Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alegerile parlamentare în Republica Moldova, 2021
Republica Moldova
2019 ←
11 iulie 2021

Cele 101 mandate în Parlament
51 mandate necesare pentru majoritate
  VoroninVladimir2008.jpg Igor Grosu (cropped).jpg EPP EaP Leaders'Meeting - 23 November 2017 (26829204319) (cropped).jpg
Lider Vladimir Voronin Igor Grosu
(interimar)
Andrei Năstase
Partid BECS PAS PPDA
Lider din 2020 2020 2015
Ultimele alegeri 35 mandate, 34.9% 15 mandate, 26.8%[a] 12 mandate, 26.8%[a]
Mandat precedent 37 15 11

  Pavel Filip (11322438465) (cropped).jpg Ilan Shor in 2016 (cropped).jpg Renato Usatîi - sep 2020 (cropped2).jpg
Lider Pavel Filip Ilan Șor Renato Usatîi
Partid PDM ȘOR RENATO USATÎI
Lider din 2019 2016 2021 (2014)
Ultimele alegeri 30 mandate, 23.6% 7 mandate, 8.3% 0 mandate, 3.2%
Mandate actuale 11 9 0
Mandate necesare 40 42
Mandate necesare 51

2021 Moldovan parliamentary election map.png

Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială

Prim-ministru

Aureliu Ciocoi (interimar)

Alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova urmează să aibă loc la 11 iulie 2021, după ce președinta Maia Sandu a dizolvat legislativul la 28 aprilie 2021.

Context[modificare | modificare sursă]

Mandatul lui Igor Dodon (februarie 2019 - decembrie 2020)[modificare | modificare sursă]

Guvernul Maiei Sandu (PSRM - ACUM)[modificare | modificare sursă]

Constituția Republicii Moldova impune formarea unui guvern în termen de trei luni de la proclamarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare de către Curtea Constituțională . Rezultatele alegerilor din 24 februarie au fost confirmate pe 9 martie. La 8 iunie, un guvern de coaliție condus de Maia Sandu a fost format de Partidul Socialiștilor (PSRM) și blocul ACUM. Cu toate acestea, Partidul Democrat (PDM) a solicitat Curtea Supremă, susținând că guvernul nu a fost format la timp. Curtea a interpretat termenul limită de trei luni ca fiind de 90 de zile, ceea ce însemna că data limită a fost 7 iunie și a concluzionat că ar trebui organizate alegeri rapide. A doua zi, Curtea l-a suspendat pe președintele Igor Dodon (fost lider PSRM) de la exercitarea puterilor și atribuțiilor sale prezidențiale pentru că nu a dizolvat parlamentul și l-a numit pe fostul prim-ministru Pavel Filip al PDM ca președinte în exercițiu. Filip a emis ulterior un decret prin care se cerea alegeri anticipate pentru 6 septembrie. [1]

Dodon și coaliția PSRM – ACUM au numit procesul ilegal. Guvernele Rusiei, Franței, Germaniei, Poloniei, Suediei și Regatului Unit au recunoscut toți noul cabinet Sandu drept guvern legitim. La 14 iunie Filip a demisionat și a permis guvernului PSRM – ACUM să preia funcția. Cu toate acestea, noul guvern a fost ulterior demis într-o moțiune de neîncredere în Parlament, la 12 noiembrie 2019, într-un litigiu privind un proiect de lege asumat de guvern pentru a delega o parte din puterile sale plenare primului ministru pentru a propune o „listă scurtă”. cu candidații la funcția de procuror general. [2] [3]

Guvernul Ion Chicu (PSRM - PDM). Alegerile prezidențiale[modificare | modificare sursă]

Un alt nou guvern PSRM-PDM, condus de Ion Chicu, a fost format la 14 noiembrie 2019. [4] Partidul Democrat a părăsit coaliția la 7 noiembrie 2020, în timpul alegerilor prezidențiale din Moldova din 2020, pentru a permite formarea unui nou guvern sub noul președinte. [5] Cabinetul Chicu a rămas în funcție ca guvern minoritar, sprijinit de Partidul Șor, miniștrii PDM fiind înlocuiți de independenți. Fostul prim-ministru și liderul PAS (ACUM) Maia Sandu a fost ales președinte la 15 noiembrie 2020. Chicu a demisionat pe 23 decembrie, cu doar câteva ore înainte de moțiunea de cenzură înaintată de PAS. Alegerile parlamentare anticipate au fost promise atât de Maia Sandu, cât și de Igor Dodon, în campania electorală.

Mandatul Maiei Sandu (decembrie 2020 - prezent)[modificare | modificare sursă]

Primele consultări. Tentativa de autodizolvare[modificare | modificare sursă]

Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind desemnarea unei candidaturi la funcția de prim-ministru, în 28 decembrie 2020.[6] În urma consultărilor, partidele s-au exprimat mai mult sau mai puțin în favoarea alegerilor parlamentare anticipate. Totodată, PAS a încercat la Curtea Constituțională să verifice legitimitatea unei eventuale proceduri de autodizolvare a Parlamentului, prin votul a două treimi din deputați. La 18 ianuarie, CC a declarat neconstituțională procedura.[7]

Prima și a doua desemnare a Nataliei Gavrilița ca prim-ministru. Susținerea Marianei Durleșteanu[modificare | modificare sursă]

Pe 27 ianuarie, Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier. Ulterior, pe 11 februarie, Gavrilița a obținut zero voturi din partea Parlamentului. Concomitent, PSRM și Pentru Moldova au prezentat candidatura Marianei Durleșteanu, cât și o listă de semnături a 54 de deputați (PSRM, Pentru Moldova și independenți).[8] Maia Sandu a desemnat-o repetat pe Gavrilița, iar Curtea Constituțională a decis că decretul este neconstituțional din cauză că deja a fost respinsă, iar majoritatea PSRM-Pentru Moldova nu este formalizată. Totuși, CC a îndemnat la reluarea dialogului între președinte și deputați, în vederea nominalizării unui nou guvern. Sandu a anunțat că nu mai intenționează să mai negocieze cu partidele politice în vederea unui nou guvern și nu va mai desemna vreun prim-ministru. Ea însăși a declarat "ori la alegeri anticipate, ori la referendum (pentru demitere)”.[9][10]

Desemnarea lui Igor Grosu. Retragerea Marianei Durleșteanu[modificare | modificare sursă]

Pe 16 martie 2021, Maia Sandu a convocat forțele politice din Parlament pentru consultări privind depășirea crizei politice - majoritatea fracțiunilor parlamentare s-au pronunțat pentru alegeri parlamentare anticipate, după ce criza pandemică va fi rezolvată. În timpul ultimelor consultări, cu PSRM, și-a făcut apariția Igor Dodon, care nu este însă membru al Parlamentului. În același timp, Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura, în urma unui mesaj postat pe rețelele de socializare, fapt ce i-a permis Maiei Sandu să vină cu propria propunere, respectiv Igor Grosu. [11][12] După ce majoritatea parlamentară a părăsit ședința ordinară pe 25 martie, guvernul Grosu a fost respins.

