Alegeri parlamentare în România, 2024
 | Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură. Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată. |
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024.
Sistem electoral[modificare | modificare sursă]
Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.[1]
Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.[2] Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[3] Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 329 de membri.
Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[4]
Context[modificare | modificare sursă]
Guvernul României după alegerile din 6 decembrie (Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide: PNL (centru dreapta, PPE), USR PLUS (centru, Renew Europe) și UDMR (centru dreapta, PPE). La momentul actual (noiembrie 2021), Guvernul interimar Cîțu, demis prin moțiune de cenzură, va fi înlocuit de un Guvern condus de Nicolae Ciucă format din partidele: PSD (centru stânga, S&D), PNL (centru dreapta, PPE) și UDMR (centru dreapta, PPE).[5]
Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de Florin Roman (PNL) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și Sorin Grindeanu (PSD) (noiembrie 2021)[6]. Actualul Președinte al Camerei Deputaților este Marcel Ciolacu (PSD)[7]. Președintele Senatului a fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021) și este prima femeie care ocupă acest post. Actualul Președinte al Senatului este Florin Cîțu (PNL).[8]
Președintele Senatului, Anca Dragu (21 decembrie 2020–23 noiembrie 2021)
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban (21 decembrie 2020–13 octombrie 2021)
Președintele Senatului, Florin Cîțu (23 noiembrie 2021–prezent)
Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (23 noiembrie 2021–prezent)
Evenimente[modificare | modificare sursă]
Criza guvernamentală (1 septembrie – 25 noiembrie 2021)[modificare | modificare sursă]
Guvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea pe 23 decembrie 2020,[9] a fost compus din două paride liberal-conservatoare, PNL, UDMR, și partidul liberal-progresist USR PLUS.[10]
În septembrie 2021, o ruptură în cadrul coaliției a dus la Criza politică din România din 2021. Premierul Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții.[11][12][13][14] Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,[15] care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul naționalist AUR, a doua de către Partidul Social Democrat (PSD)[16] cu cele trei partide care dețin împreună majoritatea locurilor.[17]
Cîțu a fost contestat în cadrul PNL[18] dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban.[19] Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.[20] USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.[21][22] Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.[23]
Pe 4 octombrie, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă[24] Potrivit Primarului USR de la Brașov, Allen Coliban, guvernul minoritar al lui Cîțu mai este încă în funcție datorită PSD.[25] Cu toate acestea, pe 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care corespund PSD, USR și AUR. Cîțu va continua să funcționeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern va fi votat ulterior în parlament și apoi depus jurământul.
Pe 1 noiembrie, partidul AUR a început procedura de suspendare a Președintelui României, Klaus Iohannis.[26]
Partide noi[modificare | modificare sursă]
Pe 19 septembrie, fostul lider al PSD Liviu Dragnea, alături de prietenul său Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (APP).
