Alcedininae
Alcedininae | |
---|---|
Pescăraș albastru (Alcedo atthis) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Coraciiformes |
Familie: | Alcedinidae |
Subfamilie: | Alcedininae Rafinesque, 1815 |
Genuri | |
Modifică text |
Alcedininae este una dintre cele trei subfamilii ale pescărașilor. Pescărașii de râu sunt răspândiți în Africa și Asia de Est și de Sud până în Australia, cu o specie, pescărașul albastru (Alcedo atthis), care apare și în Europa și Asia de Nord. Această grupă include mulți pescărași care efectiv se scufundă după pești. Originea subfamiliei este considerată a fi în Asia.
Taxonomie
[modificare | modificare sursă]Un studiu filogenetic molecular al pescărașilor de râu publicat în 2007 a constatat că genurile definite atunci nu formează grupuri monofiletice.[1] Speciile au fost ulterior rearanjate în patru genuri monofiletice. O cladă care conținea patru specii a fost plasată în genul Corythornis, iar cinci specii au fost mutate de la Alcedo la Ceyx.[2]
Toți cu excepția unuia dintre pescărașii din Ceyx, au trei degete în loc de cele patru obișnuite.[1][3]
Subfamilia include 35 de specii împărțite în patru genuri. Pescărașul pitic african este uneori plasat în genul monotipic Myioceyx, iar alteori împreună cu pescărașii pigmei în Ispidina.[4]
Imagine | Gen | Specii |
---|---|---|
Ispidina Kaup, 1848 | ||
Corythornis Kaup, 1848 | ||
Alcedo Linnaeus, 1758 |
| |
Ceyx Lacépède, 1799 |
|
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Moyle, R.G.; Fuchs, J.; Pasquet, E.; Marks, B.D. (). „Feeding behavior, toe count, and the phylogenetic relationships among alcedinine kingfishers (Alcedininae)”. Journal of Avian Biology. 38 (3): 317–326. doi:10.1111/J.2007.0908-8857.03921.x.
- ^ Gill, Frank; Donsker, David, ed. (). „Rollers, ground rollers & kingfishers”. World Bird List Version 7.2. International Ornithologists' Union. Accesat în .
- ^ Fry, Fry & Harris 1992, pp. 8-9.
- ^ Moyle, Robert G. (). „A molecular phylogeny of kingfishers (Alcedinidae) with insights into early biogeographic history”. Auk. 123 (2): 487–499. doi:10.1642/0004-8038(2006)123[487:AMPOKA]2.0.CO;2.