Întrunirea condițiilor constituționale de dizolvare a Parlamentului[modificare | modificare sursă]

Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede că există două posibilități de dizolvare a Parlamentului:

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.[13]

Articolul 1 a fost întrunit, deși Parlamentul totuși a avut ședințe între 23 decembrie 2020 și 23 martie 2021. Cu toate acestea, nu a fost votat un executiv, însă au fost înaintate trei candidaturi, dintre care una neconstituțională: Natalia Gavrilița (de două ori) și Igor Grosu. Articolul 2 a fost, de asemenea, întrunit, procedura de vot a Nataliei Gavrilița a avut loc la 11 februarie 2021, fapt ce a deschis termenul de 45 de zile, reprezentând prima tentativă, fiind completat de cel de-a doua tentativă, respectiv Igor Grosu, pe 25 martie. Cele 45 de zile au expirat la 28 martie 2021.

Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind depășirea crizei politice, cât și pentru stabilirea alegerilor parlamentare anticipate. Pro Moldova, PD, PPDA și PAS au venit chiar vineri, 26 martie, în timp ce PSRM și Pentru Moldova nu s-au prezentat atunci, venind la consultări abia luni, 29 martie 2021. După epuizarea consultărilor, Maia Sandu a anunțat într-o conferință de presă că a sesizat Curtea Constituțională privind întrunirea condițiilor de dizolvare a Parlamentului.[14]

Între timp, Parlamentul Republicii Moldova a votat, la 31 martie 2021, decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru 60 de zile, până la 30 mai 2021.[15] Mai mulți deputați, respectiv cei ai PAS, PPDA și PDM, au semnalat faptul că starea de urgență reprezintă exact documentul din 2020, fără a preciza clar ce intenții are Guvernul în gestionarea crizei pandemice și, mai ales, fără a stabili o carantină națională. Deputații PSRM și Pentru Moldova au votat starea de urgență fără prea multe interpelări, contrar a ceea ce au declarat în urmă cu doar câteva săptămâni. Opoziția parlamentară, în special PAS, a considerat că prin lipsa unui plan concret se intenționează, de fapt, doar amânarea alegerilor anticipate.[16] Conform Constituției Republicii Moldova, procedura de dizolvare ar putea să aibă loc imediat după expirarea stării de urgență, în speța dată, abia după 30 mai 2021. Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că urmează să întreprindă acțiunile necesare privind constatarea decretului drept neconstituțional și pentru a demara mai repede alegerile parlamentare anticipate.[17]

Conform legilor în vigoare, alegerile parlamentare se organizează într-un termen maxim de 90 de zile, dar după cel puțin 60 de zile, pentru a pregăti finanțarea scrutinului, înscrierea candidaților, cât și derularea campaniei electorale.

La data de 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a recunoscut întrunirea circumstanțelor dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, din cei 5 judecători, trei votând pentru. Maia Sandu s-a prezentat personal la ședința CC pentru a-și susține punctul de vedere, fiind însoțită de Olesea Stamate, consiliera sa pe probleme de justiție. Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Politică Dreptate și Adevăr, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Pro Moldova, cât și Partidul Nostru, prin reprezentanții acestora au recunoscut decizia Curții Supreme drept validă, în timp ce Partidul Socialiștilor, prin Igor Dodon, s-a poziționat împotrivă, anunțând că urmează să fie întreprinse toate modalitățile juridice posibile pentru a bloca procesul. Cu toate acestea, decizia CC este incontestabilă.[18]

Criza constituțională. Dizolvarea Parlamentului[modificare | modificare sursă]

În ședința Parlamentului Republicii Moldova din 23 aprilie 2021, PSRM și Partidul Șor au votat pentru anularea hotărârii din 2019 prin care Domnica Manole a fost investită judecătoare la Curtea Constituțională, cât și o altă hotărâre prin care li se cere demisia celor 3 judecători care au votat pentru dizolvare, respectiv Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Ca răspuns, Curtea Supremă a anunțat că hotărârea nu are efecte juridice și condamnă periclitarea statului de drept, imaginii Curții Constituționale și culturii constituționalismului din Republica Moldova.[19][20] În aceeași seară, Curtea Constituțională a anunțat că a suspendat cele două hotărâri adoptate de Parlament.[21]

La data de 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a declarat Hotărârea Parlamentului prin care a fost instituită starea de urgență neconstituțională în urma sesizărilor depuse de Octavian Țîcu (PUN), Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca (PAS)[22]. La scurt timp după emiterea hotărârii Curții Constituționale, Maia Sandu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor anticipate la 11 iulie 2021[23].

Parlamentul dizolvat[modificare | modificare sursă]

Parlamentul dizolvat rămâne în funcție până la investirea Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a XI-a, ceea ce se va întâmpla după 11 iulie 2021. Mandatele deputaților aleși în 2019 rămân în continuare valabile, Parlamentul se poate întruni în ședință, însă nu mai poate adopta modificări ale Constituției Republicii Moldova.

Grafic reprezentând configurația Parlamentului Republicii Moldova

Distribuția mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova înainte de alegeri[modificare | modificare sursă]

Partid Liderul partidului Lider din Mandatul liderului Alegerile parlamentare din 2019 Mandate la momentul dizolvării
% din

voturi

Mandate
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Igor Dodon 2020 31,15 35 37
Partidul Democrat din Moldova Pavel Filip 2019 circumscripția nr. 20, Strășeni 23,62 30 10
Partidul Acțiune și Solidaritate Igor Grosu (interimar) 2020 circumscripția națională 26,84 (ACUM) 26 (ACUM) 14
Partidul Platforma Demnitate și Adevăr Andrei Năstase 2015 26,84 (ACUM) 26 (ACUM) 11
Partidul Șor (a aderat ulterior la Platforma Pentru Moldova) Ilan Șor 2019 circumscripția nr. 18, Orhei 8,32 7 9
Partidul „Pro Moldova” Andrian Candu 2020 circumscripția națională Nu a participat în alegeri 7
Deputați neafiliați (nu sunt membri ai fracțiunilor parlamentare) 3 4
Platforma Pentru Moldova Nu a participat în alegeri 16 (9 ai Partidului Șor)
| Partidul Unității Naționale Octavian Țîcu 2019 circumscripția națională 26,84 (ACUM) 26 (ACUM) 1
Partidul Popular din Republica Moldova Alexandru Oleinic 2014 circumscripția nr. 47, Stînga Nistrului Nu a participat pe lista națională 1 1

Candidați[modificare | modificare sursă]