Pe 3 Octombrie, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost învins de contracandidatul său la șefia PNL, a declarat că intenționează 'să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL'.[27][28][29] Urmează pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat ALDE. Comentatorii spun că facțiunea lui Orban s-ar putea rupe de PNL dacă acesta nu ar fi desemnat premier după demiterea lui Cîțu de către Parlament.[30]
La data de 1 decembrie, Partidul ACUM a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară ”radical anti-corupție” și ”anti-suprabirocratizare”.[31]
Sondaje[modificare | modificare sursă]
25 noiembrie 2021 ─ prezent[modificare | modificare sursă]
| Dată | Sursa sondajului | Eșantionul | 
|
|
|
|
|
|
|
PPU-SL | 
|
|
Alte partide | Avans | Guvern | Opoziție | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 15-23 decembrie 2021 | Avangarde | 907 | 39 | 18 | 10 | 17 | 5 | 3 | 2 | 4 | 1 | N/A | 1 | 11 | 62 | 27 | |||
| 17–22 decembrie 2021 | Sociopol | 1,001 | 33 | 15 | 12 | 23 | 5 | 2 | 2 | 0 | 1 | 3 | 4 | 10 | 53 | 38 | |||
| 13–17 decembrie 2021 | CURS | 1,100 | 38 | 19 | 11 | 13 | 5 | 5 | N/A | 4 | N/A | N/A | 5 | 19 | 62 | 24 | |||
| 25 noiembrie 2021 | Guvernul Nicolae Ciucă este investit de parlament cu 318 voturi pentru | ||||||||||||||||||
7 septembrie 2021 ─ 25 noiembrie 2021[modificare | modificare sursă]
| Dată | Sursa sondajului | Eșantionul |
|
|
|
|
|
|
|
|
PPU-SL | 
|
Alte partide | Avans | Guvern | Opoziție | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 16–24 noiembrie 2021 | Avangarde | 906 | 40 | 17 | 11 | 15 | 5 | 2 | 1 | 4 | N/A | 3 | 23 | 22 | 66 | ||||
| 23 noiembrie 2021 | Președintele PNL Florin Cîțu a fost ales să ocupe funcția de președinte al Senatului | ||||||||||||||||||
| Președintele PSD Marcel Ciolacu a fost ales să ocupe funcția de președinte al CD | |||||||||||||||||||
| 22 noiembrie 2021 | Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României | ||||||||||||||||||
| 17–22 noiembrie 2021 | CURS | 1,100 | 38 | 18 | 11 | 14 | 5 | 4 | 3 | 3 | N/A | 4 | 20 | 23 | 63 | ||||
| 6–13 noiembrie 2021 | ISPAP | 1,130 | 35 | 8 | 5 | 12 | 20 | 5.5 | 4.5 | 1.5 | 1.5 | 4 | 3[32] | 15 | 18.5 | 67 | |||
| 9–12 noiembrie 2021 | Gazeta Civică | 1.023 | 30.5 | 3 | 7.5 | 23 | 12 | 5 | 6.5 | 5.5 | 2.5 | 2.5 | 1 | 7.5 | 15.5 | 65.5 | |||
| 1 noiembrie 2021 | Premierul desemnat Nicolae Ciucă își depune mandatul ca urmare a eșuării negocierii unei majorități în parlament | ||||||||||||||||||
| 25–30 octombrie 2021 | CURS | 1110 | 39 | 19 | 11 | 12 | 5 | 5 | 3 | 4 | N/A | 2 | 20 | 24 | 62 | ||||
| 17–26 octombrie 2021 | Avangarde | 900 | 40 | 17 | 13 | 14 | 5 | 4 | 2 | 4 | N/A | 1 | 23 | 22 | 67 | ||||
| 12–21 octombrie 2021 | ISPAP | 1.228 | 34 | 9 | 7 | 15 | 17 | 5 | 4 | 1 | 2 | 4 | 5.5 | 17 | 21 | 66 | |||
| 21 octombrie 2021 | Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României | ||||||||||||||||||
| 20 octombrie 2021 | Cabinetul Cioloș este respins în Parlament cu 88 de voturi pentru și 184 de voturi împotrivă | ||||||||||||||||||
| 12–17 octombrie 2021 | Gazeta Civică | 1.133 | 30 | 3 | 11.5 | 17.5 | 17 | 4 | 6 | 5 | N/A | 3.5 | 1 | 10.5 | 18.5 | 64.5 | |||
| 11–15 octombrie 2021 | Sociopol | 1002 | 32 | 20 | 13 | 21 | 6 | N/A | N/A | N/A | N/A | 8 | 11 | 26 | 66 | ||||
