G4Media.ro. .
- ^ Filip Stan (). „Diana Șoșoacă își ascunde bine secretele. CV-ul nu îi poate fi găsit nicăieri, dar a fost consiliera unuia dintre cei mai influenți miniștri din guvernul Năstase”. Accesat în .
- ^ Mirela Ionela Achim (). „Diana Șoșoacă, noul președinte al României? Vestea ce a cutremurat țara, la început de an!”. B1TV.ro. Accesat în .
- ^ Alina Toma (). „Diana Sosoaca, despre o candidatura a sa la alegerile prezidentiale din 2024: "Nu m-am gandit eu, dar s-a gandit o parte a poporului roman"”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ „Sosoaca anunta ca va candida la Presedintia Romaniei: "Nu va exista turul doi. Astept scuze de la statul italian"”. Aktual24. . Accesat în .
- ^ Nicolau, Nicoleta. „Remus Cernea, primul candidat la alegerile prezidențiale din 2024. „Da, este adevărat"”. www.stiridiaspora.ro. Accesat în .
- ^ „Oana Zăvoranu vrea să candideze la alegerile prezidențiale din 2024: „Sunt pregătită să conduc cu cap țara asta"” (în engleză). adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ Remus Florescu (). „Sociologul Barbu Mateescu: Emil Boc, candidatul PNL la președinție în 2024. Dragnea va candida din partea partidului PÂINE”. Adevărul. Accesat în .
- ^ Redacția Monitorul de Cluj (). „Lăzăroiu, despre alegerile prezidențiale 2024: "Sunt șanse mari să fie Emil Boc președinte"”. Monitorul de Cluj. Accesat în .
- ^ Team, DCNews. „Florin Călinescu a decis dacă va candida la alegerile prezidențiale”. DCNews. Accesat în .
- ^ „INTERVIU VIDEO Miză majoră pentru Dacian Cioloș: Marile reforme de care depinde candidatura lui la prezidentiale”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Dacian Cioloș și-a dat demisia din USR. Fostul premier și 4 europarlamentari anunță înființarea partidului REPER”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ N.O. (). „Emanuel Ungureanu: Cătălin Drulă ar putea fi în 2024 propunerea USR PLUS pentru candidatura la președinția României”. HotNews.ro.
- ^ Tudor Curtifan (). „Maia Sandu e pe val. Scenariu privind candidatura la președinția României în 2024. Expert: Criza de leadership poate fi soluționată doar din interior”. DCNews.ro. Accesat în .
- ^ Răzvan Chiruță (). „Maia Sandu, președinte al României. Ce șanse are repetarea scenariului "Cuza" și al unirii”. Newsweek.ro. Accesat în .
- ^ Bogdan Antonescu (). „Cozmin Gușă o vede pe Maia Sandu președintele României în 2024. În analiză apare și Laura Codruța Kovesi”. Stiripesurse.ro. Accesat în .
- ^ Constantin Dumitru (). „Este Maia Sandu pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza? Adică poate deveni în 2024 și președintele României?”. Top Business News. Accesat în .
- ^ „Ce șanse are Gabriela Firea să fie candidatul PSD la alegerile prezidențiale. Sociolog: "Fostul primar simte că are de luat o revanșă"”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ „George Simion, la Congres: Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidențiale din 2024”. Libertatea.ro. . Accesat în .
- ^ „După Biserică, și șeful Academiei se dezice de AUR. Ioan Aurel Pop: "Singura politică pe care o fac este aceea a Academiei Române"”.
- ^ „Prezidențialele din 2024. Rareș Bogdan: "Inclusiv Kovesi poate fi luată în calcul". Lista de posibili prezidențiabili ai PSD”. .
- ^ a b „Vasile Dîncu, despre funcția de președinte al României: "Nu aș avea această obrăznicie și nici această lipsă de modestie încât să cred că aș merita să îmi doresc/ Despre cea de premier: Nu îmi doresc această funcție. Voiam să fiu ministrul Culturii"”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Liviu Dragnea, despre Alianța Pentru Patrie, fondat de Codrin Ștefănescu: Nu e partidul meu, eu doar îl susțin, n-am voie să ocup o funcție în partid/ "Pentru Patrie" este numele ultimului partid legionar din România”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Klaus Iohannis a promulgat legea prin care persoanele condamnate definitiv la închisoare nu vor mai putea candida la funcția de președinte al României”. News.ro. Accesat în .
- ^ „Prezidențialele din 2024. Rareș Bogdan: "Inclusiv Kovesi poate fi luată în calcul". Lista de posibili prezidențiabili ai PSD”. .
- ^ „Rareș Bogdan anunță momentul în care se va rupe relația dintre PNL și PSD: 'Nu voi accepta!'”. Stiri pe surse. Accesat în .
- ^ „Laura Codruța Kövesi: „Nu doresc să candidez la președinția României"”. Radio Europa Liberă Moldova. Accesat în .
|