Concurent electoral Abrevierea Număr de candidați Cap de listă Statut
1 Partidul „Acasă Construim Europa” PACE 70 Alexandru Grumeza (vicepreședinte al PACE) Înregistrat
2 Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic CC 101 Iurie Muntean (membru al Comitetului Executiv al CC) Înregistrat
3 Blocul electoral „Renato Usatîi” BERU 103 Renato Usatîi (președinte al PN; primar al mun. Bălți) Înregistrat
4 Partidul „Șor” PPȘ 101 Ilan Șor (președinte al PPȘ; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
5 Partidul Acțiune și Solidaritate PAS 102 Igor Grosu (președinte interimar al PAS; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
6 Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor BECS 102 Vladimir Voronin (președinte al PCRM) Înregistrat
7 Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” MPSN 53 Ilie Donică (membru al MPSN) Înregistrat
8 Partidul Democrat din Moldova PDM 103 Pavel Filip (președinte al PDM; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
9 Partidul Platforma Demnitate și Adevăr PPDA 101 Andrei Năstase (președinte al PPDA; consilier municipal în CMC) Înregistrat
10 Partidul Unității Naționale PUN 92 Octavian Țîcu (președinte al PUN; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
11 Partidul „Democrația Acasă” PDA 101 Vasile Costiuc (președinte al PDA) Înregistrat
12 Partidul „NOI” PPN 54 Vladimir Dachi (președinte al PPN) Înregistrat
13 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei PDCM 101 Ion Chicu (președinte al PDCM) Înregistrat
14 Alianța pentru Unirea Românilor AUR 103 Victoria Grosu-Verdeș (coordonator al filialei AUR Italia) Înregistrat
15 Partidul Verde Ecologist PVE 65 Olga Afanas (vicepreședinte al PVE) Înregistrat
16 Partidul Legii și Dreptății PLD 56 Mariana Durleșteanu (ex-ministru al finanțelor al RM) Înregistrat
17 Partidul „Puterea Oamenilor" PPO 57 Ruslan Codreanu (președinte al PPO) Înregistrat
18 Partidul Regiunilor din Moldova PRM 93 Alexandr Kalinin (președinte al PRM) Înregistrat
19 Partidul "Patrioții Moldovei" PPM 55 Mihail Garbuz (președinte al PPM) Înregistrat
20 Partidul Oamenilor Muncii POM 65 Serghei Toma (președinte al POM) Înregistrat
21 Partidul „Noua Opțiune Istorică" NOI 53 Svetlana Chesari (președinte al NOI) Înregistrat
22 Partidul Schimbării PS 53 Ștefan Gligor (președinte al PS)|style="background:#9F9;vertical-align:middle;text-align:center;" class="table-yes"|Înregistrat
23 Veaceslav Valico CI 1 candidat independent|style="background:#9F9;vertical-align:middle;text-align:center;" class="table-yes"|Înregistrat
Sursa: alegeri.md[24]

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Cele 101 locuri în Parlament sunt alese prin reprezentare proporțională a listei de partid într-o singură circumscripție națională. O listă electorală poate conține 51-103 de candidați. Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei; pentru partidele sau organizațiile unice este de 5%; pentru un bloc electoral de două sau mai multe partide este de 7%. Pentru candidații independenți, pragul este de 2%. [25]

Spre deosebire de alegerile parlamentare din 2019, viitorul scrutin nu va mai fi organizat pe principiul sistemului electoral mixt, votat de PDM în 2015. Revenirea la sistemul electoral pe baza reprezentativității proporționale în liste uninominale a fost votată în august 2019 de majoritatea PSRM-ACUM. Acest sistem a fost utilizat și înainte de alegerile parlamentare din 2019.

Așadar, partidele care se vor înscrie în cursa electorală vor prezenta o listă de candidați aspiranți la fotoliile de deputați în Parlament. Ultimul cuvânt îl are de spus Agenția Națională de Integritate, care verifică averea candidaților și analizează dacă există conflicte de interese.

Lista națională ordonează în ordine crescătoare numele candidaților. În funcție de rezultatul partidelor, se distribuie un număr de mandate proporțional cu numărul de voturi. Singura condiție este ca partidul / blocul electoral / candidatul independent să depășească pragul electoral.

Parlamentul Republicii Moldova este alcătuit din 101 deputați, ceea ce înseamnă că majoritatea necesară este de 50%+1 din voturi, respectiv 51 mandate. Dacă un partid reușește să acumuleze 51 de mandate, atunci formează guvernul. Dacă nu, atunci mai este nevoie de alte forțe politice pentru constituirea unei coaliții. Supermajoritatea parlamentară (sau majoritatea constituțională) reprezintă două treimi din Parlament, aceasta permițând modificarea Constituției sau demiterea Președintelui Republicii Moldova.

Votarea[modificare | modificare sursă]

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a constituit 2142 de secții de votare, atât pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, cât și în diasporă și Stânga Nistrului. [26]

Votarea în Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul Republicii Moldova (incluzând Transnistria) există 2003 secții de votare constituite pentru acest scrutin. Cele mai multe sunt deschise în Chișinău, circumscripția electorală Municipiul Chișinău nr. 1, având în total 304 (acoperind toate sectoarele și suburbiile capitalei).[26]

Secții de votare deschise în diasporă[modificare | modificare sursă]

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, MAEIE a propus deschiderea a 210 de secții de votare în 38 de țări, cu 10mai multe decât la scrutinul prezidențial din 2020. Creșterea numărului secțiilor de votare a fost motivată de o majorare cu 39 940 a înregistrărilor prealabile depuse în anul 2021 și de o participare la vot fără precedent în străinătate de 263 200 de alegători în turul doi al prezidențialelor.[27]

La ședința din 5 iunie 2021, proiectul inițial al Comisiei Electorale Centrale de a deschide 162 de secții de votare în străinătate a fost respins, fiind aprobată hotărârea care a menținut cele 139 de secții de votare deschise la alegerile prezidențiale din 2020.[27]