| 11 octombrie 2021 | Dacian Cioloș a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României | ||||||||||||||||||
| 5 octombrie 2021 | Guvernul Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură | ||||||||||||||||||
| 1 octombrie 2021 | Dacian Cioloș devine noul președinte al USR PLUS | ||||||||||||||||||
| 26–29 sep. 2021 | Gazeta Civică | 1.202 | 28 | 17 | 18 | 17.5 | 5 | 5.5 | 4 | N/A | 3 | 2 | 10 | 22 | 63.5 | ||||
| 28 septembrie 2021 | INSOMAR | 1.030 | 31.55 | 25.92 | 14.95 | 16.99 | 4.56 | 2.52 | 2.33 | N/A | 1.17 | 0.01 | 5.63 | 30.48 | 63.49 | ||||
| 28 septembrie 2021 | PSD depune moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Florin Cîțu
Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost declarată de CCR ca fiind un conflict între Parlament și Guvern | ||||||||||||||||||
| 15–27 sep. 2021 | INSCOP | 1.204 | 35.4 | 21.9 | 9.8 | 17.1 | N/A | 2.9 | 4.4 | N/A | N/A | 8.5 | 13.5 | 21.9 | 62.3 | ||||
| 14–21 sep. 2021 | Avangarde | 900 | 37 | 20 | 13 | 14 | 5 | 4 | 1 | 4 | N/A | 2 | 17 | 25 | 64 | ||||
| 8–10 sep. 2021 | CURS | 861 | 36 | 19 | 11 | 14 | 5 | 5 | 3 | 4 | N/A | 3 | 16 | 24 | 61 | ||||
21 decembrie 2020 ─ 7 septembrie 2021[modificare | modificare sursă]
| Dată | Sursa sondajului | Eșantionul | 
|
|
|
|
|
|
|
PPU-SL | Alte partide | Avans | Guvern | Opoziție | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 3–5 sep. 2021 | CURS | 853 | 35 | 20 | 11 | 12 | 5 | 5 | 3 | 4 | 5 | 15 | 36 | 47 | |||||
| 3 sep. 2021 | USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrul Florin Cîțu | ||||||||||||||||||
| 1 sep 2021 | Ministrul justiției Stelian Ion a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu și se declanșează o criză politică | ||||||||||||||||||
| 20–24 aug. 2021 | Avangarde | 900 | 35 | 21 | 14 | 15 | 5 | 5 | 2 | 1 | 2 | 14 | 40 | 50 | |||||
| 12–20 aug. 2021 | CURS | 1.100 | 34 | 20 | 12 | 11 | 5 | 5 | 3 | 4 | 6 | 14 | 37 | 45 | |||||
| 16–19 aug. 2021 | IRES | 1.006 | 35 | 27 | 14 | 14 | 5 | 2 | 2 | N/A | 1 | 8 | 46 | 49 | |||||
| 16 august 2021 | Politico.eu | N/A | 34 | 18 | 12 | 14 | 5 | 3 | 3 | 3 | 6 | 16 | 35 | 48 | |||||
| 26 iulie 2021 | INSOMAR | 1.030 | 38.06 | 15.05 | 11.07 | 14.95 | 5.05 | N/A | N/A | N/A | 15.83 | 23 | 31.17 | 53.01 | |||||
| 8 iulie 2021 | Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu | ||||||||||||||||||
| iulie 2021 | Sociopol | N/A | 31 | 27 | 15 | 10 | 7 | 2 | 3 | N/A | 5 | 4 | 49 | 41 | |||||
| 24 iunie 2021 | INSOMAR | 1.030 | 22.91 | 24.95 | 14.95 | 17.96 | 5.05 | N/A | 2.04 | N/A | 12.14 | 2.04 | 44.95 | 40.87 | |||||
| 11–18 iun. 2021 | CURS | 1.067 | 34 | 22 | 14 | 12 | 4 | 5 | 2 | 3 | 4 | 12 | 40 | 46 | |||||
| 1–15 iun. 2021 | INSCOP | N/A | 30.2 | 26.6 | 13.2 | 14.2 | N/A | 2 | 4.3 | N/A | 8.7 | 3.6 | 39.8 | 44.4 | |||||
| mai 2021 | Sociopol | 1.001 | 36 | 22 | 15 | 11 | 6 | 2 | 5 | 1 | 1 | 14 | 43 | 47 | |||||
| mai 2021 | Avangarde | N/A | 36 | 23 | 14 | 15 | 5 | 2 | 2 | 1 | 2 | 13 | 42 | 51 | |||||
| mai 2021 | IRES | N/A | 36 | 28 | 11 | 14 | 3 | N/A | 3 | N/A | 8 | 8 | 42 | 50 | |||||
| mai 2021 | INSOMAR[33] | 1.030 | 22.14 | 23.5 | 13.59 | 15.53 | 8.64 | 4.66 | 4.17 | N/A | 7.77 | 1.36 | 45.73 | 37.67 | |||||
| 14–17 apr. 2021 | CURS | N/A | 33 | 21 | 16 | 12 | 4 | 5 | 3 | 4 | 2 | 12 | 41 | 45 | |||||
| 14 aprilie 2021 | Ministrul sănătății Vlad Voiculescu a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu | ||||||||||||||||||
| 30 mar.–11 apr. 2021 | BCS | 1.420 | 28.9 | 22.3 | 22.5 | 10 | 4 | 4.2 | 2.9 | N/A | 5.1 | 6.4 | 48.8 | 38.9 | |||||
| 12–28 mar. 2021 | Sociopol | N/A | 35 | 26 | 17 | 12 | 4 | 3 | 2 | N/A | 1 | 9 | 47 | 47 | |||||
| 22–26 feb. 2021 | CURS | 1.100 | 34 | 25 | 16 | 9 | 4 | 3 | 2 | 3 | 3 | 10 | 45 | 43 | |||||
| 10–14 feb. 2021 | PER | 1.055 | 33 | 25 | 20 | 8 | 4 | 4 | 2 | N/A | 4 | 8 | 49 | 41 | |||||
| 9–11 feb. 2021 | INSOMAR | 1.030 | 28 | 27 | 14 | 16 | 6 | 4 | 1 | N/A | 4 | 1 | 47 | 44 | |||||
| 15–17 ian. 2021 | Avangarde | 710 | 34 | 24 | 16 | 14 | 5 | 3 | 1 | 2 | 1 | 10 | 45 | 48 | |||||
| 11–15 ian. 2021 | CURS | 1.100 | 34 | 26 | 16 | 12 | 5 | 3 | 2 | N/A | 2 | 8 | 47 | 46 | |||||
| 10–20 dec. 2020 | Avangarde | 900 | 35 | 26 | 15 | 14 | 5 | 2 | 1 | N/A | 2 | 9 | 46 | 49 | |||||
| 17–21 dec. 2020 | CURS | 1.100 | 35 | 26 | 14 | 15 | 4 | 2 | 2 | N/A | 2 | 9 | 44 | 50 | |||||
| 6 decembrie 2020 | Alegeri 2020 (CD) | 5.901.959 | 28,90% | 25,18% | 15,37% | 9,08% | 5,74% | 4,82% | 4,09% | 1,17% | 6,82% | 3,72% | 46,29% | 37,98% | |||||
| Alegeri 2020 (Senat) | 5.908.364 | 29,32% | 25,58% | 15,86% | 9,17% | 5,89% | 4,93% | 4,13% | 1,09% | 5,12% | 3,74% | 47,33% | 38,49% | ||||||
Proiecția locurilor în parlament[modificare | modificare sursă]
| Dată | Sursa sondajului | 
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minorități | Avans |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 17–26 oct. 2021 | Avangarde | 140 | 59 | 46 | 49 | 18 | 0 | 0 | 0 | 18 | 81 | |
| 12–21 oct. 2021 | ISPAP | 122 | 32 | 25 | 54 | 61 | 18 | 0 | 0 | 0 | 18 | 61 |
| 12–17 oct. 2021 | INSCOP | 125 | 68 | 56 | 52 | 11 | 0 | 0 | 0 | 18 | 57 | |
| 12–17 oct. 2021 | APP | 109 | 0 | 42 | 63 | 62 | 14 | 21 | 0 | 0 | 18 | 46 |
| 26–29 sep. 2021 | Gazeta Civică | 95 | 57 | 61 | 59 | 17 | 18 | 0 | 0 | 18 | 34 | |
| 28 sep. 2021 | INSOMAR | 104 | 85 | 49 | 56 | 15 | 0 | 0 | 0 | 18 | 19 | |
| 9–19 jul. 2021 | Avangarde [necesită citare] | 118 | 80 | 45 | 52 | 17 | 0 | 0 | 0 | 18 | 38 | |
| 11–15 ian. 2021 | CURS[necesită citare] | 113 | 88 | 53 | 40 | 18 | 0 | 0 | 0 | 18 | 25 | |
| 6 decembrie 2020 | Alegeri la CD din 2020 | 110 | 93 | 55 | 33 | 21 | 0 | 0 | N/A | 18 | 17 | |
Rata de aprobare a fostului Prim Ministrului[modificare | modificare sursă]
| Sursă | Dată | Eșantion | Florin Vasile Cîțu | |||
|---|---|---|---|---|---|---|
|
|
.svg){kind=small}
|
Net (+/-) | |||
| CURS | 25–30 octombrie 2021 | 1,100 | 10.0 | 81.0 | 9.0 | −71.0 |
| Avangarde | 17–26 octombrie 2021 | 900 | 7.0 | 74.0 | 19.0 | −67.0 |
| Avangarde | 14–21 septembrie 2021 | 900 | 14.0 | 61.0 | 25.0 | −47.0 |
| CURS | 12–20 august 2021 | 1,100 | 18.0 | 77.0 | 5.0 | −59.0 |
| CURS | 11–18 iunie 2021 | 1,067 | 19.0 | 75.0 | 6.0 | −56.0 |
| CURS | 14–17 aprilie 2021 | 1,107 | 24.0 | 69.0 | 7.0 | −45.0 |
| BCS | 11 aprilie 2021 | 1,420 | 21.6 | 68.5 | 9.8 | −46.9 |
Partide[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților.
- ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
- ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES.
- ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