# Țara Localitatea Înregistrări Secții Înregistrări per secție Votanți la alegerile prezidențiale din 2020
1 AustriaAustria Viena 302 1 302 1 510
2 AzerbaidjanAzerbaidjan Baku 11 1 11 53
3 BelgiaBelarus Gent 12 1 12 216
4 BelgiaBelgia Bruxelles 1 315 2 658 6 506
5 BulgariaBulgaria Sofia 27 1 27 239
6 CanadaCanada Calgary 419 1 419 655
7 CanadaCanada Montreal 991 1 991 3 360
8 CanadaCanada Ottawa 52 1 52 251
9 CanadaCanada Toronto 181 1 181 785
10 CehiaCehia Praga 495 1 495 3 108
11 Cipru Larnaca 7 1 7 19
12 CipruCipru Limassol 90 1 90 577
13 DanemarcaDanemarca Copenhaga 351 1 351 911
14 Emiratele Arabe UniteEAU Abu Dhabi 30 1 30 176
15 ElvețiaElveția Geneva 359 1 359 1 593
16 EstoniaEstonia Tallinn 54 1 54 226
17 FranțaFranța Bordeaux 250 1 250 1 211
18 FranțaFranța Lyon 256 1 256 862
19 FranțaFranța Montreuil 199 1 199 5 000
20 FranțaFranța Nice 607 1 607 2 922
21 FranțaFranța Paris 3 377 2 1 689 9 858
22 FranțaFranța Strasbourg 485 1 485 2 086
23 FranțaFranța Villeneuve-SG 414 1 414 5 000
24 GermaniaGermania Berlin 1 716 1 1 716 4 999
25 GermaniaGermania Frankfurt pe Main 1 961 1 1 961 5 000
26 GermaniaGermania Hamburg 740 1 740 4 127
27 GermaniaGermania Kassel 234 1 234 3 607
28 GermaniaGermania Munchen 531 1 531 3 375
29 GermaniaGermania Stuttgart 472 1 472 2 972
30 GreciaGrecia Atena 408 2 204 2 313
31 Republica IrlandaIrlanda Dublin 3 859 3 1 286 9 893
32 IslandaIrlanda Limerick 174 1 174 1 296
33 IsraelIsrael Așdod 28 1 28 1 081
34 IsraelIsrael Tel Aviv 296 1 296 3 909
35 ItaliaItalia Ancona 141 1 141 863
36 ItaliaItalia Bergamo 227 1 227 1 628
37 ItaliaItalia Bologna 1 638 1 1 638 4 998
38 ItaliaItalia Bolzano 222 1 222 963
39 ItaliaItalia Brescia 1 090 1 1 090 4 429
40 ItaliaItalia Ferrara 334 1 334 2 266
41 ItaliaItalia Florența 174 1 174 1 733
42 ItaliaItalia Genova 126 1 126 832
43 ItaliaItalia Mantova 108 1 108 1 224
44 ItaliaItalia Mestre 699 1 699 4 296
45 ItaliaItalia Milano 1 922 2 961 7 579
46 ItaliaItalia Modena 593 1 593 3 406
47 ItaliaItalia Napoli 79 1 79 347
48 ItaliaItalia Padova 1 495 2 748 8 551
49 ItaliaItalia Parma 1 389 1 1 389 4 997
50 ItaliaItalia Perugia 190 1 190 1 237
51 ItaliaItalia Pesaro 281 1 281 2 546
52 ItaliaItalia Ravenna 176 1 176 1 958
53 ItaliaItalia Reggio Emilia 422 1 422 2 117
54 ItaliaItalia Roma 1 569 2 785 6 175
55 ItaliaItalia Torino 842 2 421 4 946
56 ItaliaItalia Trento 498 1 498 2 171
57 ItaliaItalia Treviso 515 1 515 4 205
58 ItaliaItalia Udine 168 1 168 1 362
59 ItaliaItalia Verona 1 134 1 1 134 4 775
60 ItaliaItalia Vicenza 603 1 603 3 428
61 JaponiaJaponia Tokyo 13 1 13 30
62 LetoniaLetonia Riga 28 1 28 84
63 LituaniaLituania Vilnius 11 1 11 77
64 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordMarea Britanie Birmingham 383 1 383 3 865
65 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordMarea Britanie Glasgow 124 1 124 388
66 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordMarea Britanie Londra 8 880 3 2 960 14 996
67 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordMarea Britanie Manchester 488 1 488 2 159
68 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordMarea Britanie Northampton 2 067 1 2 067 5 000
69 NorvegiaNorvegia Oslo 229 1 229 598
70 Țările de JosOlanda Haga 344 1 344 2 779
71 PoloniaPolonia Varșovia 82 1 82 317
72 PortugaliaPortugalia Lisabona 548 1 548 2 891
73 PortugaliaPortugalia Portimao 140 1 140 1 960
74 PortugaliaPortugalia Setubal 151 1 151 996
75 QatarQatar Doha 18 1 18 66
76 RomâniaRomânia Bacău 121 3 121 559
77 RomâniaRomânia Brașov 315 3 315 1 350
78 RomâniaRomânia București 2 234 3 1 117 7 122
79 RomâniaRomânia Cluj-Napoca 867 3 867 2 218
80 RomâniaRomânia Constanța 205 3 205 815
81 RomâniaRomânia Craiova 169 3 169 322
82 RomâniaRomânia Galați 132 3 132 850
83 RomâniaRomânia Iași 993 3 993 3 404
84 RomâniaRomânia Oradea 152 3 152 404
85 RomâniaRomânia Sibiu 146 3 146 569
86 RomâniaRomânia Suceava 290 3 290 698
87 RomâniaRomânia Timișoara 493 3 493 1 219
88 RomâniaRomânia Tulcea 354 3 354 111
89 RomâniaRomânia Alba Iulia 404 3 404 272
90 RomâniaRomânia Deva 437 3 437 1 236
91 RomâniaRomânia Arad 2 265 3 566 5 891
92 RomâniaRomânia Harghita 1 422 3 474 4 723
93 RomâniaRomânia Zalău 3 3 3 507
94 RomâniaRomânia Ilfov 339 3 113 1 876
95 RomâniaRomânia Maramureș 289 3 289 627
96 RomâniaRomânia Giurgiu 37 3 37 554
97 RusiaRusia Moscova 105 1 105 211
98 SpaniaSpania Barcelona 416 1 416 2 170
99 SpaniaSpania Madrid 432 1 432 2 071
100 SpaniaSpania Malaga 30 1 30 329
101 SpaniaSpania Santander 378 1 378 2 602
102 SpaniaSpania Valencia 98 1 98 1 100
103 Statele Unite ale AmericiiSUA Asheville 29 5 29 494
104 Statele Unite ale AmericiiSUA Atlanta 98 4 98 472
105 Statele Unite ale AmericiiSUA Boston 149 1 149 636
106 Statele Unite ale AmericiiSUA Chicago 630 1 630 3 238
107 Statele Unite ale AmericiiSUA Dallas 54 1 54 275
108 Statele Unite ale AmericiiSUA Denver 352 1 352 217
109 Statele Unite ale AmericiiSUA Minneapolis 58 1 58 308
110 Statele Unite ale AmericiiSUA New York 218 1 218 958
111 Statele Unite ale AmericiiSUA Orlando 134 1 134 693
112 Statele Unite ale AmericiiSUA Sacramento 108 1 108 873
113 Statele Unite ale AmericiiSUA Seattle 206 1 206 1 156
114 Statele Unite ale AmericiiSUA Washington 106 1 106 518
115 SuediaSuedia Stockholm 113 1 113 368
116 TurciaTurcia Ankara 10 1 10 187
117 TurciaTurcia Istanbul 74 1 74 1 221
118 UcrainaUcraina Kiev 44 1 44 217
119 UcrainaUcraina Odesa 17 1 17 295
120 UngariaUngaria Budapesta 54 1 54 247
[+/-] Toate secțiile 66 824 139 481 263 177
Sursă: alegeri.md[27]

Sondaje de opinie[modificare | modificare sursă]

Graficul și tabelul manifestă intenția de vot rezultată în urma sondajelor, conform datelor de mai jos. În cadrul unor sondaje, este precizată și distribuția mandatelor. Datele de mai jos reflectă datele participanților hotărâți din sondaje, un număr mare din participanți la sondaje declarând că nu vor să răspundă sau că nu știu ce să răspundă. Majoritatea parlamentară este de 51 de mandate și poate fi acumulată de un singur partid sau de o coaliție formată între mai multe partide.

Realizatorul sondajului Perioada desfășurării Eșantion Red Star with white Hammer & Sickle.svg ACUM.png PDMlogo2019.png Partidul Șor Electoral symbol of the Electoral Bloc "Renato Usatîi".png legătură=Alian%C8%9Ba_pentru_Unirea_Rom%C3%A2nilor Alte partide Avantaj Mandatele guvernării
Party of Socialists of the Republic of Moldova logo.png PCRM logo.png Logo Partidul Acțiune și Solidaritate.png Logo Da.png Partidul Nostru logo.svg Patria
CBS-AXA–IPP[28] 2–8 Iun 2021 1.154 32.5 50.5 2.0 0.8 2.1 2.0 15.9 3.2[b] 18.0 N/A
ASDM[29] 24 Mai–5 Iun 2021 1.179 36.1 36.5 4.4 2.2 7.3 4.8 1.2 7.3[c] 0.4 N/A
RDI[30] 21–28 Mai 2021 1.206 35.4 37.6 3.8 2.3 8.7 4.2 2.1 2.3 2.2 N/A
iData[31] 19–28 Mai 2021 1.227 33.4 39.1 3.5 1.5 10.1 4.9 4.8 3.0 5.7 N/A
ASDM[32] 14–22 Mai 2021 1.185 35.8 37.0 3.3 2.5 7.6 4.4 0.6 8.7 1.2 N/A
28 Apr 2021 Președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul
ASDM[33] 8–20 Apr 2021 1.187 37.6
44
1.8
0
39.7
46
3.2
0
N/A 10.0
11
3.7
0
N/A N/A 3.9
0
2.1 44
iData[34] 20–31 Mar 2021 1.314 33.9 2.2 41.3 4.2 1.2 9.2 4.9 N/A N/A 3.0 7.4 N/A
IMAS[35] 9–23 Mar 2021 1.115 32.7 4.8 42.5 2.0 2.7 7.1 4.3 N/A N/A 3.9 9.8 N/A
IRI[36] 9 Feb - 16 Mar 2021 2.001 24 4 42 6 3 6 8 N/A N/A 6 18 N/A
iData[37] 19 Jan - 27 Feb 2021 1,252 32.7
36
1.4
0
43.1
48
5.2
6
0.7
0
10.0
11
3.3
0
N/A N/A 2.9
0
10.4 36
ASDM[38] 12–20 Feb 2021 1,191 32.7 3.9 36.0 4.2 2.4 9.7 7.4 N/A N/A 3.5 3.3 N/A
Intellect[39] 9–16 Feb 2021 1,103 31.8
35
2.5
0
35.4
39
3.4
0
5.4
6
8.9
10
9.9
11
N/A N/A 2.7
0
3.6
4
35
BOP 28 Jan–14 Feb 2021 1,108 26.6 3.3 48.6 2.8 0.8 8.7 6.2 N/A N/A 3.0 22.0 N/A
iData[40] 15–31 Jan 2021 1,264 32.8
38
3.3
0
38.0
44
4.9
0
0.9
0
10.8
13
5.0
6
N/A N/A 4.3
0
5.2
6
38
ASDM[41] 8–23 Jan 2021 1,153 33.2 2.9 33.9 4.4 1.1 12.9 7.5 N/A N/A 4.0 0.7 N/A
iData[42] 11–14 Dec 2020 1,043 32.8
36
3.2
0
37.4
41
2.0
0
0.5
0
13.3
15
8.0
9
N/A N/A 2.7
0
4.6
5
36
15 Nov 2020 Lidera PAS, Maia Sandu, a câștigat alegerile prezidențiale
7 Nov 2020 Partidul Democrat se retrage de la guvernare.
iData[43] 4–7 Nov 2020 1,070 35.7
40
1.7
0
32.1
36
2.0
0
1.9
0
10.0
11
12.2
14
N/A N/A 4.4
0
3.6
4
40
ASDM[44][45] 2–7 Nov 2020 1,177 41.5 2.2 23.1 6.0 3.3 10.7 10.4 N/A N/A 2.7 18.4 N/A
Alegerile prezidențiale din 2020 (Turul 1) 1 Nov 2020 1,348,707 32.6 N/A 36.2 3.3 N/A 6.5 16.9 N/A N/A 4.6 3.6 N/A
FOP[46] 17–24 Oct 2020 2,171 41.7 0.3 33.0 7.3 0.6 5.5 9.3 N/A N/A 2.3 8.7 N/A
iData[47] 14–24 Oct 2020 1,231 34.8
40
1.9
0
27.9
32
4.6
0
1.5
0
12.7
15
12.6
14
N/A N/A 3.9
0
6.9
8
40
ASDM[48] 11–20 Oct 2020 1,183 40.9 2.0 22.8 6.8 3.1 11.3 10.2 N/A N/A 2.8 18.1 N/A
BOP[49] 8–20 Oct 2020 1,200 35.0 1.3 29.6 2.7 1.0 9.7 16.1 N/A N/A 4.7 5.4 N/A
CBS-AXA[50] 10–17 Oct 2020 1,001 34.0 1.8 31.2 2.6 1.7 6.3 10.3 N/A N/A 12.0 2.8 N/A
Intellect[51] 2–9 Oct 2020 1,453 39.9
44
2.7
0
24.5
27
5.3
6
3.3
0
11.9
13
9.9
11
N/A N/A 2.5
0
15.4
17
44
ASDM[52] 26 Sep–8 Oct 2020 1,167 39.7 2.3 22.3 6.1 3.8 10.8 10.4 N/A N/A 4.3 17.4 N/A
iData[53] 30 Sep–5 Oct 2020 1,218 35.2
41
1.9
0
28.2
33
4.8
0
2.8
0
11.8
14
11.6
13
N/A N/A 3.7
0
7.0
8
41
ASDM[54] 6–22 Sep 2020 1,189 37.6 3.0 22.5 7.7 4.7 10.4 10.0 N/A N/A 4.1 15.1 N/A
Intellect[55] 24 Aug–2 Sep 2020 1,213 35.5
44
4.8
0
24.0
29
2.5
0
2.1
0
13.0
15
11.0
13
N/A N/A 7.1
0
11.5
15
44
iData[56] 25–27 Aug 2020 1,177 37.1
45
4.8
0
26.3
32
4.7
0
2.1
0
10.3
12
9.8
12
N/A N/A 5.1
0
10.8
13
45
IRI[57] 16 Jul–23 Aug 2020 2,017 29 5 28 5 5 10 7 N/A N/A 10 1 N/A
ASDM[58] 5–20 Aug 2020 1,191 39.3 4.3 26.8 4.9 5.2 8.4 6.9 N/A N/A 4.0 12.5 N/A
Intellect[59] 23–27 Jul 2020 1,072 30.4
37
7.2
9
22.6
27
4.4
0
3.9
0
13.4
16
10.1
12
N/A N/A 8.1
0
7.8
10
37
iData[60] 23–26 Jul 2020 1,214 36.9
43
2.7
0
30.5
36
5.4
6
5.3
6
8.5
10
4.8
0
N/A N/A 5.9
0
6.4
7
49
ASDM[61] 14–24 Jul 2020 921 43.5 3.6 27.9 4.2 5.0 6.5 5.6 N/A N/A 3.7 15.6 N/A
Intellect[62] 2–9 Jul 2020 1,172 33.9
36
7.1
7
27.8
29
5.5
6
3.6
0
11.0
12
10.1
11
N/A N/A 1.2
0
6.0
7
36
iData[63] 20 Jun–4 Jul 2020 1,511 35.3 2.2 30.4 8.3 3.8 9.3 5.8 N/A N/A 4.8 4.9 N/A
ASDM[64] 20–27 Jun 2020 1,127 48.7 2.0 26.9 7.0 3.9 2.3 6.1 N/A N/A 1.8 21.8 N/A
IMAS[65] 14–27 Jun 2020 1,105 35.7 5.6 25.6 3.6 4.7 11.6 7.7 N/A N/A 5.5 10.1 N/A
BOP[66] 13–23 Jun 2020 1,200 34.0 4.9 33.9 3.8 5.2 7.4 5.4 N/A N/A 5.4 0.1 N/A
FOP[67][68] 23–31 May 2020 1,767 46.3
55
1.7
0
30.9
37
7.5
9
3.0
0
3.1
0
4.6
0
N/A N/A 2.7
0
15.4
18
55
CBS-AXA[69] 5–11 May 2020 1,003 29.8 5.3 29.1 6.1 11.4 2.9 6.1 N/A N/A 9.2 0.7 N/A
ASDM[70] 1–7 May 2020 1,141 48.6 2.6 21.9 7.4 8.7 2.1 4.4 N/A N/A 1.7 26.7 N/A
iData[71] 26 Apr–4 May 2020 931 48.1 3.3 22.7 6.8 8.2 3.7 6.8 N/A N/A 6.2 25.4 N/A
CBS-AXA[72] 31 Mar–12 Apr 2020 1,004 41.6
52
6.8
6
21.2
26
5.0
6
7.8
10
4.5
0
2.8
0
N/A N/A 9.6
0
25.4
26
62
iData[73] 30 Mar–4 Apr 2020 1010 50.3 3.9 21.3 9.3 8.7 1.8 2.1 N/A N/A 2.5 29.0 N/A
iData[74] 13–15 Mar 2020 326 43.9 7.2 27.6 10.0 4.1 3.3 1.2 N/A N/A 2.7 16.3 N/A
FOP[75] 22 Feb–7 Mar 2020 1,798 47.6 2.0 28.7 6.3 4.7 3.9 3.4 N/A N/A 3.4 19.9 N/A
IMAS[76] 7–19 Feb 2020 905 42.1 5.4 27.9 2.0 9.3 6.0 2.7 N/A N/A 4.2 14.2 N/A
ASDM[77] 10–16 Feb 2020 1,173 45.1 4.7 19.7 5.6 11.8 4.2 3.7 N/A N/A 2.0 25.4 N/A
Intellect[78][79] 16–23 Jan 2020 1,134 40.6
51
3.4
0
27.9
36
4.1
0
10.7
11
4.8
0
3.5
0
N/A N/A 5.0
0
8.6
15
62
ASDM[80] 2–13 Jan 2020 1,189 44.0 5.8 21.4 6.3 10.0 4.8 3.0 N/A N/A 4.7 22.6 N/A
BOP[81] 7–23 Dec 2019 1,187 40.3 4.2 25.5 4.8 10.8 4.2 3.6 N/A N/A 7.3 14.8 N/A
IMAS[82] 2–14 Dec 2019 1,090 38.3 6.0 27.0 2.0 13.5 5.0 4.5 N/A N/A 3.6 11.3 N/A
IRI[83] 16 Nov–8 Dec 2019 1,204 38 4 27 4 13 5 4 N/A N/A 5 11 N/A
FOP[84] 23–30 Nov 2019 1,201 48.0 2.6 30.0 6.4 7.0 1.9 3.0 N/A N/A 1.1 18.0 N/A
14 Nov 2019 Guvernul Ion Chicu a fost investit de PSRM și PDM
Alegerile locale din 2019