- ^ Digi24. „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Sorin Grindeanu devine președinte interimar al Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu: „Mă bucur că a reușit să creeze o majoritate"”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Florin Cîțu este noul președinte al Senatului, după ce Anca Dragu a fost revocată USR va contesta decizia la CCR”. Digi24. Accesat în .
- ^ „Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister”. . Accesat în .
- ^ Robert Kiss (). „Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny" va trece”. Digi24. Accesat în .
- ^ Redacția Aktual24 (). „CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar"”. Accesat în .
- ^ Dan Popa (). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ Ioana Hurdea (). „Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui": „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Bogdan Păcurar (). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Andreea Ghiorghe (). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat"”. Adevărul. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Robert Kiss (). „PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Redacția Aktual24.ro (). „Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Redacția Digi24.ro (). „Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Redacția HotNews.ro (). „LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna”. HotNews.ro. Accesat în .
- ^ Alexandru Costea (). „Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Alexandru Costea (). „Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Laura Buciu (). „Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți”. Mediafax. Accesat în .
- ^ Bogdan Păcurar (). „Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Digi24. „George Simion: AUR strânge semnături pentru suspendarea lui Iohannis. Parlamentari PNL au semnat deja”. Digi24. Accesat în .
- ^ Liviu Cojan (). „Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Adrian Dumitru (). „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Cand se va rupe PNL. Aripa anti-Citu cere ca Orban sa fie numit iar premier. Danca: „Va spun sincer, mie imi este rusine cu noul PNL"”. Accesat în .
- ^ „Un nou partid ecologist, lansat de 1 Decembrie/ Partidul ACUM se declară "de centru stânga", "radical anti-corupție" și "anti-suprabirocratizare"/ Cine sunt fondatorii”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ PRM 0.5% ALDE 0.5% PER 0.5% PV 0.5%
- ^ Realitatea.NET (). „Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos”. Realitatea.NET. Accesat în .
- ^ Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.
- ^ „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat"”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la .
- ^ Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?
- ^ Romanian opposition takes narrow lead after election
- ^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
- ^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în .
- ^ Ziarul Financiar (). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în .
- ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în .
- ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în .
- ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Accesat în .
- ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în .
- ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. .
| |||||||||||||||||||||||||||||