(Turul 1)

20 Oct 2019 1,173,834 27.1 3.8 23.5 16.5 6.5 4.5 N/A N/A N/A 3.6 N/A
IMAS[85] 7–22 Sep 2019 1,500 43.7 4.9 25.1 4.3 11.4 5.3 N/A N/A N/A 5.3 18.6 N/A
ASDM[86] 11–20 Sep 2019 1,189 42.9 3.6 22.6 10.0 9.4 3.0 4.5 N/A N/A N/A 20.3 N/A
CBS-AXA[87][88] 2–14 Aug 2019 1,106 41.9
50
3.7
0
27.3
33
8.7
10
6.7
8
4.6
0
3.0
0
N/A N/A 4.3
0
14.6
17
93
iData[89] 17–28 Jul 2019 1,825 41.9
48
3.4
0
29.3
34
8.2
10
8.1
9
3.0
0
1.6
0
N/A N/A 4.5
0
12.6
14
92
ASDM[90] 11–22 Jun 2019 1,191 44.7 3.3 34.1 7.6 5.0 2.3 N/A N/A 1.0 10.6 N/A
iData[91] 12–13 Jun 2019 720 39.8 2.8 32.7[d] 11.3 6.3 1.7 N/A N/A 5.4 7.1 N/A
8 Jun 2019 Guvernul Maia Sandu a fost investit de PSRM și ACUM
7–15 Jun 2019 Criza constituțională din 2019
ASDM[92] 1–10 May 2019 1,189 38.4 3.1 23.5 23.8 5.8 1.8 N/A N/A 1.1 14.6
IMAS[93] 17 Mar–5 Apr 2019 1,110 34.8 2.7 27.1 26.8 6.1 1.3 N/A N/A 1.3 7.7
Alegerile parlamentare din 2019 24 Feb 2019 1,416,359 31.2
35
3.8
0
26.9
26
23.6
30
8.3
7
3.0
0
0.1
0
N/A 3.4
0
4.3
5
  1. ^ a b blocul electoral ACUM în alegerile din 2019.
  2. ^ PDA 1.1%
  3. ^ PUN 1.5%
  4. ^ 21,8 pentru PAS, 8,2 pentru PPDA și 2,7 pentru ACUM.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Rezultate generale[modificare | modificare sursă]

Blankmd Parliament.svg
Partid / Alianță electorală Voturi % Locuri +/-
Alții
Voturi valide
Voturi invalide/albe
Total 3.282.783 100% 101 0
Votanți înregistrați/prezența
Sursa:

Rezultate pe unități administrativ-teritoriale[modificare | modificare sursă]

Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, 2021, pe fiecare unitate administrativ-teritorială
# Unitate admin-

teritorială

Prezența

la vot

BECS PAS BERU PPDA PDM ȘOR AUR
1 Mun. Chișinău
2 Mun. Bălți
3 Anenii Noi
4 Basarabeasca
5 Briceni
6 Cahul
7 Cantemir
8 Călărași
9 Căușeni
10 Cimișlia
11 Criuleni
12 Dondușeni
13 Drochia
14 Dubăsari
15 Edineț
16 Fălești
17 Florești
18 Glodeni
19 Hîncești
20 Ialoveni
21 Leova
22 Nisporeni
23 Ocnița
24 Orhei
25 Rezina
26 Rîșcani
27 Sîngerei
28 Soroca
29 Strășeni
30 Șoldănești
31 Ștefan Vodă
32 Taraclia
33 Telenești
34 Ungheni
36 U.T.A. Găgăuzia
35 Transnistria
36 Misiuni diplomatice
Total
Sursă:

Controverse[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Cavcaliuc, liderul partidului PACE, anunțase pe 20 mai că oferă termen de 72 de ore unui candidat care ocupă numărul 8 pe lista unui partid deja înscris în alegeri să se retragă, anunțând că acesta a fost prins în data de 19 decembrie 2016 cu droguri la vamă. Ulterior, Nata Albot, candidată a PAS pe poziția a opta în circumscripția națională, a recunoscut la 48 de ore că a fost prinsă 0,78 grame de marijuana pe Aeroportul Internațional Chișinău după ce un astfel de pachet a ajuns din greșeală în buzunarul ei. Totodată, aceasta s-a retras din cursa electorală. [94][95]

Finanțarea scrutinului[modificare | modificare sursă]

Costurile privind finanțarea scrutinului au fost subiect de dispută între forțele politice încă dinainte de dizolvarea Parlamentului. Într-o întâlnire cu Maia Sandu, reprezentanții CEC au aproximat prețul alegerilor parlamentare anticipate la 125 de milioane de lei moldovenești (MDL), ceea ce reprezintă mult mai puțin față de alegerile prezidențiale din 2020, dar mai mult față de alegerile parlamentare din 2019.[96]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Snap elections called as Moldova crisis escalates BBC News, 9 June 2019
  2. ^ „R. Moldova: Guvernul Maiei Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură”, Europa Liberă România, accesat în  
  3. ^ „Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis. Dodon se apucă să-și facă propriul cabinet”, DW.COM, accesat în  
  4. ^ „Moldovan parliament approves Ion Chicu as new prime minister”. Reuters (în engleză). . Accesat în . 
  5. ^ „Pavel Filip, despre revocarea miniștrilor PDM: Este nevoie de o resetare a guvernării”, ipn.md, accesat în  
  6. ^ „R. Moldova: Maia Sandu a chemat luni partidele parlamentare la consultări - International - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  7. ^ AGERPRES. „Republica Moldova: Curtea Constituțională respinge sesizarea înaintată de un grup de.”. www.agerpres.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Parlamentul Republicii Moldova a respins învestirea unui nou guvern, condus de Natalia Gavriliță”. Economica.net. . Accesat în . 
  9. ^ „ULTIMA ORĂ Maia Sandu vrea anticipate sau referendum pentru demiterea sa”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  10. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Curtea Constituțională a anulat decretul Maiei Sandu privind desemnarea premierului | DW | 23.02.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  11. ^ „Președinta Maia Sandu a discutat cu fracțiunile parlamentare”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  12. ^ „Ultima oră. Președinta Maia Sandu l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de premier”. Accesat în . 
  13. ^ „Constituția RM”. www.parlament.md. Accesat în . 
  14. ^ „Republica Moldova: Maia Sandu cere Curții Constituționale să constate că sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului - International - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  15. ^ „/VIDEO/ Ultimă oră! Parlamentul a instituit stare de urgență pentru 60 de zile”. Accesat în . 
  16. ^ „Stare de urgență fără lockdown, găselnița majorității PSRM-Partidul Șor și transfugii de la PD”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  17. ^ „Radu Marian, despre instituirea stării de urgență: „Lockdown" fake, a cărui singur scop este amânarea anticipatelor”. Deschide.MD. Accesat în . 
  18. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Aviz pozitiv din partea Curții Constituționale pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău | DW | 15.04.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  19. ^ „Socialiștii și deputații Șor au votat retragerea hotărârii Parlamentului prin care Manole a fost numită la CC”. Accesat în . 
  20. ^ „Reacția Curții Constituționale, după votarea declarației PSRM: „Magistrații constată caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri". Accesat în . 
  21. ^ „Ultimă Oră! Curtea Constituțională a suspendat două dintre deciziile pronunțate azi de Parlament”. Accesat în . 
  22. ^ Agora. „ULTIMĂ ORĂ! CC a decis: Instituirea stării de urgență, neconstituțională”. Accesat în . 
  23. ^ „Ultima oră: Maia Sandu anunță dizolvarea Parlamentului. Vom avea alegeri pe 11 iulie”. Accesat în . 
  24. ^ „Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  25. ^ „CODUL ELECTORAL”. Accesat în . 
  26. ^ a b „Peste două mii de secții de votare au fost constituite pentru alegerile parlamentare anticipate”. Accesat în . 
  27. ^ a b c „Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  28. ^ „Sondaj: Ce partide ar ajunge în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate”. Accesat în . 
  29. ^ „În Parlament ajung doar trei concurenți electorali: PAS, Blocul Comuniștilor și socialiștilor și PP Șor (Sondaj)”. Ziarul de Gardă. . Accesat în . 
  30. ^ „Stările sociale și politice ale Moldova (21-28 mai 2021)”. Ziarul de Gardă (în rusă). . Accesat în . 
  31. ^ Cristina (), „SONDAJ iData/ Trei formațiuni politice ar accede în Parlamentul de la Chișinău, la eventualele alegeri parlamentare anticipate”, Ziarul de Gardă, accesat în  
  32. ^ Patricia Podoleanu. „Sondaj: Sandu, Dodon și Voronin, în top trei cei mai de încredere politicieni. PAS și BECS, diferență de un procent, la parlamentare”. Accesat în . 
  33. ^ „Sondaj ASDM: Trei partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare”. Deschide.MD. Accesat în . 
  34. ^ V.A. (). „(SONDAJ) Trei partide ar accede în Parlament în cazul alegerilor anticipate”. Cotidianul. Accesat în . 
  35. ^ „Sondaj: Ce formațiuni politice ar ajunge în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate”. Accesat în . 
  36. ^ „With Early Elections Undecided, New IRI Poll Shows Moldovans Are More Optimistic About Future”. Accesat în . 
  37. ^ „Sondaj: Ce partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate”. Accesat în . 
  38. ^ „Sondaj. Ce partide ar accede in Parlament, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate - FOTO” (în Romanian). 
  39. ^ „Sondaj. Ce partide ar accede in Parlament, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare” (în Romanian). 
  40. ^ „SONDAJ iData/ Patru partide, cu șanse de a accede în Parlament, la eventuale anticipate” (în Romanian). 
  41. ^ „Sondaj ASDM: Patru partide ar accede în noul Parlament” (în Romanian). 
  42. ^ „SONDAJ. Ce partide ar intra în Parlament și câte mandate ar lua, dacă duminică s-ar organiza anticipate” (în Romanian). 
  43. ^ „(SONDAJ) Patru partide, cu șanse de a accede în Parlament în cazul unui scrutin duminica viitoare” (în Romanian). 
  44. ^ „Sondaj: În viitorul Parlament au șanse de a accede 5 partide politice” (în Romanian). 
  45. ^ „Partidele care ar putea ajunge în Parlament în urma anticipatelor - sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor” (în Romanian). 
  46. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea companiei "Public Media" (PDF) (în Romanian). 
  47. ^ „(sondaj) iData: cei mai mulți moldoveni vor vota la prezidențiale pentru Igor Dodon și Maia Sandu. Cine are mai multe șanse” (în Romanian). 
  48. ^ „Sondaj ASDM // Cinci partide ar accede în noul Legislativ” (în Romanian). 
  49. ^ „Sondaj BOP // Patru partide ar putea ajunge în noul Parlament” (în Romanian). 
  50. ^ „OCTOMBRIE 2020 – Evoluția percepțiilor privind dezinformarea în contextul pandemiei COVID-19 și preferințe politice” (Powerpoint presentation) (în Romanian). 
  51. ^ „SONDAJ// Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PSRM ar obține cele mai multe mandate în Legislativ” (în Romanian). 
  52. ^ „Sondaj ASDM // Cinci partide ar accede în noul Parlament” (în Romanian). 
  53. ^ „Sondaj iData: Platforma DA nu ar intra în viitorul Parlament, în schimb am putea avea deputați ai partidului condus de Usatîi (GRAFIC)” (în Romanian). 
  54. ^ „Cinci partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri (SONDAJ)” (în Romanian). 
  55. ^ „Un nou sondaj de opinie: Patru partide acced în Parlament, în caz de alegeri” (în Romanian). 
  56. ^ „Barometrul Electoral 2020 ediția de august” (PDF) (în Romanian). 
  57. ^ „Public Opinion Survey: Residents of Moldova” (PDF) (în English). 
  58. ^ „Sondaj/ Cinci partide ar ajunge în Legislativ în urma unor eventuale alegeri parlamentare. Candidații care s-ar duela în turul II la prezidențiale” (în Romanian). 
  59. ^ „Alegeri în sondaj: 5 partide politice ar accede în Legislativ în cazul unui scrutin parlamentar” (în Romanian). 
  60. ^ „Barometrul Electoral 2020 ediția de iulie” (PDF) (în Romanian). 
  61. ^ „Sondaj – Partidele politice care ar ajunge în Parlament, după alegeri parlamentare anticipate și cum s-ar împărți voturile la un scrutin prezidențial” (în Romanian). 
  62. ^ „Sondaj: Ce partide ar vota moldovenii în cazul alegerilor parlamentare anticipate” (în Romanian). 
  63. ^ „Sandu sau Dodon? Cine ar castiga, daca duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidentiale - Sondaj/VIDEO” (în Romanian). 
  64. ^ „Sondaj ASDM: Patru partide ar accede în noul Parlament” (în Romanian). 
  65. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  66. ^ „Sondaj BOP: Cinci partide ar accede în Legislativ în caz de alegeri parlamentare: PCRM la limita pragului” (în Romanian). 
  67. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea canalului de televiziune TVC 21” (PDF) (în Romanian). 
  68. ^ „Cum s-ar împărți mandatele în Parlament, dacă duminica viitoare ar fi organizate anticipatele (Sondaj)” (în Romanian). 
  69. ^ „MAI 2020 – STUDIU SOCIO-POLITIC” (PDF) (în Romanian). 
  70. ^ „În parlamentul Moldovei ar accede PSRM, PAS, PDM și platforma DA” (în Romanian). 
  71. ^ „SONDAJ // Care partid se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor” (în Romanian). 
  72. ^ „(sondaj) 5 partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri. Vezi care sunt acestea” (în Romanian). 
  73. ^ „SONDAJ: Patru partide ar accede în legislativ, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare anticipate” (în Romanian). 
  74. ^ „LIVE! iData prezintă Barometrul Electoral 2020, ediția de martie: „Studiu de percepție și atitudini a populației privind COVID-19" (în Romanian). 
  75. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea canalului de televiziune TVC 21” (PDF) (în Romanian). 
  76. ^ „(sondaj IMAS) Care partide ar accede în Parlament. În ce condiții PCRM ar putea să se facă cu deputați” (în Romanian). 
  77. ^ „SONDAJ: Candidatul independent și reprezentantul PSRM conduc în cursa electorală pentru alegerile parlamentare noi din circumscripția uninominală hîncești” (în Romanian). 
  78. ^ „SONDAJ: În parlamentul Moldovei ar accede doar trei partide” (în Romanian). 
  79. ^ „SONDAJ INTELLECT GROUP: Doar trei partide ar intra în parlament - PSRM, PAS și PDM” (în Romanian). 
  80. ^ „SONDAJ: Patru partide ar accede în Legislativ, dacă duminica viitoare vor fi alegeri parlamentare” (în Romanian). 
  81. ^ „Decembrie 2019 Barometrul opinei publice Republica Moldova” (PDF) (în Romanian). 
  82. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  83. ^ „Public Opinion Survey: Residents of Moldova” (PDF) (în English). 
  84. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea portalului "Politics.MD" (PDF) (în Romanian). 
  85. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  86. ^ „SONDAJ: Candidații psrm și acum vor ajunge în turul doi al alegerilor primarului de Chișinău” (în Romanian). 
  87. ^ „(SONDAJ) Patru partide ar accede în Parlament în cazul unor alegeri duminica viitoare” (în Romanian). 
  88. ^ „Sondaj CBS Axa: peste 50% din moldoveni consideră că alianța ACUM-PSRM trebuie să guverneze patru ani” (în Romanian). 
  89. ^ „SONDAJ // Patru partide ar intra în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc ALEGERI. PSRM – 48 de mandate, PAS – 34 mandate, PPDA – 10 mandate și PD – 9 mandate” (în Romanian). 
  90. ^ „SONDAJ: Majoritatea cetățenilor consideră că Partidul Democrat se face vinovat de criza politică din Moldova” (în Romanian). 
  91. ^ „iDATA: Aproape 50% dintre cetățenii Republicii Moldova consideră legitim guvernul condus de Maia Sandu” (în Romanian). 
  92. ^ „Posibilele alegeri parlamentare anticipate în Moldova nu vor schimba substanțial raportul de forțe – Sondaj” (în Romanian). 
  93. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  94. ^ V.A. (). „(VIDEO) Cavcaliuc amenință un candidat cu nr.8 din cei înscriși în cursa electorală: Dacă nu se retrage în 72 de ore, îi voi da numele”. Cotidianul. Accesat în . 
  95. ^ „Nata Albot s-a retras de pe lista PAS. Cavcaliuc: „Dezvăluirile vor continua" (în engleză). adevarul.ro. 1621664508. Accesat în 2021-05-22.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  96. ^ „CEC a estimat costul alegerilor anticipate”. Radio Europa Liberă. Accesat în .